2,901 matches
-
Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele salivare, fiind exocrine, își varsă produșii de secreție la exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele salivare, fiind exocrine, își varsă produșii de secreție la exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă două tipuri principale de celule: seroase, care sunt bogate în depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreție fluid și transparent (saliva de diluție) este eliminat la exterior, prin canalul Stenon, în vestibulul gurii, în dreptul celui de al doilea molar superior; - glandele submaxilare, cu celule de tip mixt atât acinos cât și seros, sunt situate sub planșeul bucal, în vecinătatea unghiului intern al mandibulei. Fiecare glandă cântărește aproximativ 7 g și își elimină produsul de secreție prin canalul Wharton, lateral frâului limbii. Saliva submaxilară este mai vâscoasă și are rol în gustație; - glandele sublinguale, formate mai ales din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fiecare glandă cântărește aproximativ 7 g și își elimină produsul de secreție prin canalul Wharton, lateral frâului limbii. Saliva submaxilară este mai vâscoasă și are rol în gustație; - glandele sublinguale, formate mai ales din acini micști, se găsesc deasupra planșeului bucal, în loja sublinguală, având o greutate de 3-5 g fiecare. Produsul de secreție se elimină prin canalele Rivinius (5-6) în apropierea frâului limbii sau, uneori, printr-un canal unic, numit canalul Bartholin. Saliva secretată de glandele sublinguale este bogată în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
canalul Bartholin. Saliva secretată de glandele sublinguale este bogată în mucină și are rol în formarea bolului alimentar (salivă de deglutiție). Pe lângă glandele salivare principale, mai există și o serie de glande salivare accesorii (cu acini mucoși) în pereții mucoasei bucale, cu rol mai puțin important. La om, cantitatea de salivă secretată în 24 de ore variază de la 100 la 1500 ml. În perioadele de activitate secretorie, debitul poate crește la om până la 900 ml/oră. Densitatea salivei variază între 1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menționăm acidul lactic. Saliva îndeplinește următoarele roluri: - facilitează masticația și deglutiția, lubrifiind mucoasa și alimentele; - solubilizează substanțele alimentare pentru a le pune în contact cu papilele gustative și a face posibilă stimularea acestora și apariția senzației de gust; - lubrifiază mucoasa bucală și linguală, favorizând vorbirea; - exercită o acțiune degradativă asupra glucidelor, descompunând amidonul până la stadiul de maltoză; - secreția salivară prezintă proprietăți bactericide; - reprezintă o cale de eliminare a unor substanțe toxice, microorganisme și uree. II.4.2.2. Reglarea secreției salivare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce ies din măduvă prin rădăcinile anterioare ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme principale: a) Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
negre ca excitant condiționat determină o secreție salivară reflex condiționată, identică celei produsă de reflexul absolut. Acest fapt explică cum, prin intermediul receptorilor senzoriali de la distanță (vizuali, auditivi, olfactivi), secreția salivară se poate intensifica prin condiționare, înainte de pătrunderea alimentului în cavitatea bucală; c) Secreția prin mecanism nervos central de natură hipoxică sau psiho-emoțională. În asfixie, centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu CO2. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greața însoțită de salivație, emoțiile violente, care au efect
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormonului somatotrop în troficitatea acinilor salivari, în creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate în cavitatea bucală prin mișcările mandibulei, buzelor, limbii și obrajilor. La om, mișcările masticatorii sunt complexe, prezentând elemente preluate de la rozătoare, carnivore și ierbivore. Mai exact, masticația rezultă din combinarea mișcărilor de coborâre și ridicare a mandibulei cu mișcări de rotație, retropulsie și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menținerea alimentelor pe suprafețele articulare ale dinților, iar cu ajutorul salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se realizează în trei timpi: bucal, faringian și esofagian (fig. 106). Ca act bucal, deglutiția debutează cu plasarea alimentului masticat, insalivat și adunat sub formă de bol pe dosul limbii, pentru a se termina cu trecerea acestuia prin istmul bucofaringian, limitat de pilierii anteriori (mușchii palatogloși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se realizează în trei timpi: bucal, faringian și esofagian (fig. 106). Ca act bucal, deglutiția debutează cu plasarea alimentului masticat, insalivat și adunat sub formă de bol pe dosul limbii, pentru a se termina cu trecerea acestuia prin istmul bucofaringian, limitat de pilierii anteriori (mușchii palatogloși). Bolul alimentar, situat în spațiul cuprins dintre dosul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind de oprirea respirației, datorită relațiilor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a fost izolată din urina de om. Durata stagnării alimentelor în stomac este variabilă, evacuarea totală neterminându-se înainte de 6-7 ore. II.4.4.1. Reflexul de vomă este un act complex, care constă din evacuarea conținutului gastric prin cavitatea bucală. La producerea sa participă mai puțin stomacul și mai mult musculatura respiratorie și abdominală. Concomitent închiderii pilorului și dispariției undelor peristaltice, se produce contracția antrului și refularea conținutului său în fundul stomacului devenit aton, dublată de deschiderea cardiei, contracția diafragmului și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situațiile de suprainfecție bacteriană datorită stazei intestinale. Alte simptome sunt reprezentate de salivație redusă și fenomene dispeptice determinate de reducerea volumelor secretorii ale diverselor sucuri digestive. Fenomenele secretorii sunt reprezentate, în general, de scăderea volumului secretor de la nivel ocular, nazal, bucal și digestiv, manifestându-se prin xeroftalmie (reducerea volumului lacrimal cu lezarea ulterioară a corneei), xerostomie (reducerea volumului salivar cu leziuni ale mucoasei și dentiției), leziuni asociate naso-faringiene. Hipotensiunea ortostatică este cel mai invalidant simptom al insuficienței vegetative. Se definește ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotensiune ortostatică, nicturie, tulburări ejaculatorii, diarei, articulații hiperflexibile și congestie nazală. Neoplazia endocrină multiplă de tip 2b (sindromul neurinoamelor mucoase multiple) Este o afecțiune autozomal-dominantă și este caracterizată clinic de multiple neurinoame ale buzelor, limbii, palatului, pleoapelor și a mucoasei bucale, asociate cu tumori neuroendocrine (feocromocitoame, carcinom medular tiroidian, ganglioneuromatoză intestinală). Manifestările vegetative sunt reprezentate de xeroftalmie, constipație, diaree și vărsături. Histopatologic, reprezintă consecința hipertrofiei și proliferării anormale a neuronilor și celulelor ganglionare asociată sub numele de ganglioneuromatoză (Carney și colab
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
memorabilă. Când am ieșit din cameră, Începu să Înjure cu acel soi de Înflăcărare pe care l-ai aștepta numai de la un bărbat care tocmai și-a dat cu ciocanul peste deget. Am condus spre casă simțindu-mă ca ulcerul bucal al unui ventriloc. Eram necăjit de cum evoluaseră lucrurile. Nu În fiecare zi una dintre cele mai mari stele de cinema ale Germaniei face amor cu tine și apoi te scoate de urechi afară pe ușă. Mi-ar fi plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
într-o cadă căreia i-ai scos dopul. Poate că aveam dreptate în reveriile mele: bărbații nu pot ajunge supraoameni și zei pentru că sânt supți, goliți de tot ce începe a se-ntrupa în ei de către femelele pântecoase, cu piese bucale perfect adaptate, cu căngi, cârlige și ventuze cu care se fixează pe pieptul păros. Gazdă și parazit, iar miza nu-i sângele, ci creierul. Dar chiar și așa, secătuit, trebuie totuși să merg mai departe, să urmez culoarul în toate
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trebuie să dăinuie, Într-o adeziune deplină, dacă ard nu mai găsim altele, or, prin ele și pentru ele, vom compune o strălucită cuvîntare, succese deosebite, pînă atunci Însă vom avea răbdare, vor fi depuse În marele for al cavității bucale a oricărui om de bine și, odată așezate acolo, În marele for, lucrurile se vor simplifica, cuvintele vor putea fi cu ușurință crucificate pe cerul gurii folosindu-se așchii desprinse din propriul lor trup, Într-un climat de Înalt angajament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]