2,036 matches
-
situație extrem de grea, sărăcită, după atâția ani de război. Dar - notează în continuare Ion Nistor -, ceea ce s-a legat la București nu se mai putea desface și Prutul rămase râu blestemat și despărțitor de neam ! «Cu toate acestea - și istoricul bucovinean face trimitere la Istoria Moldovei a postelnicului Manolachi Drăghici - locuitorii moldoveni multă vreme au ținut pacea încheiată la București ca nestatornică, așteptând dintr-o zi în alta înapoierea pământului luat de către ruși și întregirea hotarului țării, precum au fost mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
anului 1917 și începutul verii au marcat intensificarea eforturilor de refacere, de revigorare morală, în așteptarea încleștării decisive pentru soarta statului român. La 7-8 iunie 1917, populația orașului Iași a făcut o primire entuziastă batalionului de voluntari români, ardeleni și bucovineni, ce veneau din Rusia. Încadrarea acestora în armata română a însemnat, pe lângă întărirea capacității de rezistență în fața cotropitorilor, încă un fapt în direcția sublinierii unității de luptă a românilor de pe ambele versante ale Carpaților. În continuarea unei chestiuni puse și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul guvernului român la Moscova, era primit de V. Molotov, care i-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amintirea momentelor din timpul armatei am rămas prieteni vizitându-l ori de câte ori am posibilitate. Mă simt mereu bine în preajma lui, păstrând aceeași prietenie și afecțiune din timpul armatei. *** Un alt coleg din armată de care îmi amintesc cu drag este Duzinschi, bucovinean destul de șmecher, descurcăreț, avea bilet de voie permanent, plecând deseori din cazarmă. Într-una din zile s-a întors cu o găină, povestindu-ne că ofițerul la care lucra în timpul liber avea două găini frumoase și a pus ochii pe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pardosind cu trupurile lor întinderile cele nemărginite...”. E clară atitudinea de cetățean patriot a scriitorului. Aceeași rugăminte am adresat-o și noi, cu speranța în Dreptatea divină și a Istoriei noastre milenare. în Satul elogiază satul românesc în general, satul bucovinean în special, satul pur cu oameni care „mi-au spus păsul inimii lor, alături de ei m-am închinat sfios la mormintele de la Siret, Rădăuți și Putna și mi-au vorbit despre locul sfânt pe care ei îl numesc acasă, întărind
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am formulat mental anumite judecăți de valoare a pieselor cuprinse, precum și mesajul ce-l inducea volumul în întregime. Cât de amănunțită, de stăruitoare și mai ales de aprofundată a acestei probleme generale a satului românesc în general și a satului bucovinean în special, este, pornind de la satul de obârșie a autorului! La drept vorbind, analizând mulțimea aspectelor satului în cauză, repetatele și minuțioasele observații făcute în timp îndelungat, am ajuns la concluzia că, ceea ce ne prezintă autorul ca realitate concretă a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
poetică de înaltă simțire și valoare literar-artistică. Făceam o mică comparație a felului în care în scrisul meu am încercat să prezint satul natal și problemele identice ce s-au ivit și felul aprofundatei analize realizate de autor satului natal bucovinean. În comparație cu prezența permanentă a autorului în sat ca părtaș la întâmplări autentice, prezența mea în satul natal, mai ales în perioada 19501989 a fost sporadică, întâmplătoare și aproape nesemnificativă, pe motiv că n-am dorit să revăd aceleași figuri sinistre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pământul/ Crezând cu tărie că Ce e val ca valul trece”, în final are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și întâmplări din satul meu”, cu mult mai multe și felurite aspecte ce privesc satul de obârșie a autorului, în genul celor relatate de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”. Volumul abundă de mult umor specific regiunii, informații privind dramatismul bucovinean în urma cotropirii Basarabiei și Bucovina de Nord de marii noștri vecini - neprieteni din Răsărit. E în același timp și un amplu studiu psihologic și caracterologic al unor anumiți oameni, mai ales în acele vremuri de cumpănă ce au urmat până la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
răspăr cu acuzele de „iresponsabilitate morală” și „dezrădăcinare sterilă”. Paginile literare ale publicațiilor estetizante găzduiesc debuturile viitorilor avangardiști Jacques G. Costin (Seara, 1914) și F. Brunea (Versuri și proză, 1915). B. Fundoianu și I. Călugăru, ambii proveniți din medii hasidice bucovinene, frecventează în timpul războiului cercul lui Bogdan-Pitești. Revistele Fronda și Absolutio sînt scoase de tineri moderniști evrei cu simpatii umanitariste (E. Relgis și, respectiv, I. Ludo), Simbolul îi are printre lideri pe S. Samyro și Marcel Iancu, iar citata Versuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
coloniei” natale și față de limba română exprimă, în fond, o dramă a identității periferice, peste care se suprapune cea a condiției de Ahasverus, de evreu rătăcitor și de exilat etern. Volumul din 1930 este recuperarea unei provincii devenite imaginare (ținuturile bucovinene din Herța natală) și a unui acasă de neatins. O caracterizare evocativă pătrunzătoare a celui mort în 1944 în lagărul de la Auschwitz îi aparține lui Emil Cioran, prietenul său de idei din diaspora pariziană. Vorbind retrospectiv, într-un „exercițiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
generații”). Unii dintre ei (Vinea, Maniu, Fundoianu) sînt naturi amfibii, melancolice și fantaste, puternic marcate de estetismul simbolist sau decadentist. Fundoianu recuperează „monografic”, într-o matrice argheziano-bacoviană cu ecouri din neo-bucolismul lui Francis Jammes (dar și din tradiția hasidică), peisajul bucovinean al Herței, cu tîrguri putrede și natură agrestă, în ecorșeuri expresioniste. Membru fondator al revistei de orientare tradiționalist-spiritualistă Gîndirea, Adrian Maniu prelucrează, după Primul Război, teme ale tradiției istorice autohtone și ale poeziei htonice în stilizări imagiste de peisaj rural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anul acela fatidic studentă În ultimul an la Facultatea de Litere și de Filosofie a Universității din Cluj (studentă apreciată summa cum laude de toți profesorii, Îndeosebi de strălucitul Lucian Blaga) și purta cu vrednicie patronimul natal Oțel, de obârșie bucovineană. Pentru că autoarea este cunoscută cu diminutivul afectiv Pazi (unul dintre anchetatori, de tont ce era, credea că Pazi este pseudonim conspirativ), tot așa Îi vom spune și noi, măcar din când În când. Domnișoara studentă Pazi Oțel știa prea bine
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
material mai ridicat -, având principalele comunități la xe "Cluj"Cluj, xe "Oradea"Oradea, xe "Brașov"Brașov, xe "Arad"Arad și xe "Timișoara"Timișoara -, și Uniunea Comunităților Evreiești din xe "Bucovina"Bucovina de Sud, cereprexe "Antonescu"zenta o ramură a evreimii bucovinene, de orizont cultural german. După cum sevede, o mare diversitate organizatorică, cu tradiții, orizont cultural și chiar limbă diferite. În primul Consiliu aveau să intre dr. W. xe "Fielderman"Fielderman, dr. W. xe "Mayersohn"Mayersohn, avocat Ed. xe "Sărățeanu"Sărățeanu (Uniunea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lui Archileus: "Inima fiecăruia se bucură de altceva" (altfel formulată, ideea se află în text), pentru a remarca includerea în rândul bucuriilor vieții a "senzației de olfacție a tiparului". Aș crede că, anticipând-o în liniștea dintre arborii îneguratului Molid bucovinean, autorul se află în pragul cutezării trecerii de la eseistică la literatură pur și simplu. O anunță catrenul ironic, voit desuet și bine articulat scris pe plicul conținând șpalturile: "Scriu aici, smerit, plecat / Ascultând glasul ciudat / Al livezii sub potop / Și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
școlile sale, a stăpâni și întrebuința fondurile și averile sale bisericești și școlare după trebuința și dorința ei". Și într-adevăr, acest articol se și aplică - pentru lipoveni și evrei, pentru români nu. De douăzeci și șase de ani românii bucovineni se primblă de la Ana la Caiafa, pe la naltele scaune, cum zic ei, pentru a putea exercita un drept garantat de constituție și de 26 ani îmblă în zadar. Pentru a înțelege anomalia atârnării bisericești din Bucovina - atârnare eretică, contrarie canoanelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra unor motive romînești" de Raff. [20 martie 1877] {EminescuOpIX 347} LICEUL DIN SUCEAVA ["ÎNTR-O CORESPONDENȚĂ... "] Într-o corespondență din Cernăuți, reprodusă după "Timpul", cetitorii noștri au văzut că una din condițiile sub cari o parte a partidului național bucovinean a consimțit a intra în camera provincială (Landtag ) a fost și introducerea limbei de propunere române în liceul din Suceava. Aflăm acuma din izvor sigur că Ministerul cez. reg. al instrucției au hotărât ca de la toamnă propunerea în limba română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era fixată cu toată puterea asupra pasagelor instructive ce se desfășurau într-însul, asupra învățăturilor potrivite ce oratorul făcea să se reflecteze din faptele lui Ștefan cel Mare asupra stărei noastre de față. După aceasta veni corul compus din teologi bucovineni și intonă în cuartet imnul religios a lui Alecsandri, compus anume pentru serbare. În fine lumea se înturnă în ordinea de mai nainte la biserică pentru a se continua și sfârși sfânta liturgie, și astfel se fini serbarea hramului și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o oarecare reînviorare economică și apare o administrație centralizată a satelor, ce formează comuna (1889). Apare o invazie de populație din nord (Bucovina), având ca efect revitalizarea demografică și economică a localității, apar sate noi ca Tarnița și Satu-Nou. Românii bucovineni stabiliți în zonă se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și cărăușia. Viața culturală a evul mediu a fost influențată de activitatea comercială și cunoașterea limbilor străine. Revoluția de la 1821, care a marcat începutul unei noi epoci în istorie și Tratatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aveau nevoie de brațe de muncă. Astfel, în jurul anului 1784, s-a înființat satul de clăcași 1 Filipeni și m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești precum și Tarnița, cu țărani veniți din zona Vatra Dornei, probabil din vechea localitate bucovineană Tarnița, situată la nord de Iacobeni, Pătrăuți și Cașvana. Satul Tarnița, sat de clăcași situat între satele de răzeși Oncești și Făgheni, a început să se dezvolte economic la scurt timp de la înființare. Bejenarii sosiți aici din Bucovina au găsit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004. Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003. Idem, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008. Nistor, Ion I., Amintiri bucovinene din vremea unirii, ediție îngrijită de Doina și Liviu Papuc, Editura Alfa, Iași, 2000. Petrescu, Radu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Rostás, Zoltán, Văcărescu, Theodora-Eliza (coord.), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de canonul istoric "tradițional". Astfel de notații au fost strânse în volumul citat, al lui Ștefan Ciobanu, apărut inițial în 1928 (314 p.) și apoi într-un alt volum, coordonat de Ion I. Nistor, apărut în 1938, sub titlul Amintiri bucovinene din vremea unirii. Acesta din urmă a fost republicat, cu unele modificări, de Doina și Liviu Papuc, în 2000, la Editura Alfa, din Iași. 112 El a fost șeful misiunii militare franceze din România, din octombrie 1916, până în martie 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
duit or document al exterminării, prin comandă moscovită, a românilor din Basarabia sau alte cărți din salon care vorbesc despre gulagul siberian - unde a stat și tatăl meu timp de 12 ani, prizonier deținut, adevărat pogrom al românilor basarabeni și bucovineni. Este, într-adevăr, o omisiune regretabilă lipsa din program, dar cărțile dlui acad. Alexandru Zub și scriitorului Dumitru Vacariu n au fost propuse spre lansare ni ci de editori, nici de autori (reguli deontologice ale alcătuirii programului Salonului). Domnul acad.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la Fundație, la orele 10, Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, filiala Iași, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescuʺ Iași, își începeau manifestările pr ogra mate, participanții au salutat prezența la Iași — și în sală — a bucovinenilor Vasile Tărățeanu, fondatorul și conducătorul publicației independente și românești de la Cernăuți „Arcașulʺ, și Adrian Dinu Rachieru, scriitor, conducătorul unei edituri la Arad. „Viața studențească bucovi- neană înainte și după Marea Unireʺ a fost titlul conferinței susținute cu mult succes de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]