958 matches
-
proletară împotriva platitudinii burgheze”: Nu, n-am fost eu alături de voi, oameni, în câmpuri, Când hohoteați lângă grânele decapitate, Nu, n-am fost eu alături de voi când aruncați în furnalele lacome Lopeți pline cu zilele și nopțile fraților voștri în locul bulgărilor de cărbune. Nu, n-am fost eu alături de voi la ospețe când străluceau pe tăvi, Parcuri de vânătoare, în vreme ce sub ferestre Refluxul de tenebre târa înfometații în nisip ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1950; Litoral sintetic, cu cromaje, coperta și 14 grafointuitive ale autorului, București, 1968; Pasărea inimii, cu ilustrații de Vasile Dobrian, București, 1979; 10 poeme, București, 1979; Combustii, cu un portret și desene de Alexandru Țipoia, București, 1980; Crepuscularia, pref. Gh. Bulgăr, cu un portret de George Tomaziu, București, 1992; Itinerarii oxidate, pref. Emil Manu, București, 1999; Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști, pref. Valeriu Râpeanu, postfață George Anca, cu un portret de Dragoș Morărescu, București, 2002. Antologii: Creația în artă văzută de Tudor Arghezi
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
cu exactitate. Se presupune că numele provine din latinescul versare care înseamnă a roti continuu. Termenul era utilizat în evul mediu în activitățile agricole și desemna activitatea de a ara pământul. O altă legendă locală povestește cum, din cauza vânturilor puternice, bulgării de pământ erau rostogoliți continuu. în 1038, preoții abației Saint-Père de Chartre au realizat prima atestare documentară. Unul dintre semnatarii documentului se numea Hugo de Versailii, senior de Versailles. În acea perioadă, Versailles era alcătuit dintr un castel de mici
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și o formă terminată în -oŭ, între o formă terminată în consoană și una terminată în -e, între o formă mai apropiată de etimon sau nu: 67) apropo: 95 apropou: 5 68) halo: 32 halou: 58 nu răspund: 10 69) bulgăr: 12 bulgăre: 86 ambele: 2 70) pieptăn: 32 pieptene: 64 ambele: 3 #piaptăn: 1 71) lebăr: 89 lebărvurst: 8 ambele: 1 nu răspund: 2 5.4. Concurența între genuri 5.4.1. Concurența între masculin și neutru 72) antidetonante: 56
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
mai mult. El care datorită unei poliomielite e ținut, imobilizat încă din copilărie, trebuie să-și imagineze și viața și arta. El n-a dansat nicicând și nu s-a jucat, n-a patinat și nu s-a bătut cu bulgări de zăpadă, cum fac toți copiii. Dar își imaginează și pictează hore, scene de patinaj, tablouri ale bucuriei în mișcare. Dată fiind starea lui mai mult decât precară de sănătate, Vasile Popovici n-a fost niciodată la școală. A învățat
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
era orientată pe direcția N-S cu o mică deviere, pereții gropii fiind aproape verticali, fundul gropii puțin înclinat spre sud, umplutura gropii fiind alcătuită dintr-un sol amestecat și compact în partea de sus și în forma unor mici bulgări, în partea de jos, oase umane izolate și fragmente de amfore, în partea nordică, dimensiunile fiind de 3,92 m - lungimea, 1,65-1,9 m lățimea și adâncimea de 1,52-1,57 m. Mormântul era înconjurat cu un șanț circular
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare frecvent și biscuite (vezi motorul de căutare Google: 29400 de apariții pentru biscuite și 19400 de apariții pentru biscuitele). 10 Cu totul izolat
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mai mult. El care datorită unei poliomielite e ținut, imobilizat încă din copilărie, trebuie să-și imagineze și viața și arta. El n-a dansat nicicând și nu s-a jucat, n-a patinat și nu s-a bătut cu bulgări de zăpadă, cum fac toți copiii. Dar își imaginează și pictează hore, scene de patinaj, tablouri ale bucuriei în mișcare. Dată fiind starea lui mai mult decât precară de sănătate, Vasile Popovici n-a fost niciodată la școală. A învățat
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Un slad bun este germinat uniform, are plumulele de 1÷1,5 cm, iar radicele de cîțiva centimetri sunt ondulate (buclate). Plumula și radicele sunt de culoare galbenă, elastice și suculente. Prezintă un miros de castravete verde, este lipsit de bulgări și mucegai. Principalele enzime din malț se caracterizează prin următoarele proprietăți: • la temperaturi de peste 70°C, α-amilaza este activă, în timp ce β-amilaza are activitatea optimă la 55÷57°C, fiind total distrusă la 75÷80°C. • activitatea optimă a β-amilazei este
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
vanilat. Între timp ouăle se separă și albușurile se bat spumă tare, încorporând restul de zahăr - spuma trebuie să fie foarte tare. Când laptele fierbe, se dă focul mic și cu o lingură se ia din albuș și se pun bulgării în lapte. Se fierb 2 minute pe o parte, se întorc și se lasă încă 2 minute. Se scot cu spumiera într-un castron mare sau în castronele mici. Când s-a terminat albușul, laptele se ia de pe foc și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
îngroașe sau se face testul pe lingura de lemn - când scoasă din cremă se poate face o dâră cu degetul și lasă urmă, e bine sau se mai lasă maximum 2 minute. Crema fierbinte se toarnă în bolul (bolurile) cu bulgări de albuș și se pune la rece. Se servește rece, eventual se ornează cu ciocolată rasă. Preparate calde și reci, rețete propuse de către elevii Colegiului „Ioan C: Ștefănescu” Chec de carne cu ardei (rețetă din localitatea Iași) INGREDIENTE: * 1 kg
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
1987; Tehnica accentuării în sonetul eminescian, București, 1991; Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
bune Cea mai veche faptă bună de care-mi aduc aminte s-a întâmplat prin primară, când o bătrână m-a rugat s-o ajut să-și curețe boule de neige-ul din curte (un arbust cu flori mari, albe, ca bulgării de zăpadă). Nu mai știu de ce trebuia curățat, dar important e că m-am oprit din drum și că am ajutat și eu cum am putut. De atunci, viața mea de om care face, ocazional sau chiar rar de tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
trei provincii. Umblînd și observînd a luat parte la traiul și la vorbirea neamului său“<footnote Idem, Despre limba literară. Comunicare ținută la Academie în 1955, în „Scriitorii români despre limbă și stil. Culegere de texte și introducere de Gh. Bulgăr, București, 1957, p. 216 - 217. footnote> . Cunoașterea directă a limbii vii, în realizarea ei concretă din diverse graiuri românești i-a permis lui Mihai Sadoveanu să observe că, dincolo de ceea ce e stabil în limbă, aceasta se modifică în permanență. „Războiul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice mult discutate, dl. Mihail Diaconescu și-a probat capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scriitorii care au parte de monografii din timpul vieții, dar Mihail Diaconescu (n. 8 noiembrie 1937) este o excepție, de vreme ce a apărut a treia lucrare cu acest caracter, după Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu de Gh. Bulgăr, în două ediții, în 2001 și 2004, și Critică arhetipală și fenomenologia narativă de Valeriu Filimon, în 2004. Această a treia carte dedicată romancierului, de către Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945), se numește Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a istoriei românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de suspecta normalitate Țara Giurgeului, locuri neînțărcate, doar că laptele curge peste tot, cîtă piele udă? de ce nu rîd sfinții, de ce nu poți fi sfînt rîzînd! trupul rostogolește-se cu timbru de cascadă, efectul Doppler-Fizeau în dimensiunea expresie, eroarea edilitară bulgări expandați pe larg, cu pămîntul amurg a fost splendoarea lui ambiguitatea, foioase-conifere în variație liberă literară, condiție a frumuseții fuga din perete verde viu șarpe-balaur și de cealaltă parte văzduh în viu, biserica albă din coastă Gălăuțaș altă condiție, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
instanță un creuzet de imagini și de culori, care își schimbă înfățișarea în funcție de cer, de lună, stele și codru, de lumină sau de întuneric: Lâng-un lac pe cari norii/ Au urzit o umbră fină/ Ruptă de luciri de unde/ Și de bulgări de lumină,// Stând privește-n apa clară/ De lumina mea muiată/ Și aruncă roză roșă/ Peste unda fermecată 170. Și mai bine el apare în imagini derulate vizual-descriptiv: În lacul cel verde și lin/ Resfrânge-se cerul senin/ Cu norii cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
somnoroasă 206, tremură pe prund 207; izvoare blânde cad208, murmură 209, suspină 210, cântă 211, fac larmă 212; izvoare albastre/ Șoptesc ele-n de ele213, sunt sdrumicate peste pietre licurind, suspină-n flori molatic, coboară-n ropot dulce, sar în bulgări fluizi 214, sunt vergine și sânte 215. Armonii cu rezonanțe auditive perfecte între cele două entități (a naturii, dar și a naturii sufletului uman) devin un întreg de lavă inseparabilă: Numai murmurul cel dulce/ Din izvorul fermecat/ Asurzește melancolic/ A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o sinteză organică orice formă de spațiu fizic și orice câmp energetic sufletesc, pentru ca apoi, la finele mișcării fenomenologice din fiecare poem, să dea spațiilor deschidere ad indefinitum 228(s.n.), adică să facă după propria sa expresie ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii 229. De acolo, din lumea bulgărului ipoteștean, și-a tras poetul sevele, identificându-se cu tot ce vedea în afară, întrucât copilăria este nemurirea însăși, în al cărei cerc de atracții magice omul s-a aflat de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
orice câmp energetic sufletesc, pentru ca apoi, la finele mișcării fenomenologice din fiecare poem, să dea spațiilor deschidere ad indefinitum 228(s.n.), adică să facă după propria sa expresie ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii 229. De acolo, din lumea bulgărului ipoteștean, și-a tras poetul sevele, identificându-se cu tot ce vedea în afară, întrucât copilăria este nemurirea însăși, în al cărei cerc de atracții magice omul s-a aflat de când lumea 230. *** Conform afirmației lui Eminescu, din manuscrisul 2262
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Univers, 1980. * Bogdan-Duică, G., Mihai Eminescu. Studii și articole, Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ecaterina Vaum, Iași, Editura Junimea, 1981. * Borella, Jean, Criza simbolismului religios, Traducere de Diana Morărașu, Iași, Institutul European, 1995. * Botez, Corneliu, Omagiu, București, 1909. * Bulgăr, Gh., De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Iași, Editura Junimea, 1975. * Cacoveanu, Ștefan, Amintiri despre Eminescu, Ediție îngrijită de Corneliu Remus Cacoveanu, Prefață de Ion Buzași, Ion Mărgineanu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000. * *** Caietele Mihai Eminescu I, Studii, articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]