690 matches
-
care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care și un grup de ofițeri aflați la Samara), pentru a lupta pe Frontul de Vest. A existat un organ de presă al Corpului de Voluntari Români din Rusia, sub forma unei gazete cu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
timp ariergarda în Irkutsk și vecinătăți a fost asigurată de către cehoslovaci, garda căii ferate de lângă lacul Baikal și paza tunelelor fiind preluate de români până în Transbaikalia, unde se găsea contactul cu trupele japoneze. Situația importantului contingent de prizonieri transilvăneni și bucovineni proveniți din armata austro-ungară aflați pe teritoriul rus sub raportul juridic al aflării lor în respectivul spațiu geografic, diferea în funcție de statutul lor: fie înrolați în Legiune alături de Corpul expediționar aliat, fie - cei mai mulți aflați în continuare ca prizonieri, suportând toate consecințele
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
români din Rusia, precum și serviciul de Cruce Roșie. Prin grija statului român au fost astfel, repatriați de pe teritoriul rus un total de circa 23.000-24.00 de persoane, din care au fost peste 20.500 de ardeleni, 2.400 de bucovineni și câteva sute de persoane - membri ai familiilor de ofițeri, basarabeni, precum și alții. Generalul Janin care comanda forța expediționară aliată antibolșevică din Siberia a estimat în martie 1919, un număr de 10.000 de prizonieri de origine română încă prezenți
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Mărăști, Mărășești și Oituz au fost relatate cu deosebită mândrie. Ziarul s-a preocupat de asemenea constant de strângerea de fonduri de întrajutorare pentru sprijinirea prizonierilor români din Rusia precum și de aspecte care au ținut de colaborarea românilor transilvăneni și bucovineni cu reprezentanții celorlalte popoare oprimate din Dubla Monarhie, cu atât mai mult cu cât Sever Bocu (redactorul șef) a fost adânc implicat în strângerea acestor relații. Datoria de citi gazeta cu voce tare și de a da explicații privind conținutul
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
ca trădători de autoritățile austro-ungare, solicitând înființarea unui corp de sine stătător, având soldații, subofițerii și ofițerii originari din provinciile românești supuse Imperiului. Pe 9 iunie 1917 a fost constituită pe lângă Ministerul de Război o comisie consultativă a ardelenilor și bucovinenilor, formată din Octavian Goga, Ion Nistor și Leonte Moldovan. La 14 iunie 1917 pe lângă Marele Stat Major al Armatei Române s-a înființat, la sugestia acestei comisii , "Biroul A. B. (ardeleni bucovineni)". În atribuțiile acestuia au intrat atât ținerea evidenței
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
de Război o comisie consultativă a ardelenilor și bucovinenilor, formată din Octavian Goga, Ion Nistor și Leonte Moldovan. La 14 iunie 1917 pe lângă Marele Stat Major al Armatei Române s-a înființat, la sugestia acestei comisii , "Biroul A. B. (ardeleni bucovineni)". În atribuțiile acestuia au intrat atât ținerea evidenței voluntari înrolați, cât și recrutarea și primirea altor voluntari din Rusia. Conducerea biroului a fost asigurată de către maiorul A. Romalo din Armata Română, iar membrii acestuia au fost sublocotenenții Victor Deleu, Leonte
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
a ostaticilor și deportaților dintre aceștia. De asemenea, printre atribuții s-a aflat preluarea testamentelor lor și a hârtiilor de valoare, înlesnirea corespondenței cu familiile aflate în spatele frontului, îndeplinirea formalităților necesare pentru ca aceștia să primească cetățenia română, înregistrarea ardelenilor și bucovinenilor deja încorporați în Armata Română și efectuarea demersurilor pentru echiparea și aprovizionarea lor. În contextul tulburărilor politice și sociale care au avut acolo loc pe teritoriul rus, constituirea unei unități militare operative până în luna octombrie 1917 a fost imposibil de
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
țară odată cu retragerea Armatei Române din Transilvania). Medic-șef al aceluiași regiment a fost numit Pompiliu Nistor. Estimativ, la sfârșitul lunii decembrie 1917 se aflau în zona liberă a Regatului României 29.000 de soldați și 1816 ofițeri ardeleni și bucovineni mobilizați din prizonieratul rusesc și din rândul refugiaților de peste munți. Toți aceștia ar fi urmat să fie grupați în rândul Corpului cu baza la Hârlău. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit - printre altele, misiunea de a păzi și de a
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
care a marcat o eliberare a picturii lui Verona, o pictură care chiar dacă încă tributară universului satului (post-grigorescian), reușea să impresioneze prin tehnica atinsă, în facturi postimpresioniste. Subiectele tradiționale avea să fie reinterpretate de Verona, ciclurile sale ce punctau viața bucovinenilor (nunta, botezul, sărbătorile creștine) fiind apreciate și colecționate. Valoare estimativă: 5.000 - 8.000 de euro Mai aproape de zilele noastre, Ion Țuculescu (1910, Craiova - 1962, București) este reprezentat în licitație cu mai multe opere. Interior la Mangalia, provine din colecția
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
de milioane de oameni și a curmat circa trei milioane de vieți. Efectele războiului - pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord - au însemnat și pentru poporul român fenomenul deportării în Gulagul sovietic. Din nenumărate trenuri trimise spre Siberia, mii de basarabeni, bucovineni și ostași ai Armatei Regale Române au fost abandonați în locuri aproape pustii. De pildă, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii au fost trimise sub pază înarmată în Siberia, Kazahstan și alte regiuni îndepărtate. Se cunoaște că
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crișana și Maramureșul”, sintetizează istoricul Adrian Majuru. O scurtă trecere în revistă a momentului de efuziune națională și concentrare a tuturor forțelor pentru un scop suprem arată că în 1918, basarabenii deciseseră unirea cu România, bucovinenii au solicitat același lucru, apoi l-au votat în cadrul Congresului General al Bucovinei, la 28 noiembrie. După trei zile, Transilvania s-a unit cu țara, prin Rezoluția Marii Adunări de la Alba Iulia: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
În zilele 9 și 10 mai sub semnul dublei sărbători a independenței de stat a României și a Zilei Europei, peste 2000 de membri ai comunității românilor bucovineni din regiunea Cernăuți (Ucraina), cu participarea a numeroși invitați din România și Republica Moldova, au marcat câteva acțiuni memorabile pentru afirmarea identității naționale și dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a comunității românilor bucovineni, mai precis a unuia dintre inimoșii săi reprezentanți, avocatul Eugen Pătraș. Organizatorii au ținut seama de nevoia românilor de a trăi momente unice. În spațiul interior al acestei veritabile „oaze de simțire românească”, după cum se exprima unul dintre realizatorii proiectului
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
a-mi cinsti înaintașii... Situația impune acțiuni și fapte concrete... Nu se poate face educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]