694 matches
-
autor al lucrărilor Cercetări noi referitoare la originea lui Mihail Eminescu, 1925, Paneuropa oder Vereinigte Volkstaaten der Welt?, 1928. 78. George Turtureanu (1906-1962), publicist, absolvent al Liceului Ștefan cel Mare, licențiat în Drept, a fost secretar de redacție la Gazeta Bucovinenilor (1934-1935) și colaborator la Făt-Frumos și Junimea literară. Este autorul lucrării Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a produs totuși "surpriza unei evoluții spre poezia subiectivă"20. George Voevidca apare la categoria autorilor de sonete și miniaturi, despre creația acestuia, critica lovinesciană apreciind că "se desfășoară în material nediferențiat estetic"21. Călinescu îl amintește în treacăt pe bucovinean, la categoria "alți poeți", ca autor de "versuri banale, uneori în stil poporan"22. În fine, o simplă menționare se alocă scriitorului N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor al unor lucrări cu tentă locală, dar și pe bucovinenii Filaret Doboș, Nicu Dracinschi, Eusebie Popovici, Barbu Slușanschi, Constantin Morariu și frații Leca și Victor Morariu sau pe folcloristul colaborator la Sămănătorul, S. T. Kirileanu. Ion Dragoslav, poetul care "a spart gheața" provinciei literare, este receptat cu entuziasm de Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel Vasiliu (Profesorul Octavian Nandriș) ș.a. Literatura de la rubrica „Scriitori bucovineni contemporani” ilustrează cele mai diverse orientări, de la neosămănătorism la postmodernism, poezia fiind mai bine reprezentată decât proza. Versuri semnează Simion Gociu, Arcadie Suceveanu, Elena Marița, George Nimigeanu, Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I. Pop-Reteganul, Th. D. Speranția, D. Stăncescu, alături de care colaborau bucovineanul C. Morariu, cu traduceri din literatura germană, și Elena Sevastos, care publică aici mai multe basme și cântece populare. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
bucuriile lor și suferise de suferințele lor, acum, când scrie, trăiește în Viena, între tinerii studenți ardeleni și bucovineni, încălzindu-se de luptele lor și îmbră-țișîndu-le până la un punct aspirațiile, în orice caz pri-cepîndu-le. Această apropiere de ardeleni și de bucovineni, de ardelenism și de bucovinism, a avut și un alt rezultat: limba sa este plină de expresii întrebuințate numai peste munți, ca de pildă: "a reflecta" (ș a răspunde), "a murit înainte de atâția ani", "vom abstrage de la unele deprinderi", "în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aintare victorioas? nu a r? mas neobservat? nici la Ia? i, nici la Bucure? ți. Pe la sf�r? ițul lui octombrie, Imperiul austro? ungar s? a dezmembrat. Istoricul I. Nistor ? i I. Flondor, am�ndoi na? ionali? ți rom�ni bucovineni ? i prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cern? u?i, contrabalans�nd c�teva slabe ini? iative ucrainene autonomiste. Au lansat o invită? ie armatei rom�ne, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu Rom�nia. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�ni! �, scria Iorga despre Sionism 194�Iorga a scris despre Conferin? a Socialist? Internă? ional? de la Bucure? ți, numind socialismul �visul care nu poate fi realizat�, atac�ndu-i pe participan? i. ? intele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz ? i sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispre? �b? d?răni puturo? i care au luat-o pe c? i gre? ițe� (adic? nu cea a propriilor lor na? iuni); ? i-a b? țuț joc de Gelehrter ? i P? curariu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin depopularea unor zone românești destul de Întinse din Austro-Ungaria”. Același punct de vedere fusese exprimat și Înainte de Primul Război Mondial, atunci cînd se recunoștea că la Începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, În SUA se aflau puțini basarabeni, bucovineni, macedoneni și evrei din România, În comparație cu țăranii din Transilvania și Banat, dar că „pe la 1900 aproape nu mai era oraș mai Însemnat din care românii să lipsească”. Așadar, opiniile specialiștilor converg către convingerea că, la sfîrșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
phase known in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă Încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor În SUA În deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se Întorceau În țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decît că, probabil, „cîteva colonii românești s-ar afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, În care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, Înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că „În anul 1911, Telegraful Român Își asigura cititorii că numărul românilor din Statele Unite ale Americii a ajuns la circa 150.000”, considerînd Însă cifra inexactă și argumentînd acest fapt. În același an, recensămîntul din Canada Înregistra 9.960 de bucovineni și 5.875 de români, laolaltă cu bulgari. Andrei Popovici accepta faptul că În 1914 numărul românilor emigrați În SUA atinsese cifra de 135.000. Vasile Netea, un cercetător deci, presupunea că, Înainte de Primul Război Mondial, În America trăiau circa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
număr de colaboratori, aparținând tuturor provinciilor românești. Printre cei care au desfășurat o activitate bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Ferdinand. Rezultatele alegerilor au dus la formarea unei largi coaliții forțate. Acesta era Blocul Democrat Național (pe scurt, "blocul"), alcătuit din Partidul Țărănesc al lui Mihalache, Partidul Țărănesc al lui Inculeț, Partidul lui Iorga, Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și bucovineni. Șeful neoficial al "Blocului" era Iorga. Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România, cu excepția celor care devin sincer români!", scria Iorga despre Sionism 194 Iorga a scris despre Conferința Socialistă Internațională de la București, numind socialismul "visul care nu poate fi realizat", atacîndu-i pe participanți. Țintele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz și sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispreț "bădărani puturoși care au luat-o pe căi greșite" (adică nu cea a propriilor lor națiuni); și-a bătut joc de Gelehrter și Păcurariu afirmînd că "ei încearcă să vorbească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu, căci toți aveau sau proprietate sau locuințe din care proprietarii nu-i puteau evacua pentru că legea le prelungea contractele. Venit-au ei din provincie ca refugiați sau mutați în interes de serviciu ? Nu, căci în ce-i privește pe bucovineni sau basarabeni cele 2 provincii fiind recucerite înaintea legilor de sub numerele 2-4 n'au existat refugiați iar în ce privește pe ardeleni era normal să fie așezați în Ardealul rămas unde se găseau locuințe, sau în locuințele celor 425.655 locuitori evacuați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]