1,347 matches
-
care a fost instituit pe Dunăre, vine în contradicție cu regula potrivit căreia internaționalizarea unui curs de apă nu vine impusă din afară ca o fatalitate, ci se stabilește în baza acordului exprimat de statele riverane al căror teritoriu îl brăzdează și cu privire la care se instituie un regim prin care se știrbește din suveranitatea lor teritorială; dar și mai grav, încalcă principiile fundamentale înscrise în Carta O.N.U. (art. 2), în special egalitatea suverană a statelor; obișnuita plimbare a muscalilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lupoaicei cu cei doi prunci. Părăsim orașul Brad și ne îndreptăm către Abrud. Suntem în zona minieră bogată în minereuri de aur și de argint, intens exploatate înainte de 1989. De-a lungul văilor apar lungi șiruri de halde de steril, brăzdate de apele ploilor. Se succed blocurile în care au locuit minerii în perioada când activitatea de exploatare a aurului și a argintului asigura traiul oamenilor din aceste locuri. Acum totul este părăsit, pe fațadele cenușii ale blocurilor, se cască golurile
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
două capitole (cap.I: Triumful dreptului forței asupra forței dreptului. Sfărâmarea integrității teritoriale a României; cap. II-Problema Transilvaniei în raporturile româno-germane (1940-1944), o dorim o modestă contribuție la efortul istoriografic pentru cunoașterea unei epoci și a unei personalități ce a brăzdat istoria României în prima jumătate a secolului al XX-lea, a relațiilor româno-germane din anii 1940-1944, la o înțelegere în spiritul adevărului, a politicii promovate de România într-o perioadă grea a evoluției societății românești în contextul celei de-a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
alt fiu rătăcitor, și parcă simțeam impulsul de a-l împinge către binecuvântare. - Vilson, ce aștepți? Cheazime, tu ce faci? Nu vrei ca tu și copiii tăi să aveți parte de cer? Priveam către armata aceasta revenită de pe frontul păcatului, brăzdați de rănile lumii. Îi priveam în ochi și mă rugam. Au trecut aproape cinci minute și se mai rupea câte un suflet pentru a păși în față. O ultimă strigare și Domnul a rupt lanțurile celui rău: în câteva secunde
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de Stat local și a altora ca ei. Posibilitățile noastre materiale și implicit cele intelectuale erau foarte diferite. La unele ore, profesorii mai schițau câte o notă de favoritism, urmarea strângerii de mână din ajun; trestia de bambus care ne brăzda pălmuțele la cea mai mică greșeală era parcă mai reținută asupra acestor colegi. Nu le păstrez gânduri urâte, căci alegând calea didactică am fost obligat adesea să fac rabat de la exigența pe care părinții și profesorii mi-au insuflat-o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
documentar despre GAP, în variantă ficțională. Primul portret al piratului Billy Bones are, în deschiderea poveștii, toate datele imaginare ale tâlharului de mare : părul terminat într-o codiță lungă până la umăr, mâinile noduroase, umflate, murdare și cu unghiile rupte, chipul brăzdat de o cicatrice făcută de o tăietură, un cuțit, la cingătoare (de fapt, o scurtă sabie de abordaj), îmbrăcămintea unui pirat clasic (haină albastră, peticită, tricorn), un cufăr și un ochean cu care scrutează zarea, dependența de rom, obiceiul de-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia de la două-trei zile la câteva săptămâni, în funcție de numărul de deținuți din cameră, de cantitatea informațiilor obținute, de atitudinea victimelor, dar și de contextul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
corpului diplomatic, se aflau Împăratul, Curtea și corifeii lumii politice. Împăratul Franz Iosif se apropia de 80 de ani fără a pierde nici un milimetru din statură, fără ca fața-i rubicondă, cuprinsă între favoriți albi, "greblați" cu grijă, să fie vizibil brăzdată de povara anilor și a nenorocirilor care i-au îndoliat monarhia și propriul cămin. Că se afla călare, în galopul mărunt al roibului său favorit, trecînd în revistă trupe la Schmelz sau în tabăra de la Bruck, că traversa zilnic Viena
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
materie pentru a alimenta propaganda defetiștilor. În Italia, aceștia jucau partida fără răgaz, găsind în masa obosită, dezamăgită și suferind restricții alimentare severe, urechi atente. Acestea aveau de ce să neliniștească guvernele, obligate să supravegheze de aproape înaltele personalități străine care brăzdau peninsula pentru a semăna sămînța descurajării și acceptarea unei păci albe141. Astfel s-a întîmplat ca, într-o dimineață, secretarul particular al lui Sonnino, de Morsier, să-mi ceară să merg de urgență la Consulta. Mi-a încredințat, stînjenit, preocuparea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare pentru planta vieții. Marmura și piatra simbolizează duritatea materiei ce își așteaptă brațul demiurgic să îi dea un sens. „Simbol al Gliei-mumă”, piatra se lasă brăzdată de plugul ordonator și duce la pârg fructul din care se trage băutura nemuririi. Amintirea mai recentă a valorificării agricole a spațiilor sălbatice a dus în basme la cerințe cu un grad de accesibilitate mai mare: „Dacă până mâine dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iulie școala noastră s-a deplasat la Tg. Ocna pentru instruirea practică a noastră în această zonă, cu acele lupte hotărâtoare de la Coșna, Cireșoaia și alte localități din vara lui 1917. Vedeam pe viu urmele neșterse ale obuzelor care au brăzdat pământul cu gropi, precum fața unui bolnav de vărsat. Neuitată mi-a rămas întâlnirea batalionului nostru de elevi cu un cioban din partea locului, decorat pentru că a condus pe cărări numai de el știute un batalion românesc, care s-a strecurat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
era lumânarea fiecăruia din ei. La miezul nopții, ca la o comandă, bălțile Nistrului s-au aprins arătându-ne mii și mii de lumini. „Iată măi băieți! Avem și lumânări pentru noaptea Învierii lui Iisus”. Apoi trasoare de diferite culori brăzdează cerul acestei nopți sfinte. Rămânem pe poziție la locul nostru. Dimineața de Paști e luminoasă, cu soare chiar și cu oarecare pace în sufletele noastre de ostași aflați la datorie! Până la ora aceea fusesem plimbat și fixat într-un loc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă voi pierde niciodată. Merg pe o stradă goală înconjurată de clădiri vechi cu mirosul numeroaselor ploi impregnat adânc în zid. Strig și vă aud ecoul. Oricât de departe ați fi, voi sunteți cu mine. Picături reci de ploaie îmi brăzdează pielea care arde de dorul vostru. Privesc spre cer și apare un soare pornit din inimă. În depărtare zăresc și curcubeul. Aș vrea să îl ating. Îmi răsună o melodie în gând și încep să-mi mișc picioarele prin bălți
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Olariu Livia () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2371]
-
mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată cu fire albe la tâmple, cu o față mare, prelung brăzdată de multe și adânci suferinți, cu sprâncenele îmbinate, nas ciolănos, mustăți castanii, bărbie împinsă o leacă înainte și ochi căprui, limpezi, ca de om tânăr, se prezintă în fața viitorilor săi ortaci cu care se lega acum prin jurământ, pe viață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
principate sub egida Coroanei ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei și a stăvili, mai ales, puterea Poloniei care, după ocuparea Haliciului, în anul 1349, urmărea ieșirea la Marea Neagră pe văile râurilor Nistru și Prut, ce brăzdau Valahia Minoră de la nord-vest spre sud-est. De aceea, și Ludovic se grăbea să acorde brașovenilor în anul 1358, așa cum dăduse bistrițenilor, îndată după instaurarea lui Dragoș în anul 1353, un privilegiu, în virtutea căruia să meargă „liberi și siguri cu mărfurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai întunecați. Fulgii de zăpadă dansau nestingheriți pe aripile vântului, atingând în cele din urmă pământul. A venit deci iarna. Înainte de a pleca din luminiș, am mai privit o dată Zidul. Frumusețea lui ieșea și mai bine în evidență sub cerul brăzdat de fulgii albi. Era de-a dreptul impunător. Absolut perfect. În timp ce-l priveam, aveam impresia că mă priveau și ei. Parcă erau niște creaturi ce se interpuseseră între mine și Zid. Păreau că mă-ntreabă: De ce ești aici? Ce cauți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și în încăpere era lumină ca ziua-n amiaza mare. Blândă ca lumina soarelui de primăvară și liniștită ca cea a lunii. Lumina veche, amorțită în nenumăratele cranii de pe rafturi, se trezea la viață. Craniile aliniate sclipeau liniștit, ca marea brăzdată de razele soarelui la răsărit. Le-am privit fosforescența, dar nu mă mai supărau ochii. Ba chiar mă simțeam bine. Sufletul îmi era plin de amintiri vechi care-l încălzeau. Ochii mei nu mai sufereau și nici nu vor mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
biserici pe care Domnitorul Alexandru cel Bun a zidit-o în anul 1407 și, bine înțeles, fericita Mănăstire voievodală atât de valoroasă, atât de bine păstrată prin furtuna veacurilor trecute, mănăstirea Moldovița. Un râu mare de lacrimi sărate mi-au brăzdat obrazul citind scrisoarea părinților, în care-mi scriau că Marta le-a scris că sunt un rău și că trebuie să divorțeze de mine. Cum să-i spui unei mame că fiul ei este rău? O, Doamne, ce mare, neînchipuit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a pus stăpânire pe ființa lui. Iar amintirea nu vrea să iasă din sertarul în care a fost închisă acum multă vreme. Brusc, mintea lui e invadată de o lumină orbitoare care se strecoară prin toate cotloanele prăfuite ale creierului brăzdat de riduri și descoperă câteva litere uitate într un ungher. Literele sunt încă neclare, văzute parcă prin ochii unui miop. Apoi lumina orbitoare scade treptat, iar literele capătă contur și devin inteligibile. Agatha. Da, femeia din afiș are exact ochii
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dânsul cu îndoială. Nu se văzuse nenorocitul în oglindă cine știe câți ani, încât nu-și mai aducea aminte de propria lui față. Eu unul păstrez și acum în părete, lucrată în cridă 160 neagră cu estompa, figura lui stoarsă de sărăcie, brăzdată de ani, acoperită cu o barbă și un păr în care pieptenele n-a intrat niciodată, și nu puțină plăcere îmi face și astăzi vederea acestui desen, care îmi amintește timpul petrecut de noi în atelierul de pictură. Acest studiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adâncuri de inimi și de suflete ca și fundurile nesondabile ale mărei. Alteori urmăream în depărtări, între cer și apă, bărcile ce se zăreau ca niște paseri albe cu aripile întinse sau vapoarele, adevărați monștri plutitori, cari, suflând din greu, brăzdau marea lăsând în urmă-le o cărare de fum în aer, și o altă cărare de diamante în apă. Așa îmi petreceam zilele la Ostanda. Am uitat să spun că în toate diminețile între oarele 8 și 9, luam baia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Iar din vechea și falnica cetate n-au mai rămas în picioare decât zidurile exterioare, câteva rămășiți de bastioane și de turnuri, câțiva păreți cu guri de metereze și arcuri de porți, toate aceste acoperite cu mușchi, mâncate de ploi, brăzdate de fulgere. Dacă tunurile dușmanilor din afară și mai mult încă puterea distrugătoare a secolelor au dărâmat o parte din cetate, cea mai mare parte a fost dărâmată de mâna vandalică și împie 186 a târgoveților din orașul Neamț, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au să-mi cadă în cap. În 45 de minute am scoborât muntele pe care îl suisem în 6 ceasuri. Cursă fantastică, în care era de admirat ghibăcia și puterea călăuzilor care, cu picioarele mereu încordate, nu pășeau, ci lunecau brăzdând pământul cu călcăile fără să îngenuncheze o singură dată, ceea ce ar fi avut de efect răsturnarea săniei și căderea noastră în prăpastie. Mă rog, când m-am văzut jos, mi-am făcut cruce; mi s-a părut că m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia unei națiuni noi și a unei limbi noi. Se va gândi la buneii lui moldoveni, la cnutul rusesc brăzdând spinările supuse, preluat de la stăpânii săi ca simbol al puterii și separării pe veci și la câte altele care trec printr-o minte bolnavă de ură și neputință. Cel mai mult îl înnebunește poziția românească a lui Mihai Ghimpu, faptul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să spună ceva. Femeia se lasă cu greu înduplecată și deschide gura pentru a mârâi ceva nedeslușit. E prea sibilinic mesajul. Acum bag de seamă că zgomotul televizorului este bruiat de alte sunete: pătratul de cer de deasupra noastră este brăzdat din vreme în vreme de un planor - frust și butaforic - un fel de etajeră zburătoare, foarte pitorească. Pilotul, înveșmântat după tipic - scurtă de piele neagră, chipiu cu clape și ochelari de meseriaș, seamănă cu un liliac -, aruncă teancuri de manifeste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]