893 matches
-
din Balcani s-au deplasat cu turmele spre Dobrogea 62. Astfel, au format câșle ce grupau 30-40 de locuitori în cazalele: Kustendge, Mangalia, Hârșova 63. După războiul ruso-turc din anii 1828-1829 o parte a bulgarilor din Dobrogea au trecut în Bugeac urmând trupele ruse în retragerea peste Dunăre 64. Totuși, în 1850 erau în Dobrogea 1 194 de familii bulgărești, cele mai multe în cazaua Babadag 65. Integrată timp de peste patru secole statului otoman, Dobrogea a fost permanent în contact cu spațiul românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fenomen de depopulare a Dobrogei. Pentru a combate acest fenomen, statul otoman a încurajat revenirea în Dobrogea a românilor ce se refugiaseră pe malul stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea 147. După încheierea războiului Crimeii în Imperiul Otoman și, implicit, în Dobrogea, s-au așezat numeroși cerchezi, musulmani originari din Caucaz. Cerchezii s-au stabilitit în Dobrogea prin anii 1862-1863, cea mai mare așezare întemeiată de către ei fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cartal, Dăeni, Eni-Serai, Gârliciu, Ghizdărești, Groapa Ciobanului, Hârșova, Muslu, Ostrovu, Șiriu, Topalu, Topologu, cu satele Doiran, Topologu-Cerchezesc și Topologu-Tătăresc, Uzum-Bei, cu cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian, Beilic, Bugeac, Gadikioi, Calaicci, Calnia, Kara-Aci, Caranlâc, Carvan, Câșla, Ciucurkioi, Ciungiuc, Coslugea, Cara-Orman, Cusgun, Demircea, Dobromir din Deal, Dobromir din Vale, Esekioi, Galița, Garlița, Ghinegea, Ghiol-Punar, Hairankioi, Lipnița, Mârleanu, Nastradin, Oltina, Ostrovu, Parakioi, Prăjoia, Regep-Cuiusu, Satu-Nou, Teke-Deresi, Tekekioi și Velikioi 588. Județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcica și Văcărești 615. Plasa Babadag cuprindea 23 de comune, printre care: Alibeikioi, Armutlia, Babadag, Beșkioi, Beidaud, Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11 comune, după cum urmează: Ahmedie, Cara-Orman, Ceatal-Kioi, Letea, Chilia Veche, Kilirlez, Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai Ionescu Dobrogeanu afirma că acesta "este un sat (...) nou, fondat în urma războiului din Crimeia, de români și bulgari veniți din Basarabia"1009. Spe deosebire de satul Cataloi, satul Enikioi "este mai vechiu și a fost înființat de tătarii din Bugeac"1010. În satul Cataloi exista o biserică ortodoxă construită de către locuitori în anul 1874, având hranul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica din satul Enikioi avea hramul "Sf. Treime" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. Fiecare din cele două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane 1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Hairanchioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parachioi, Regep-Cuiusu și Satu Nou2598. Prezentând situația financiară a comunelor rurale, prefectul județului Constanța evidenția sumele alocate pentru plata salariilor diverșilor funcționari din cadrul administrației comunale a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de comune rurale, 200 de sate și 26 de cătune, în timp ce, județul Tulcea cuprindea 55 de comune rurale, 121 de sate și 19 cătune. Astfel, comunele rurale din cadrul județului Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I, Carvan, Cavaclar, Cazil-Murat, Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Cartal, Ciobanu, Tașpunar, Topalu, Sarai, Seimeni, Satischioi, Gârliciu și Ghizdărești 3054. Totodată, administratorul plășii Ostrov a inspectat comunele: Lipnița, Oltina, Parachioi, Almalău, Eschichioi, Bugeac, Regep-Cuiusu, Dobromir, Caraulac și Satu Nou3055. La 15 februarie 1911 administratorul plășii Constanța a inspectat comunele Casapchioi și Caranasuf, iar la 16 februarie 1911 a inspectat comuna Cogealac 3056. La 22 februarie 1911 același administrator a inspectat comuna Toxof, iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Engi-Mahale, Hasancea, Osmancea, Cobadin, Murfatlar, Techirghiol, Caracicula, Mustafacî, Ghiuvenlia, Cavaclar, Docuzaci, Caraomer, Chiragi, Sarighiol și Ghelengec 3059. În aceeași lună, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Ciobanu, Seimeni, Saraiu, Tașpunar, Topalu, Ghizdărești, Gârliciu, Cartal, Satischioi, Almalău, Oltina, Carvan, Caraulac, Dobromir, Bugeac și Parachioi 3060. La 1 mai 1911 Direcția Administrației Generale a Personalului și a Contenciosului din cadrul ministerului de Interne îl informa pe domnul Gheorghe Coandă, căpitan în rezervă, în legătură cu faptul că "prin înaltul decret regal nr. 1 605 din 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ani de viață românească, București, 1928, p. 237. 56 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 224; Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 347. 57 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 216. 58 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 328; Al. P. Arbore, "Cotul Bugeacului. O încercare de reconstituire istorică a unui ținut dobrogean", în Analele Dobrogei, nr. 3, Constanța, 1921, p. 358. 59 Tudor Mateescu, Permanența și continuitatea românilor în Dobrogea, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1979, p. 40
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
realizatorii frescei de la Voroneț au reprezentat Cetatea Albă ca fiind guvernată nu de genovezi și nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului Otoman. Astfel de actualizări sunt uzuale În epocă. În 1643, de exemplu, În Cazanie, mitropolitul Varlaam descrie și el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma "Mangalia" apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia, Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în portulanele genoveze, uneori între paranteze
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
vreme mai îndelungată în Moldova, unde ocupase funcția de secretar al domnului, într-un memoriu adresat lui Vergennes, vorbește de „succesele ușoare repurtate de ruși asupra turcilor” și atrage atenția ministrului asupra putinței ca, mai curând sau mai târziu, Basarabia (Bugeacul) să treacă sub stăpânirea Rusiei. Împărăteasa Rusiei, care stipulase în tratatul de la Kuciuk-Kainargi independența tătarilor, anexă țara lor către statele ei prin manifestul de la 8 aprilie 1783. La 25 iunie următor, solul francez la Constantinopol, St. Priest, își termina raportul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
operă, începe prin a se asigura de Crimeea și de Kuban ca de o cucerire, de domnii Țării Românești și ai Moldovei ca acei ai unor țări care vor trebui odată alipite stăpânirii sale, apoi de Oczacov, pe urmă de Bugeacul întreg, apoi de Basarabia și, în sfârșit, fiind stăpână desăvârșită a Mării Negre și a gurilor Dunării, ea va fi pe de o parte în stare să trimită escadre la Constantinopol, iar pe de alta să pornească trupele sale de uscat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
succes strălucit. Ipsilanti era cunoscut demult ca un bărbat cu totul devotat Rusiei, de la care aștepta împlinirea visurilor lui ambițioase: alcătuirea, sub suzeranitatea Rusiei, a unui regat sau cel puțin a unei domnii ereditare, cuprinzând, pe lângă Țara Românească, Moldova și Bugeacul. El, în calitate de dragoman al Porții, mijlocise tratatul de alianță de la 1798, dintre Anglia, Rusia și Poartă împotriva Franței. Tot el, fiind domn al Moldovei, declară unui călător, care trecea prin Iași, că: „văzând starea în care se găsește împărăția turcească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
greutăți prea mari întru îndeplinirea acestei dorințe, Tolstoi avea să ceară ca, la pace, pentru a despăgubi pe împăratul Rusiei de cheltuielile făcute cu războiul, Turcia să-i cedeze pe lângă alte teritorii „toată țara cuprinsă sub denumirea de Basarabia (adică Bugeacul) cu cetățile Bender, Akerman, Chilia și Ismail, plus cetatea Hotinului”. La cererile lui Tolstoi, Napoleon răspunse că, dacă Rusia nu deșartă Principatele, el își va menține trupele în Silezia și că nu este caz de a proceda la împărțirea Turciei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
drept al acelui fluviu. Turcii erau gata să nu cruțe nici chiar cele mai mari sacrificii spre a izbuti la aceasta. Kihaya bey, într-o a doua convorbire, i-a anunțat că, după depeșile Marelui Vizir: Galați, Ismail, Tamarok (?) și Bugeac fuseseră cedate rușilor...” La 1 februarie 1812, rușii erau atât de siguri că vor păstra Moldova, încât Ledoulx scria lui Otto: „...Rușii par foarte convinși că Moldova le va rămâne, căci se și lucrează aici la niște memorii și niște
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
GHEORGHIU, Gheorghe (30.III.1922, Vulcănești, Ucraina), prozator. Este fiul Zinaidei și al lui Constantin Gheorghiu. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1956). G. a debutat în revista „Bugeacul” (1939). A publicat versuri și proză în revistele „Moldavia” (Bolgrad), „Prepoem” (București) ș.a. Editorial a debutat cu volumul de povestiri Început de primăvară (1955), ulterior semnând peste douăzeci de cărți pentru copii, adolescenți și adulți, publicate la Chișinău. Este autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
de cărți pentru copii, adolescenți și adulți, publicate la Chișinău. Este autorul a trei romane: Căldura pământului (1965), Ninsori în primăvară (1974), Întoarcerea la dragoste (1984), toate deficitare sub raport artistic. A scris eseuri despre unii poeți și prozatori din Bugeac. SCRIERI: Început de primăvară, Chișinău, 1955; Drumuri și poteci, Chișinău, 1958; Cântec de leagăn, Chișinău, 1958; Hai cu noi, prietene, Chișinău, 1959; În pas cu viața, Chișinău, 1959; Bate primăvara-n geam, Chișinău, 1960; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
și prozatori din Bugeac. SCRIERI: Început de primăvară, Chișinău, 1955; Drumuri și poteci, Chișinău, 1958; Cântec de leagăn, Chișinău, 1958; Hai cu noi, prietene, Chișinău, 1959; În pas cu viața, Chișinău, 1959; Bate primăvara-n geam, Chișinău, 1960; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960; În rând cu oamenii, Chișinău, 1960; Bună dimineața, Chișinău, 1961; Pasărea albă, Chișinău, 1962; Povestea unui băiețel de aur, Chișinău, 1962; Ștrengărița, Chișinău, 1963; Căpitanii „Fulgerului”, Chișinău, 1964; Căldura pământului, Chișinău, 1965; Poartă spre lume, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
și „Oktombrie” (din 1957, „Nistru”). Din 1960 s-a stabilit la Moscova, unde a funcționat la Uniunea Scriitorilor și ca ziarist. Bun cunoscător al limbii române și al limbii ruse, deprinse încă din copilăria petrecută în satul său natal din Bugeac, K. a început să traducă mai întâi din scrierile colegilor săi români de studenție moscovită: Tiberiu Utan, Petre Sălcudeanu, Toma George Maiorescu, Alexandru Simion și Ioan Grigorescu. A trecut apoi la scriitori precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
cazul vizitei Societății Scriitorilor Bucovineni la Hotin, ori reprezentarea operei Orfeu de Gluk de către Societatea Armonia pe scena aceluiași teatru... Uneori, deși numai sporadic, au existat și legături între revistele și scriitorii acestor provincii. Un exemplu ni-l prezintă revistele Bugeacul și Itinerar - una apărută la Bolgrad, iar cealaltă la Chișinău, pe care le-am găsit adesea citite de către scriitorii bucovineni, iar revistele de aici trimiteau exemplare de schimb în Basarabia...” Nr. 37 din Bucovina, cu 8 pagini, dedică una personalității
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]