1,121 matches
-
albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus. pelwo „Ib.”. Butoi are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a extrage”. În latină era și trua „lingură”, cf. fr. trou „gaură, adâncitură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stăteau vizavi de el, ascultând cu fețe inexpresive cum Cameron Andreson dădea Încă o dată vina pentru tot pe Doug Disperatul MacDuff. Fata moartă n-avea nici o legătură cu el. Deci, spuse Insch, cu brațele puternice Încrușiate peste pieptul ca o bute. Ce zici că bătrânul a adus fata cu el. Cameron schiță un zâmbet recunoscător. — Așa e. — Doug Disperatul MacDuff, un om care a ucis zeci de oameni, un om care-și câștigă traiul făcând rău oamenilor, a luat cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
masculin, iar la feminin, de Alexandra Izbașa, Cătălina Ponor, Andreea Munteanu și Steliana Nistor. Sportivii români vor încerca să se claseze cel puțin printre primii opt, care, de altfel, reprezintă numărul celor care vor fi recompensați financiar. l Pugilistul Lucian Bute îl va întâlni în zorii zilei de sâmbătă (ora 4,55, TVR 1), la Montreal, pe sud-africanul Andre Thysse, înlocuitorul argentinianului Hector Javier Velazco, adversarul inițial al sportivului român, care a suferit, însă, o fractură la mână în cursul unui
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
la Montreal, pe sud-africanul Andre Thysse, înlocuitorul argentinianului Hector Javier Velazco, adversarul inițial al sportivului român, care a suferit, însă, o fractură la mână în cursul unui antrenament. Cap de afiș al galei profesioniste de box din orașul canadian, Lucian Bute este clasat în prezent pe locul 9 la versiunea W. B.C și W.B.A. , pe 13 la I.B.F. și 15 la W.B.O. Este pentru prima dată când un pugilist român este clasat simultan între primii 15
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
E peste putință să-și facă cineva o idee justă de cât s-au jefuit statul și particularii în vremea războiului și de atunci încoace și de câtă mită a curs în buzunarele virtuoșilor republicani de la putere, mai nesăturate decât butea Danaidelor. Cine poate spune, de exemplu, câte abuzuri, câte crime s-au comis și cătră stat și cătră particulari prin faimoasele rechiziții? Daca înainte de a se descoperi scandalul Mihălescu - Warșawski și-ar fi pus cineva această întrebare, ar fi putut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
etc. au apuntamente cu mult mai mari decât ale miniștrilor. Cine strică? Oare, daca am căuta, nu s-ar găsi trei români mai speciali și mai iefteni pentru directoratul drumului de fier decât nulitățile advocățești Stătescu - kalinderoglu și cotitorul de buți Fălcoianu? D. Mărzescu zise: Va veni pe banca ministerială, prin încrederea țării, un om care n-are mijloace. Întreb cum țara n-are să-i dea mijloace de existență după munca sa și după înălțimea postului ce acel om [î ]l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
catolicii din Moldova că ar fi străini de neamul romanesc, căci trebuie să se știe că aceștia sunt cei mai puri români (...), iar sentimentele lor au fost românești totdeauna”. Și s-a ridicat dintre aceștia un fiu de țăran din Butea, pe nume Dumitru Mărtinaș, profesor de limba și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profesor de limba și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamna, copiii de la Daneș sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la școală ghemuiți în căruța cu fân pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amărâte cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această vamă și cu jumătate din tot venitul, partea cheagninei noastre. Și, de asemenea, vom da acestei mănăstiri mai înainte zise, în fiecare an, câte trei buți de vin. Toate acestea mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre uric cu tot venitul, neclintit niciodată, în veci. Iar hotarul acestui sat de la vamă și ale acestei prisăci de la Chigheci să fie cu toate hotarele lor vechi, pe unde au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din limbajul caracteristic unei competiții de box. Se face referire la categoriile existente în aceste competiții prin substantivizarea adjectivului (grea, supergrea, mijlocie, supermijocie etc.): Invitat de onoare al galei de la Saturn va fi campionul nord-american la supermijlocie și semigrea, Lucian Bute, aflat în aceste zile în țară. Într-o altă competiție, cea de gimnastică, secțiunile de concurs sunt redate tot prin elipsa substantivului: Delegația română n-a mai reușit decât alte două medalii, una de argint, prin S. I. la bârnă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
specialitate. Printre caracteristicile limesului de podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de câmpie), dar abordarea în schimb a principiilor geostrategiei și înglobarea într-un amplu sistem defensiv a următoarelor elemente: cetățile geto-dacice din comunele Strunga, Butea și Oțeleni, urmate de "cetățuile" Gârbești, și "Între Șanțuri" (com. Țibana)ultima având o suprafață de cca. 16 ha-, cetatea Marcodava de. la Mogoșești și cele din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna, Răducăneni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
marcajului rezervației sau a împrejmuirii rezervației; g. se interzice schimbarea destinației terenului fără acordul prealabil al Filialei Iași a Academiei Române și al Agenției de Protecția Mediului. Parcuri dendrologice în județul Iași = 52 ha 1. Parcul dendrologic Miclăușeni satul Miclăușeni, comuna Butea: 20,0 ha 2. Domeniul Alexandru Ioan Cuza comuna Ruginoasa: 10,0 ha 3. Domeniul Grigore Ghica (Spitalul de copii Deleni) comuna Deleni: 3,5 ha 4. Domeniul Alexandru Săulescu satul Cozia, comuna Costuleni: 2,0 ha 5. Domeniul Sturza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova 2 exemplare de 350 ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești, comuna Dumești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciocoi, satul Vlădiceni, comuna Tomești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciorapciu Vinia, ferma Tomești 6 exemplare de 250 ani, satul Valea Ursului, comuna Miroslava
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
scutellatus, Lucanus cervus (rădașca); amfibieni: broasca râioasă verde: Bufo (Epidalea) viridis, brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara (Capreolus capreolus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), hermelina (Mustela erminea), nevăstuica (Mustela nivalis), popândăul (Spermophyllus citellus). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Crex crex), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Din categoria păsărilor insectivore care cuibăresc în zonă mai fac parte: Sitta europea (țoiul), Certhia familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
catolicii din Moldova că ar fi străini de neamul românesc, căci trebuie să se știe că aceștia sunt cei mai puri români (...), iar sentimentele lor au fost românești totdeauna”. Și s-a ridicat dintre acestia un fiu de țăran din Butea, pe nume Dumitru Martinaș, profesor de limbă și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
profesor de limbă și literatura română la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș care mai târziu se confesiona: „Nevoile profesionale m-au purtat prin Bucovina, Basarabia, prin Transivania, pe la Arad, Sighișoara, Târgu-Mureș. Pretutindeni țăranii români semănau cu cei din Butea. Toamnă, copiii de la Danes sau de la Voimiceni, Raciu și din alte sate veneau la scoala ghemuiți în căruță cu fan pe salteaua cu paie, speriați, nedumeriți, întovărășiți de părinții lor, țărani apăsați de toate umilințele și nevoile lor amarate cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fără a antrena modificări de sens, în timp ce adjectivele PS care denotă proprietăți permanente pot fi suprimate doar cu o schimbare substanțială de sens a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe Ion supărat. ↔ Îl văd pe Ion. (120) Pe Bute unii îl văd ("consideră") cel mai bun de la supermijlocie. vs * Pe Bute unii îl văd. A simți acceptă în poziția predicatului secundar adjective care denotă proprietăți fizice sau psihice /afective. În aceste construcții se exprimă o percepție subiectivă care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
permanente pot fi suprimate doar cu o schimbare substanțială de sens a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe Ion supărat. ↔ Îl văd pe Ion. (120) Pe Bute unii îl văd ("consideră") cel mai bun de la supermijlocie. vs * Pe Bute unii îl văd. A simți acceptă în poziția predicatului secundar adjective care denotă proprietăți fizice sau psihice /afective. În aceste construcții se exprimă o percepție subiectivă care nu se bazează strict pe simțurile fizice, ci este formulată ca o intuiție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]