1,854 matches
-
lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a așezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul. Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ține un targ de vite în
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
1822, Câmpina ajunge pe locul întâi în lista vămilor Țării Românești, elementul ce îi dă importanță fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi. Aici se află Colegiul Național Dimitrie Cantemir. O legendă despre proveniența numelui de "Breaza" este consemnată în "Marele Dicționar Geografic al României" de George Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o "Breaza" și de la ea își trage numele localitatea. Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au un număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o "Breaza" și de la ea își trage numele localitatea. Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au un număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
numele Focșeneanu pe care-l au un număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, județul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior numele în Manolescu, afirmă că
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
familiei Mănoiu din Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior numele în Manolescu, afirmă că „Niță, unul din fiii lui Moș Mănoiu, care avea doisprezece ani când a sărit gardul (...) luându-și drumul spre ținuturile libere românești, ajungând la Breaza, unde se căsătorește cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej.” Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul. Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
spre ținuturile libere românești, ajungând la Breaza, unde se căsătorește cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej.” Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul. Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaților
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
unde se căsătorește cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej.” Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul. Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaților. Despre Breaza s-a amintit prima dată
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaților. Despre Breaza s-a amintit prima dată în anul 1431, când domn al Țării Românești era Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat și pecetluit de Elena Cantacuzino. În
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat și pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț. Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț. Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”. În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deținea și jumatate din „moșia Breaza”. În
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
fie Breaza toată”. În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deținea și jumatate din „moșia Breaza”. În 1717, Nicolae Mavrocordat daruiește lui Iordache Cretulescu „acest sat Breaza”, iar după anul 1892 localitatea ajunge în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prințul Brâncoveanu”, care a avut soție pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. Începutul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deținea și jumatate din „moșia Breaza”. În 1717, Nicolae Mavrocordat daruiește lui Iordache Cretulescu „acest sat Breaza”, iar după anul 1892 localitatea ajunge în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prințul Brâncoveanu”, care a avut soție pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. Începutul secolului al XX-lea este legat de activitatea așa-numitelor „case
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
XX-lea este legat de activitatea așa-numitelor „case naționale”, lăcașe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
de activitatea așa-numitelor „case naționale”, lăcașe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Ion Aldea, printre alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]