38,363 matches
-
sobria ebrietas), sau „trezvia beată”, pentru a exprima starea omului îmbunătățit duhovnicește și plin de înțelepciunea vinului dumnezeiesc. Nu este vorba despre beție, în sensul de consecință gravă a consumului de alcool, ci este o stare de o mare luciditate, bucurie, veselie, seriozitate și entuziasm, urmare a legăturii iubirii noastre cu Dumnezeu.. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae face câteva comentarii la acest text și menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul lui, alți Părinți următori - descriu starea complexă și totodată echilibrată a omului înaintat duhovnicește. Omul, „umplut de înțelepciunea vinului dumnezeiesc trăiește o bucurie care-l îmbată, dar care-i dă totodată o mare luciditate. El e entuziast și treaz, vesel și serios, încântat la culme de lumina marii înțelegeri dobândite și plin de răspunderea și de seriozitatea pe care o aduce ea. Starea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ca persoană, orizont care întreține meditația în legătură cu el. Și numai cunoscându-l în taina persoanei, ai înlăturat de pe semenul tău caracterul de obiect, care-l acoperă, care-l îngustează, care-l strâmbă, care ți-l face neinteresant și-ți mărginește bucuria de el; numai când ai pătruns în încăperile minunate și intime ale palatului lui fermecat, ești plin de o încântare negrăită. Entuziasmul acesta este un extaz, o ieșire din tine, dar el fiind în același timp însoțit de trezvie, de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
atât primește mai mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
descoperit în biblioteca mănăstirii Sinaia 20 de manuscrise psaltice inedite, prezentate în cartea Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul Vieții, 2012, am început să caut alte astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010, la pagina 138, două facsimile după un frumos manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat, am mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
lor. Niciuna din plăcerile cunoscute în lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu „bine” și „bucurie”. Bunătatea, în această instanță, reprezintă abundența totală a lui Dumnezeu. Acest aspect vine în contradicție cu cel al „răutății” sau „beției rele”, la care se referă în Colecția I, Omilia 6.4. Prin urmare, există posibilitatea de a fi intoxicat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
putea să ia asupra-și nici sarcina cuvântului, n-ar accepta să audă sau să se îngrijească de ceva, de el sau de ziua de mâine, ci numai ar sta într-un colț, străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea nu i s-a dat măsura desăvârșirii, ca să poată să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde prietenii. Ne-am întâlnit câțiva ani la rând și bucuria revederii, cât și încărcătură emoțională a despărțirilor în care au curs câteva lacrimi mi-au întărit convingerea că amândoi facem parte dintr-un univers mirific în care doar anumiți inițiați pot patrunde. I-am respectat convingerile national-crestine și mi-a
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
după Dumnezeu ceea ce se face fără cercare, prin asuprire, prin necaz sau prin orice fel de nevoie. Că nu este fericit cel ce face fapta bună cu anevoie, ci cel care primește răutățile cele grele și cumplite pentru Domnul, cu bucurie și mulțumită”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, Crinii Țarinii, în colecția Comorile Pustiei, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic, București, 1980, pp. 318-319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nevoie de Întrebări. Abia Întors de la Veneția, unde a fost invitat special cu spectacolul sau “VISUL”, Dan povestește despre frumosul oraș la care visează orice muritor, despre reprezentație, despre aplauze. Are însă și un motiv de supărare: “Simt deopotrivă o bucurie și o Întristare, spune Dan Puric, o lumină și o amărăciune. Bucuria aparține felului în care a fost primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta celor de acolo acest spectacol și a le transmite mesajul nostru din suflet
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cu spectacolul sau “VISUL”, Dan povestește despre frumosul oraș la care visează orice muritor, despre reprezentație, despre aplauze. Are însă și un motiv de supărare: “Simt deopotrivă o bucurie și o Întristare, spune Dan Puric, o lumină și o amărăciune. Bucuria aparține felului în care a fost primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta celor de acolo acest spectacol și a le transmite mesajul nostru din suflet. Sală era plină. Un public mixt, alcătuit din italieni și români, s-
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
orice muritor, despre reprezentație, despre aplauze. Are însă și un motiv de supărare: “Simt deopotrivă o bucurie și o Întristare, spune Dan Puric, o lumină și o amărăciune. Bucuria aparține felului în care a fost primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta celor de acolo acest spectacol și a le transmite mesajul nostru din suflet. Sală era plină. Un public mixt, alcătuit din italieni și români, s-a bucurat la rândul lui de prezență noastră și de actul artistic
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
presei românești. Este un dezastru cultural. Nu este de ajuns numai intenția. Știi cum se spune, iadul este pavat cu bune intenții. Nu este un lucru nou. Am fost in 38 de țări și în toate s-a Împletit această bucurie cu amărăciunea că nu există o mediatizare de la noi. Făcută de ai noștri. Statul român nu are forță sau abilitatea necesară să-și promoveze valorile. Când vin alții la noi, e OK, invers, nu. Și astfel, efortul de a sparge
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
această dorință de bază. În omilia 2 (27)<footnote Or., 2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
comunica transformarea interioară. Pasiunea nepasională a Sfântului Grigorie este ceea ce putem numi o capodoperă a metaforelor pentru dezvăluirea înțelegerii sale asupra simțurilor spirituale, care se bazează pe o „percepție a lui Dumnezeu” (αἴθησις Θεοῦ) ca stare paradoxală în care orice bucurie de Dumnezeu este în același timp aprinderea unei dorințe Și mai intense Și neîmplinite, Și în care fiecare cunoaștere de Dumnezeu este Și o surprindere a incognoscibilității Sale transcendentale. Dar „analogia dintre activitățile sufletului Și organele de simț ale corpului
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
poeticului pur: “când se Întorc barbarii din Occident, călare pe concepte, /drept emisari ai unor mari fabrici de salam (Întoarcerea barbarilor). Găsim la Dinescu și o aderență la interpretare, Întrucât textele sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește. Poezia Sunt tânăr, doamnă, celebră, prinde voce În versiunea extrem de reușită a lui Florian Pitiș. De altfel, această spunere integrează o realitate evadând din latență, o frescă a noului, mai savuroasă decât intimitatea refulărilor cu care
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
puternic element de legătură Între viețile personajului. Aceasta este iubirea pentru Virginia, fata pianistului Victor Marcu. Evoluția acestei iubiri neîmplinite este Însă cu adevărat spectaculoasă. De la strictețea profesională la prietenia dintre dădacă și copil pentru ca apoi să se ajungă la bucuria revederii după mai mulți ani, bucurie ce se transformă Într-o dragoste ce nu mai poate fi ascunsă. Ajuns la bătrânețe, trecut deja prin șapte morți, Felix pare să o aștepte În zadar pe ultima. Având un trecut ce a
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
personajului. Aceasta este iubirea pentru Virginia, fata pianistului Victor Marcu. Evoluția acestei iubiri neîmplinite este Însă cu adevărat spectaculoasă. De la strictețea profesională la prietenia dintre dădacă și copil pentru ca apoi să se ajungă la bucuria revederii după mai mulți ani, bucurie ce se transformă Într-o dragoste ce nu mai poate fi ascunsă. Ajuns la bătrânețe, trecut deja prin șapte morți, Felix pare să o aștepte În zadar pe ultima. Având un trecut ce a lăsat nenumărate răni necicatrizate, protagonistul caută
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]