1,960 matches
-
atâtea umbre deșirate, triste, care și-au pierdut stăpânii. Amintesc de cei care, odată, isi strigau, plini de viață, copiii. S-au mutat într-o margine, o margine de sat bătrân, obosit, unde toți sunt la fel. Loc plin de bun-simț, pentru că așa au fost ei. Diferența o fac cei rămași, împodobindu-le mormintele în fel și chip. Merg pe cărarea, odată bătătorita, ce-mi numără, cândva, pașii către școală. Acum, năpădita de iarbă, făcând eforturi să mă recunoască, precum bătrână
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
tine ! Te-au pus ca să strigi urale Pe tractor sau macarale, La războiul de țesut Sau la mașina de cusut ! Astăzi știm că niciodată N-ai fost pe deplin stimată... Bărbații m-au desemnat Să le fiu eu "Avocat" La bun-simț să fac apel Să-l reabilitez pe el Cel puternic ca din fier, El ce-ți este partener, Nu vremelnic, ci mereu Cum zis-A chiar DUMNEZEU ! Să te pună în valoare Mai ceva ca pe un Soare ! Și să
FEMEIA DĂRUIEȘTE VIAȚĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374682_a_376011]
-
Copilul care a rămas neclintit în decizia lui de a povesti celorlalți despre Moș Crăciun, atunci când nimeni nu îndrăznea nici să-i pronunțe numele, a dat celor mari, fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat că bunul-simț și puritatea sunt arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
folk; apreciam decența plină de sensibilitate a poeziilor, picturilor, sculpturilor; citeam cărțile unor scriitori cu har, care creau literatură din iubire pentru literatură și nu din dragoste de bani, de poziții sociale, de notorietate; știam să începem orice ideație de la bun-simț. Imediat după anul amintit, toate reperele au fost inversate, mass media a promovat intens și cu multă dăruire tot ce putea fi non-valoare și, însetați de cunoaștere, am absorbit tot acest material nociv. Valorile pe care le știam și nonvalorile
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
este singura linie dreaptă. Atâtea programe au apărut în țară la noi de patrusprezece ani încoace, emanate ba de la guverne provizorii, ba de la partizi, ba de la personalități politice izolate, și atâtea decepțiuni amare au urmat tuturora încît orice om cu bun-simț trebuie să învingă un sentiment de sfială când încearcă a recuceri pentru cuvântul "program" înțelesul lui adevărat de serie de principii mărturisite, împărtășite sincer de mii de cetățeni, realizabile. Ceea ce se cere de la o profesie de credințe politice este desigur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar, care să nu fie conforme cu sentimentele și aspirațiunile țării, dar în lumea strictei necesități un asemenea sistem n-ar fi cu mult mai mult decât productul unei imaginații fecunde. Căci un principiu absolut, netăgăduit de nici un om cu bun-simț, este ca. o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare și, fiindcă atât în lumea fizică cât și cea morală, întîmplarea nu este nimic alta decât o legătură cauzală. nedescoperită încă, tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acelei opozițiuni, e totuși pentru el ca și când n-ar exista, căci el se zice că posedă încrederea șefului statului și se bucură de majoritatea arșicelor. Ca să probăm pîn'la evidență pîn'la ce grad s-a desfidat în ultimele evenimente bunul-simț al țării n-avem decât să amintim un fapt care s-a dat publicității de pe tribuna Parlamentului și care astăzi este de notoritate publică. În ajunul intrării oștirilor rosiene pe teritoriul român miniștrii convocaseră o consultație înaintea șefului statului la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-au avut cea mai mare grijă de finanțele statului și de punga contribuabililor. [ 21 martie 1880] [" ÎN ȘEDINȚA DE IERI A SENATULUI... "] În ședința de ieri a Senatului d. A. Grăjdănescu, într-un discurs fără pretenție oratorică însă plin de bun-simț, a dezvoltat interpelarea d-sale în privința stării de suferință în care se află populația rurală. În mai multe județe din România locuitorii sânt în lipsă chiar de hrana zilnică; afară de această nenorocire mai au apoi să sufere din partea administrației execuție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Karavelof și pe alți patrioți bulgari de-o nuanță panslavistă, iar la noi se fac combinațiuni cari, prin fantasticitatea lor, sânt menite a avea o viață scurtă. Românul nostru, la care, spre norocul lui și necazul lumii, tot prevalează bunul-simț și gustul de satiră, ascultă cu cunoscuta lui nepăsare tot ce i se povestește ș-apoi încheie: " Toate ca toate, dar toți cancelarii ăilalți au căzut de la putere, numai doi au mai rămas: Gorciacof și... Brătianu! " [ 28 martie 1880] ["CEA
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merite. Daca cineva treizeci de ani de-a rândul a calomniat în modul cel mai ponegritor tot ce a fost mai generos și mai dezinteresat în această țară îi votăm recompensă națională. Daca cineva între clase muncitoare, econoame și cu bun-simț, care trăiau liniștite lângăolaltă, a vârât zădărnicia, ura și neagra invidie [î]i dăm pensie reversibilă. Daca cineva treizeci de ani de-a rândul și-a bătut joc de limba noastră străveche, de obiceiele noastre străvechi, de natura noastră dreaptă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Curtea are să hotărască pe care exercițiu îl privește acel deficit, nu Camera și Senatul"; cu toate declarațiunile și hotărârile, "Romînul" totuși nu are nu zicem pudoarea, căci n-o mai presupunem de mult la acești Catoni ai perversității, dar zilnicul bun-simț de-a înceta să inventeze deficite pe sama guvernului conservator. Din capul locului ne izbește, în discuția asupra acestui pretins și îndelung răbdător deficit - care nu apare decât astăzi, după cinci ani de zile - ne izbește neidentitatea totală între presupunerile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pune înainte cuvinte de intrigi străine, de facțiuni, și altele; dar mai bine ar face guvernanții noștri să-și dea seamă de adevăratele cauze ale răului decât să caute a-și pune răspunderea la adăpostul unor iscodiri fantastice. Lipsa de bun-simț cu care d. ministru de justiție, în loc de-a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză de nemulțumire generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neavând cine-l da afară și fiind deprins cu aceasta, s-a hotărât în fine... de-a se da el însuși afară. Dar iată cum urmează "Romînul": Dar la ce-ar folosi toate acestea? A dovedi că patriotismul, esperiența și bunul-simț a d-lui Dimitrie Ghica sânt mai presus de slăbiciunile și considerațiunile personale cari au dat naștere grupului "Binelui public"? Acestea o știe publicul tot atât de bine cât și noi; el știe asemenea că un om de greutatea d-lui Dimitrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-alde Pătărlăgeni, Mărgăritești, Serurii. Acum sânt cu toții o apă. Noroc bun și spori întru toate! Noi nu dorim răul nimărui. Singura deducere pe care ne permitem a o trage din cele de mai sus e că tot patriotismul, esperiența, bunul-simț pe cari publicul le știe tot atât ca și "Romînul", precum și greutatea unui om ca principele Dimitrie Ghica, l-a făcut să se țină atât timp de partidul conservator cu care "Romînul" era însă în luptă - de unde urmează că, pe când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precum și greutatea unui om ca principele Dimitrie Ghica, l-a făcut să se țină atât timp de partidul conservator cu care "Romînul" era însă în luptă - de unde urmează că, pe când conservatorii erau la putere, "Romînul" era nepatriotic, fără experiență, fără bun-simț, de vreme ce combătea toate acestea în persoana prințului. {EminescuOpXI 198} "Romînul" și "Presa" vor purta ani întregi încă macula inconsecuenței lor dacă se vor hotărî a se îndrepta, ceea ce nu sperăm; dacă vor urma calea de până acum însă, vor purta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c-un cuvânt, dacă toate reformele cari le avem de bine de rău s-au votat de Adunarea ad-hoc din Moldova, compusă din conservatorii actuali, atunci toate acestea se datoresc d-lui C. A. Rosetti. Nu e nici logică nici bun-simț în atribuirea aceasta - dar ce face? Douăzeci de ani d. C. A. Rosetti urmează această tristă meserie și n-ar fi natural ca doftoria întăritoare să-l schimbe deodată într-atîta încît, din șef al partidului roșu, să devie o dată măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o mulțime de conflicte s-a iscat din cauză că raporturile existente n-au fost limpezite din capul locului, încît păstorii români s-a văzut siliți să ia lumea-n cap din țara cu guvern național român, găsind că e mai drept bunul-simț cu care se administrează turcii și bulgarii. [ 10 iulie 1880] ["MAI LA VALE REPRODUCEM... Mai la vale reproducem o scrisoare ce ni [se] trimite din Piatra, din care se va vedea în ce consistă de ex. administrația județului Neamțu și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este, precum o știu toți, sărac trebuie să fie, căci de unde ar fi bogat? Un om deci care n-a învățat nimic și nu are nimic să ajungă director de Bancă Națională e un lucru nemaipomenit într-o societate cu bun-simț. Dar alții asigură că d. Costinescu e om cu avere, că a ajuns a avea un capital de 600 000 de franci. Cu atât mai rău. Corectorul, mai târziu redactorul "Romînului", ar fi trebuit să trăiască 600 de ani, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a unui ministru, punând ușurința sa de agitator sub steagul Republicei, învîrtind fără maturitate cestiunile cele mai delicate, plănuind la programe confuze de noutăți îndoielnice, tratând cu dispreț tot ce s-a făcut înaintea lui și zicând grav: Reintrăm în bunul-simț... Universitatea Franței va număra anul trecut între cei mai memorabili ai săi, între cei mai roditori pentru istoria sa... S-au îndeplinit o restaurare necesară... Universitatea nu era ieri decât o biurocrație; de la legea ce reconstituie consiliul superior încoace ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Făr-a vorbi de marii politici, al căror nume l-a păstrat istoria, avem în zilele noastre pe Cavour, Bismarck și Thiers, cari au escelat în această artă. Ei aveau, cei doi dentîi, politica marilor scopuri, al treilea pe acea a bunului-simț și a patriotismului. Au știut să se folosească de ocazii pentru a atinge scopul definit. Adeseaori ei făceau să se nască asemenea ocazii. Mai cu seamă Cavour și Bismarck. Dar oare politica pe care am arătat-o mai sus prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e espeduit ca să civilizeze. E cu toate acestea incontestabil că în acea parte a României caracterele sânt mult mai sincere, mințile mai oneste decât în tagma demagogiei de uliți pe care o produc Ploieștii. În mijlocul unui popor c-un proverbial bun-simț s-a numit anul acesta de ex. un judecător care pertractează câte 300 de procese pe zi. La Iași e Golia pentru asemenea oameni, nu funcțiile publice. Asemenea purtare nerespectuoasă față cu o jumătate a României, această căpătuire a breslei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atât de cordială primire M. M. L. Lor. [ 25 octombrie 1880] ["NU ÎNCURAJĂM FANTAZIILE POLITICE... "] Nu încurajăm fantaziile politice de cari, din nenorocire, suferă atât de mult generația dominantă din România și pe cari poporul nostru, liniștit și cu mult bun-simț, nu le împărtășește. De regulă mișcările politice din țările dunărene se compun, precum am spus-o adeseori, din două elemente deosebite, din masa nemulțumirilor dinlăuntru, {EminescuOpXI 382} Cari există latente în orice țară din lume, [cari] sânt însă la noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dîntîi cultivatori ai muzicii naționale și de la care ni vor rămâne atâtea bucăți încîntătoare de stil original românesc, Wiest a fost, printr-o simplă măsură administrativă, expuls din teatru și aruncat pe strade. Pentru noi și pentru orice om cu bun-simț care cunoaște lumea, mai ales cea din țara noastră, incidentul lui Wiest este un motiv de indignare, dar nicidecum de mirat. Wiest trebuia s-aibă soarta mai tutulor oamenilor de talent, trebuia să cază și el victima acelei conjurații eterne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin natura lor cam formale, și literatura mesajelor e desigur cea mai puțin interesantă dintre toate. Dacă e vorba ca o scriere să fie neinteresantă, să pară a spune ceva și să nu spună nimic e încai un semn de bun-simț când se face cât se poate de scurtă. Mesajele republicane se disting din contra prin bogăție de vorbe. Burgezul ajuns la putere, d. Joseph Prudhomme, voiește să vorbească mult și frumos. D. Garfield, noul prezident al Statelor Unite, a primit prezent
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cuvînt al unor, omenești, umori? Cine știe? Perechea era de o plasticitate aparte. Intermezzo atipic. Homosexualitatea lui Negoițescu, mărturisită dezinvolt atît de tîrziu, m-a indispus ca descoperirea unei anomalii multă vreme ascunse. Doar franchețea livrată, literar, cu atîta bun-simț, a mai ameliorat cumva deziluzia-mi surprinsă. Descoperirea însă mi-a resuscitat brusc altceva. În anii șaptezeci, mi-l făcusem colaborator la pagina de arte a Cronicii pe fabulosul Comarnescu, argintul viu al criterioniștilor interbelici, al cărui trecut ilustru trebuia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]