798 matches
-
și dacă Italo Calvino nu e postmodernist, atunci cine e?!), încît nu poți să nu te gîndești la ei ca la niște postmoderniști“. {i nu e numai atît. „Modul de a opera“ al postmodernismului ar fi decelabil nu doar în Breviarul general al lui Mircea Horia Simionescu, ci și în ciclul romanesc al lui Paul Georgescu, în Princepele și mai cu seamă în Incognito de Eugen Barbu (ultimul roman acuzat, după cum se știe, de plagiat). {i lucrurile nu se complică dacă
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
Nichita Stănescu vorbește, de pildă, despre „discursul plin de fermitate, de înțelepciune și de noblețe al tovarășului Nicolae Ceaușescu”. (...) Singurul care scrie neabătut, în aceste vremuri tulburi, în pagina întîi, despre chestiuni strict literare este Șerban Cioculescu în rubrica sa, „Breviar”. Dar alături de rubrica semnată de Cioculescu, fotografia cu Nicolae Ceaușescu începe să fie nelipsită în aceste săptămîni. Așa cum nelipsite încep să fie și comentariile adulatoare la adresa acestuia, cum este, de pildă, cel semnat de Adrian Păunescu, la două săptămîni de la
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4537_a_5862]
-
Lucrurilor... se putea dintr-odată constata că Experiențele sunt și ele, mai multe (opt în total). Și că, inclusiv în forma din volumul colectiv Cinci existaseră câteva intervenții minore. În plus față de umplerea acestor goluri știute, Mușina introducea trei grupaje: Breviarul anestezic al maestrului Fornicatus (compus din optsprezece „ode”), Alexia și faimosul Hebdomadar al profesorului A.M. (căruia, în Direcția optzeci în poezia română, Andrei Bodiu îi consacră un excelent studiu comparatist). Scrise și ele înainte de 1989 (de fapt, înainte de 1986), poemele
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
carieră didactică și politică în Argeș, fiind profesor de liceu la Pitești, apoi, vremelnic, prefect în Argeș și Moldova. S-a stins din viață în 1939. Cartea lui N. Brânzeu este prima istorie a Școlilor Blajului, dacă facem abstracție de "breviarul istoric" al lui I. Antonelli apărut cu câțiva ani înainte. Blajul este considerat, încă de Odobescu, "un orășel de școli" și, fără îndoială, faima culturală a orașului se datorează școlilor sale. Despre aceste școli s-a scris o întreagă literatură
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
să redea în chip strălucit starea psihică precară a Virginiei Woolf și încercarea ei disperată de a-și învinge nebunia și de a-și duce romanul la bun sfârșit. Michael Cunningham: Orele. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 119 000 lei. Breviarul amorului Autorul cărții este unul dintre cei mai eminenți orientaliști ai secolului al XX-lea. S-a convertit la hinduism, a studiat hindi, sanscrita, filozofia și muzica indiană. Lucrarea întreprinde un studiu sistematic și lipsit de prejudecăți al tuturor aspectelor
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
întreprinde un studiu sistematic și lipsit de prejudecăți al tuturor aspectelor esențiale ale existenței umane. Kama Sutra completează printr-o teorie a iubirii, a sexualității și a plăcerii, tratatele de politică, de economie și de morală. Alain Daniélou: Kama Sutra - Breviarul amorului de Vâtsyâyana. Pro Editură și Tipografie S.R.L. , București, 2003. Preț: 300 000 lei.
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
rubrica săptămânală din "Jurnalul Național", transferată, ulterior, la "Cotidianul", dar și în unele reviste precum "22", "Idei în dialog", "Orizont". Ordonarea cronologică a articolelor face ca întregul volum să poată fi citit ca o istorie în derulare sau ca un breviar al ideilor aflate în dezbatere publică într-o anumită perioadă. Însemnările politologului vizează istoria partidului comunist, semnificațiile revoluției române, evoluțiile politice de după alegerile din anul 2004, dezbaterile de idei din lumea occidentală. Impresionante sunt exercițiile de admirație scrise la aniversarea
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
după un fax, și cum nu știi niciodată dacă-ți intră textul (spațiul se contrage zilnic, în funcție de reclame), decât să-ți strici relația personală cu prestigiosul autor, mai bine nu mergi la lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La breviar, ediția a doua Înainte de toate, primești telefonul de rigoare de la o voce blondă care te roagă să-i dai un număr de fax, să-ți trimită o invitație. Dai cele două numere de fax ale redacției, spui și pe ce
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
scrii în criză evidentă de timp, găsești unghiul publicistic să convingi șefii, insiști, te zbați, ai reușit, ajungi târziu acasă și le povestești alor tăi o frântură din eroismul câmpului tău zilnic de luptă. A doua zi apare textul: la breviar, ediția a doua (cu tiraj limitat), o coloniță marginală, din care s-a tăiat finalul cu citatele, din lipsă de spațiu! Vreun telefon de mulțumire, ceva? Peste o săptămână, primești, totuși, un telefon: am fost plecat din localitate, a apărut
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
depozitarea în cărți a adevărurilor de tot felul n-are alt scop decât de-a ne stimula să inventăm bazaconii, sminteli și minciuni, fiind de la sine înțeles că fără ele ne-ar fi greu să recunoaștem produsele neobișnuite ale spiritului”. Breviarul (Historia calamitatum), al treilea volum, apărut în 1980, e structurat în forma epică a unei cronici, alcătuită de un Anonim, textul istoriografic fiind însoțit de note explicative ale naratorului. Narațiunea are drept scenă de desfășurare un spital de nebuni, iar
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
totală de stil și de mișcare. Scriitorul reunește, în cadrele propriei scriituri, stiluri și tehnici diverse, îmbinând referențialitatea trucată cu autoreferențialitatea, mimesisul și fantezia, într-un demers narativ ce pune în discuție chiar limitele și libertățile artei de a scrie. Breviarul e, în fond, o imagine contrasă, ironică și parodică, a istoriei. Ultimul episod al volumului transcrie cuvintele directorului spitalului, care pune tulburările din pavilionul numărul trei pe seama gazetelor pe care le citesc pacienții. Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
mai telegenice sporturi, cu un mare număr de jucători și admiratori. Timpurile s-au schimbat și cine poate ști ce s-ar fi întâmplat dacă acum o sută și ceva de ani n-ar fi plouat toată ziua în India. Breviar tehnic Pentru cei nefamiliarizați cu transmisiunile Eurosport-ului, snooker-ul diferă de biliardul clasic în primul rând prin dimensiunile mărite ale mesei și prin numărul mai mare de bile: cea albă (bila-țintă) și douăzeci și unu de bile obiect - cincisprezece bile roșii, fiecare de
Agenda2005-10-05-d () [Corola-journal/Journalistic/283452_a_284781]
-
senzorială, Mădălina Diaconu vrea să răscumpere demnitatea ontologică a simțurilor neglijate, punîndu-le în lumină semnificația culturală. Așa se face că de un deceniu autoarea s-a dedicat filosofiei simțurilor secundare: miros, pipăit și gust, iar cartea de față, De gustibus. Breviar de gastrosofie, este o incursiune în puzderia de teme care gravitează în jurul unui simț pe cît de fin în privința deliciilor pe care ni le pune pe limbă, pe atît de neglijat în lumea conceptelor: gustul. Titlul volumului e mai inspirat
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
de fin în privința deliciilor pe care ni le pune pe limbă, pe atît de neglijat în lumea conceptelor: gustul. Titlul volumului e mai inspirat decît subtitlul, fiindcă în vreme ce sintagma latinească ridică tonul dezbaterii, prevestind o cercetare de severitate clasică, expresia „breviar de gastrosofie“ îl coboară, dînd cititorului impresia unei bagatele eseistice făcute în marginea unui moft: gastronomia cu pretenții de artă propriu-zisă, împreună cu alaiul de teme însoțitoare ce se desprind din ea, de la meniuri și toasturi pînă la rețete de bucătărie
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
curtată, fiindcă-și ia, în felul ei, distanță, de meșterii biografiilor romanțate, dar dospind, de bună seamă, pîinea cărților de amintiri în doi. Dintre ei, unul povestește, celălalt doar ține măsura. Așa o întîlnire, o ,hodină" distrasă de palabre, este Breviar pentru păstrarea clipelor, dialogul lui Alexandru Paleologu cu Filip-Lucian Iorga, de curînd apărut la Editura Humanitas. Între două ,justificări" - cea grijulie, aproape tehnică în atenția ei pentru amănunte, a tînărului oaspete și-aceea relaxată, pleziristă a unui domn fără neliniști
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
ce era, o anume, discretă, încredere. O distanță de connaisseur care doar caută bucăți din ce-a fost în ce va mai fi. Și-i tot întoarce, vremii trecute, alintul vechiului îndemn: Verweile doch, du bist so schön! În fond, Breviarul... nu e o carte de sfaturi. E un fel de a-ți imagina, la loc, o viață pe care ai început, deja, s-o uiți și, mai ales, de-a-ți arăta, ca unui client nemulțumit cu valul lui de postav
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
al oricărei educații reușite, fie ea și foarte severă, se găsește, cu alte cuvinte, în posibilitatea de-a învăța pe cineva să fie liber. Și să se simtă bine în povestea lui. Un lucru de-a cărui însemnătate trebuie, citind Breviarul..., să te lași convins. Un fel de-a spune că oamenii nu sînt, niciodată, făcuți pe-o singură măsură, că e bine să ajungi cam la aceleași idei (de fapt, nici nu-s prea multe), dar îngrozitor s-o faci
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
foarte mulți concetățeni rămași în țară. Privirii d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-a reproșat Elenei Ceaușescu că ar fi avut vile și palate. Ea
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
însă mult mai devreme decît m-aș fi așteptat (p. 100). De aici încolo se înșiruie una după alta cronici de carte, recenzii sau simple semnalări reunite sub cîte un titlu care induce în eroare Hermes și lumea gîndirii sau Breviar hermeneutic. Nu am putut să deslușesc motivul republicării în volum a acestor articole: în general sînt de mici dimensiuni și nu cuprind decît prezentări succinte ale autorului și cărții respective. Două articole mi-au atras atenția: "Mircea Eliade în anii
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
se relevă în atestarea concretă a participării divine la suferința omenească, în cele mai grele condiții "Și îndeosebi pentru că unele fapte sunt, într-adevăr, la limita miracolului și nu se pot explica fără intervenția divină. Iar aceste fapte devin, în breviarul părintelui Boilă, asemenea unor parabole extrase din viața reală, adevărate manifestări ale lucrării cristice printre oameni". Clasa dramei rămasă pe treapta laică, de "anatomie a suferinței și a bestialității", apare ilustrată prin confesiunile lui Radu Ciuceanu, de-o neagră energie
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
în această perioadă ș1968ț pagini prime politizate, impactul fiind cu atît mai puternic cu cît este vorba în primul rînd de fotografii. Chiar dacă, de pildă, în pagina 1 a numărului 20 din 17 mai Șerban Cioculescu scrie la rubrica sa „Breviar” despre Delavrancea, textul trece aproape neobservat, pentru că fotografia ocupă aproape un sfert din suprafața întregii pagini. Fotografia îi surprinde în prim-plan, în mișcare, pe Nicolae Ceaușescu și pe Charles de Gaulle și are fotoexplicația: „Vizita în România a președintelui
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4556_a_5881]
-
vreme "intriga" nu e, de la început, știută la fel de toate părțile, nu e scutit) sînt motive să afirmăm vivacitatea unei lumi pe care unii-alții ar putea-o crede peste măsură de plicticoasă. Cartea lui Ion Bogdan Lefter e, în primul rînd, breviarul unor "fapte". Cu totul obiectivă n-are cum fi, însă ține, prin "colarea" cît mai multor păreri, la "rotunjimea" contextului/contextelor. Oricine, altfel spus, este liber să citească și să decidă. Este, la fel, liber să consimtă la parti pris-uri
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
nimic, vor fi singurii stâlpi ai înțelepciunii sale, adevăratele articole ale crezului său precar. Aici, în Căderea în timp - el sugerează să fie exterminați toți cei, profeți sau oameni politici, care nu pot respira decât pe o estradă. Dincolo - în Breviarul celor învinși - flagelează entuziasmul și convingerea ca tot atâtea droguri proprii vârstelor barbare. Noul Diogene, el nici măcar nu cere butoiul, într-atâta ghicește că, după un sfert de oră, n-ar putea să asiste fără nerăbdare, la disperarea celorlați. înaintea
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
clepsidra timpului, cu atât ar trebui să vă fie mai clar care este sensul vieții... Trebuie să-l descoperiți pentru voi înșivă, în urma unei călătorii pe care nimeni nu o poate face în locul vostru. Drum bun ! Diriginte, Prof. DORU TURBATU Breviar pentru călătorul prin vreme... Motto : „Cele mai importante lucruri în viața asta sunt, cred eu, iubirea, memoria (nu cea plictisitoare ci aceea care îți salveză conștiința) și umorul.” Al. Paleologu Vine o vreme când gândul își cere cuvânt, căci memoria
C by DORU TURBATU () [Corola-journal/Journalistic/84100_a_85425]
-
hai, mamă, ți-a fost dor de apă de acasă, și-mi aduce o sticlă bună de la puț. Îmi plac cozonacii ei, prăjiturile ei. Am poză cu ea și o port cu mine" (p. 239). Viețașii de pe Rahova este un breviar al ororilor din societatatea românească de după căderea comunismului. O carte cu crime pentru toate gusturile, una mai oribilă decît cealaltă. Întrebările la care încearcă să răspundă autorul este cum au fost posibile toate aceste crime care ne-au îngrozit la
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]