1,535 matches
-
model cu totul bărbătesc, un alt catalog. De data aceasta, nu Închipuiri, ființe de hârtie, ci oameni În carne și oase: alaiul scriitorilor-oșteni și, deopotrivă, al oștenilor scriitori. Le-am urmărit viețile și i-am Înșirat ca la defilare pe bravii Înarmați ai literelor, În ordinea numelor: Alain, Alceu, Alfonso el Sabio, Ammian, Apollinaire, Aragon, von Arnim, Arhiloh, Arrian, Ariosto, d’Aubigné, von Aue, de Ayala... Și: Ungaretti, Vaché, Villehardouin, Vigny, Voiculescu, Voinescu (I și II), Xenofon, Zweig (Arnold), Zwingli 1
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
relevă și ca bun orator, cu o frază armonioasă, elegantă. În tinerețe, B. scrie romanul Aldo și Aminta sau Bandiții (1855), încercare artificioasă, aglomerând influențe livrești contradictorii. Într-o tabără de „bandiți”, tot felul de eroi nefirești, haiduci de operetă, bravi, generoși, cultivați, cu har oratoric, se refugiază pentru a duce o viață liberă și pentru a lupta contra tiraniei. Motivațiile patriotice, umanitariste, protestul social sunt compromise de discursivitate și retorism, deopotrivă în plan narativ și stilistic. B. nu a mai
BOERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285781_a_287110]
-
Dumnezeu. De astăzi Încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin... Și cum scria el frumos, ca de tipar, a scris pe tabla neagră: ,,Vivat România ! Vivat Națiunea Română ! Vivat Alexandru Ioan Întâi, Domnul Românilor !” Și bravul nostru dascăl n-a mai putut stăpâni emoția și s-a pornit pe plâns; a plâns toată lumea, și părinții, și copiii; iar vodă, ținându-se cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sunătoare. Și vede nu departe În fața lui venind Un corp de oaste mândră, În aur strălucind. Erau trei batalioane de garda-mpărătească Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească. În frunte-i colonelul semeț, pe calu-i pag, La bravii săi tovarăși privea ades cu drag, Și inima În pieptu-i bătea cu foc, deșteaptă, Căci el visa, privindu-i la lupta ce-i așteaptă. Deodat` el dă cu ochii de sarbedul român Ce stase-n loc la umbră, sub un stejar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
el dă cu ochii de sarbedul român Ce stase-n loc la umbră, sub un stejar bătrân, Și mult se minunează și nici că-i vine-a crede, Când crucea ,,Sfântul Gheorghe” pe sânul lui o vede. Ș-oprește regimentul, iar bravul colonel Se-nchină la drumețul, s-apropie de el Și-i zice cu blândețe : ,,De unde vii străine ?” ,, Vin tocmai de la Plevna.” ,,Cum e acolo ?” ,, Bine. “ ,,Dar aste decorații, cum, cine ți le-au dat ?” ,, Chiar domnitorul nostru ș-al vostru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și până dimineața, Trufașule obscure, te crede sfânt ș-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres, Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, Din patimi a mulțimei fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri atunci faci un popor. Fii dinainte sigur, la rele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu îndrăzniți să scoborâți în pimniță!... Ironia lui era amară. Soldații năvăliră în pimniță, unde nu se găsi decât o sticlă de Bordeaux spartă. Restul era la loc. {EminescuOpVIII 592} Tovarășii lui deplânseră soarta sticlei sparte, însă, ca niște oameni bravi, ținură a ieși fiecare cu câte o butelie în mână. Li s-a dat voie spre a le goli. Sergentul însă zise: - Cât despre mine, voi păstra această sticlă pentru ziua nunții mele. Nu i s-a putut refuza aceasta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mircea Eliade. Cuvintele de ordine sunt „cumpătare”, „asceză spirituală” și chiar „primatul sufletului”. Sub deviza mens sana in corpore sano, preotul zalmoxian Deceneu (sprijinit de preotul creștin-ortodox Coman) a tăiat vița-de-vie pentru a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman - era una dintre plăgile nefericite care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amar de învățătură încît ne mai putem și lipsi de câte unul din ofițerii generali, dovediți buni, dovediți știutori de arta lor. La urma urmelor nu ne rămâne generalul Călinescu, Serurie, întreg statul major al gardei civice, n-avem armata bravilor "apărători ai independenței", n-avem "baioneta inteligentă" care face de prisos orice altă baionetă? Există un pericol atât de mare ca general Călinescu și vestitul locotenent - colonel, doctor în drept de la Pisa și prezident Republicei Ploieștilor, să inunde această țară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se fură și se pune în loc altele, mincinoase. Nu voim să ne poarte ca boii! Suntem români și cerem dreptate ca să nu ne-o facem și singuri! În fine punctul culminant al infamiei electorale ni se relatează din Romanați, acest brav județ care s-a purtat atât de bărbătește încît merită numele său de Roma nati (născuți la Roma). Administrația, cu dări în judecată și persecuții neauzite, a crezut de cuviință să-și atragă voturi pentru candidații ei. Tânărul St. Panait
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Vorbele lui Kasser făcură ca tot sângele din obrajii căpitanului să se scurgă înspre inimă, dar numai pentru a reveni apoi în forță și a-i da o paloare stacojie. ― Nu pentru mine mă tem, Înălțimea Voastră... Dacă ai ști, brav ostaș, cât de puține sunt lucrurHe de care merită să ne mai temem! Kasser își îmblînzi privirea și începu să îi explice. ― Știu de ceva vreme că Vechea Terra este doar aparent sub controlul nostru. Contrabandiștii de artefacte tehnologice de dinaintea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în secretul practic al propriei sale istorii. Activistul care-1 invocă astăzi pe sfîntul Gramsci pentru a proclama că "hegemonia este la început o strategie de dobîndire a acordului activ al maselor prin autoorganizarea lor" își irosește cuvintele la fel ca bravul preot care ține piept pilulei contraceptive prin citate despre căsătorie din Sfîntul Pavel. Fiindcă autoorganizarea telespectatorilor în regim de monopol sau de măsurare a audienței reprezintă cvadratura cercului (soluție de care Țările de Jos s-au apropiat cel mai mult
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
catodic. Să nu credeți, europeni, că revanșa Europei catolice și a Triplei Alianțe asupra Europei Luminilor (cehă, prusacă, franceză etc.), la care asistăm sub piosul acoperămînt al construcției comunitare, nu s-ar datora decît geniului politic al papei și miopiei bravilor comisari de la Bruxelles. A doua feudalizare a continentului nostru, încredințată seniorilor banului și dezmembrărilor comunitare, va fi considerabil acceerată de perimarea Cărții și apariția "televiziunilor fără frontiere". Electronul servește atît infarctul, cît și loviturile la Bursă. VOCEA VIEȚII " În fond
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
privirea-i mândră și de veselia chipului său; dar, aproape În același timp, s-a Întristat, privirea i s-a Încruntat, iar ochii i s-au umplut de lacrimi la gândul că, nu peste mult timp, o mare parte din bravii săi ostași vor trebui să moară. Μ Multe dintre erorile pe care le facem se explică prin faptul că ceea ce am plănuit, mintea noastră a și realizat În forul ei interior (desigur, În formele sale specifice: simbolizate, ideale), iar spiritul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a lobotomiei (când chirurgii fac treaba, din varii motive, aproape niciodată inocente), spălarea creierului se dovedește, la o privire mai atentă, manipulare psihologică maximală, Îmbâcsire, teroare mentală supravegheată și dirijată cu mijloace exogene. Atenție, Însă! Așa cum au practicat-o și bravii noștri politruci și gardieni - unii medaliați, alții menajați printr-o uitare bine controlată -, ea aduce mai curând a convertire. Mă Întreb cât de departe se poate merge cu această asociere, știut fiind că există culte religioase care manipulează insul uman
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Costache Boerescu - Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele (1869), reluate într-un volum din 1893 împreună cu monologul în proză Martirul libertății. Nu sunt mai inspirate nici piesele istorice Dragomir Rucăreanul, vulturul munților (1885) și Mihai Bravul (1885). Asupra unora dintre ele, în treacăt, Mihai Eminescu emisese o judecată aspră în articolul Repertoriul nostru teatral (1870). Discursive, turmentate parcă, ele foiesc de inadvertențe, de anacronisme. Nu mai puțin artificială e limba. Chiar sumară, execuția lui Eminescu era
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
sumară, execuția lui Eminescu era cu totul îndreptățită. SCRIERI: Blestemul unui țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, București, [1868]; Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1869; Dragomir Rucăreanul, vulturul munților, București, 1885; Mihai Bravul, București, 1885; Mizeria, București, 1892; Blestemul unui bătrân țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, Martirul libertății, Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1893; Ultima lovitură, București, 1901; Două logodne, București, 1905; Neurastenic, București
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
Victor Vartan (15.VIII.1869, București - 10.II.1942, București), publicist, prozator și traducător. Era fiul Hulianei și al lui Kevork Mestugean, institutor, director între 1876 și 1881 al Școlii Armene din București. După ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-ar deda unor uneltiri cu resort naționalist, se refugiază în
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
o întreprindere chimică în România. Frecventează astfel, vreme de șase luni, un curs intensiv de limba cehă și apoi studiază chimia industrială la școala „T. G. Masaryk” din Zlin. În timpul petrecut în Cehoslovacia a citit romanul lui Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial și a început să se familiarizeze cu literatura cehă. A fost secretar de redacție la „Contemporanul” (1946-1953), apoi ca redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, între 1953 și 1963 a lucrat la secția culturală
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Bohemica (2000). G. are o contribuție fundamentală la traducerea literaturii cehe și slovace în limba română. Dacă înaintea demersului său erau cunoscuți în versiuni românești doar Karel Capek (romanul Mama) și Frantisek Langer (Cămila prin urechile acului), iar romanul Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial de Jaroslav Hasek apăruse într-o ediție abreviată, de doar o sută de pagini și cu titlul Pățaniile unui tâmpit, G. avea să traducă în mod sistematic, urmând un adevărat program, din opera scriitorilor cehi
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
a cunoscut, prin G., care a colaborat la traducerea din 1956 cu Al. O. Teodoreanu, o tălmăcire atât de reușită încât - observă Sorin Titel, „vorbele lui Svejk sună atât de viu în traducere, încât putem spune fără să greșim că bravul soldat Svejk a învățat, de fapt, să vorbească românește”. Unele scrieri i-au pus probleme deosebite de transpunere, ca literatura lui Hrabal, al cărei stil, scrie traducătorul, este feroce pentru cine se încumetă să o abordeze: „fraze de câte două-trei
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Tristan sau Reflecții despre iubire, București, 1987; Alena Bernásková, Drum deschis, București, 1954; Bozena Némcová, Bunicuța, București, 1955 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu V. Bănățeanu și Marcel Gafton); Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. O. Teodoreanu), Abecedarul umorului, București, 1963, Să râdem cu Jaroslav Hasek, București, 1973, Supliment vesel duminical, București, 1984; Jan Otcenásek, Copiii noștri, București, 1958, Romeo, Julieta și
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Gluma, București, 1992, Viața e în altă parte, București, 1995, Valsul de adio, București, 1996, Cartea râsului și a uitării, București, 1998, Insuportabila ușurătate a ființei, București, 1999, Nemurirea, București, 2002. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Prefață la Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, ed. 7, București, 1997; Dicț. scriit. rom., II, 459-461; Elisabeta Lăsconi, Jean Grosu, „Am tradus scriitori interziși în țara lor”, ALA, 2003, 688. I.D.
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă, pe de altă parte, Îl slujeau pe Dumnezeu Îmbunătățindu-și soarta, Dumnezeu Își va coborî privirea spre ei și Îi va răsplăti. Dacă elevii Învață astăzi despre Îndrăzneala și sacrificiile acestor bravi și umili servitori ai Domnului, aceștia nu au fost Întotdeauna atât de bine priviți de contemporanii lor. Unii, cum ar fi arhiepiscopul Richard Hooker, au văzut În stilul lor „puritan” o anumită atitudine de superioritate care Îi făcea mai puțin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Oamenii puteau să privească acum spre punctul cel mai Îndepărtat al orizontului și ceea ce vedeau era o lume plină de noi posibilități, care așteptau să fie exploatate. Mai important, fiecare persoană Întâmpină singură ceea ce Shakespeare a numit În Furtuna, „this brave new world” (aceasta lume nouă și curajoasă), unicul suport fiind proprietatea, pe care o avea din munca sa și posesiunile sale materiale. Să comparăm viața omului medieval cu cea a urmașilor săi moderni. În mai puțin de cincisprezece generații, au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]