1,697 matches
-
mână la gură. —De fapt, a remarcat Jake, inspectând un bulgăre de țărână de pe cămașa jegoasă în carouri, acum că La Gunoi! e pe butuci și-așa mai departe, m-am gândit să plec o vreme în străinătate. —E pe butuci? Alice știa că situația nu era prea roz. Dar se ajunsese chiar atât de departe? Faptul că ea oprise infuzia de bani însemna că pusese cruce revistei? Da, din păcate, i-a răspuns Jake aruncându-i o privire dură. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu vii. Veneam eu la tine. - Nu veneai la mine. - Ai ascuns scrisorile? Le-ai șters? - Nu le-am ascuns. Nu le-am șters. Nici nu am de ce o face. - Nu te cred. Nu te mai cred! Cad că un butuc. Drumul m-a obosit, a plouat tot timpul. Și în Vancouver ploua, se aude ploaia în geam. Mi se închid ochii... - Ce faci, dormi? - Hmmm... - Am venit să mă fuți! - Ce? - Nu auzi? Uite, sunt gata. - Hmm... Eu nu sunt
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
amante! - Eu le-am scris, nu ele... - Cine știe ce ți-au scris ele, de aceea le- ai șters. Vreau să plec! Nu o să ți-o iert niciodată! Am dus-o la autobuz. M-am dus acasă și am căzut că un butuc. <maya>: hi nu te-am mai vazut de 2 sapt. <vick47>: nu am intrat <maya>: de ce nu? M-ai ocolit? <vick47>: poate și de aia <maya>: mi s-a aprobat interviul <vick47>: felicitări. Mă bucur <maya>: mor de frica! Cum
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
chiar acuși, de la distanță, madam Nicolici!... 111 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI 105 B, cu perimetrul de susținere deplasat înșelător față de cel al bisericii și ajuns cu schelăria lui actuală pe la etajul trei. - ...Uite aici erau Scaunele de carne, butucii pe care vrednicii tarabagii despicau și despicau, într-o veselie, toate dobitoacele care le picau în mână... Aici bufnea apa. Când nu mai pridideau să împingă grămezile de măruntaie lepădate în ele de la viței, puhoaiele Bucureștioarei se răsculau, își săltau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
leneș și plictisit celălalt cioclu, un om înalt și slăbănog, cu mâini lungi ca de maimuță și un chip livid de băutor. Dricul intrase într-un șanț acoperit cu o zăpadă pufoasă, și o roată din spate se scufundase până la butuc. Ajutorul se dădu jos, blestemând mahalaua împuțită cu oamenii ei cu tot. - Încă puțin, spuse scrâșnind, și rupeam spițele... Caii se opintiră de câteva ori și în cele din urmă echipajul ajunse iar pe drumul cel bun. Cioclii nu văzuseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
convingeri care nu este întemeiată pe percepție și lucrul mental, ci pe o legătură erotică"445. Să ne imaginăm zece, o sută, o mie de felii de același gen, un foarte mare număr de legături asemănătoare spițelor unei roți legînd butucul unic al roții cu fiecare dintre punctele de pe gantă. Situația în doi este astfel multiplicată prin sosirea unor noi recruți în masă. Figura centrală rămîne aceeași, în schimb relațiile dintre figurile periferice, între punctele la care ajung spițele roții sociale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aridă pe Monte Consolino: grozăvia stihiilor făcuse din ea un hat de mărăciniș gălbejit iar ultimele ploi torențiale ce-au durat aproape douăzeci de zile, au nimicit-o. Soarele, înnăbușitor, după lungile zile de ploaie cu clăbuci, făcuse restul, terciuind butucii. Lui Geronimo îi păruse rău, dar nu făcuse din asta un capăt de țară: oricând ar fi găsit un prieten care să-i dea vin în schimbul reparării unei perechi de ghete, încât n-ar fi dus lipsă de un pahar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de lemn" sau "măgarului spaniol". Tommaso se gândise la alte pedepse, dar nu la asta ce avea nevoie de aprobarea Papei pentru a fi aplicată. Deasupra unei traverse înguste de lemn subțire, pusă pe muchie suspendată și susținută de doi butuci, era adus să se așeze cel torturat ce trebuia să stea în echilibru ore-n șir, uneori zile-ntregi, în timp ce era anchetat necontenit de judecători. De-o parte și de alta se aflau doi jandarmi chitiți gata să-l pună
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un cărăbuș răsturnat pe spate. Închise ochii, amăgindu-și ațipeala cu căldura plitei și cu mirosul zemos de mâncare. Și-o închipui pe soră- sa dibuind pe întuneric căpețelul de lumânare și așezându-l în colț. Apoi, potrivind lemnul pe butuc, măsurând din priviri grămăjoara de surcele și socotind pentru cât timp le va ajunge. În capătul străzii Busolei era un atelier de tâmplărie. În schimbul unei sticle de băutură, Melania se întorcea cu câte un căruț plin cu scândurele. Altă dată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca o îmbrânceală din vârful degetelor. — Dacă ești om, de ce nu te aperi ? Dosul de palmă fu acum mai puternic și capul lui Coltuc se aplecă într-o parte : Mă, tu nu ești om, ești un trunchi, auzi ? Ești un butuc și într-o zi o să te fac surcele și o să te pun pe foc, să-ți pârâie oasele-n sobă ! Uitând de furia mâinii care se ridicase din nou, Coltuc privi îngrozit spre topor. Melania se târî și-l trase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o spumă verzuie, ca de fiere. Golea o dădu la o parte și se apropie de masă. Îl prinse pe Coltuc de umărul bont și-l scutură. Corpul beteag se răsuci la acest nou imbold și se rostogoli, ca un butuc, pe podea. Abia atunci Melania înțelese grozăvia și se năpusti spre fratele ei, chemându-l pe nume. Cum el nu răspunse decât cu restul de spumă care-i sufocase gâtlejul și care, în rostogolire, îi cursese nestingherit pe bărbie, Melania
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ochi pe jumătate închis. Chiar și așa, cu buzele țuguiate pe mucul îngălbenit, ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și din cap, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
G. Călinescu - Spune, cumnate, zise deci Conțescu, ce-a mai făcut Hergot? Acesta își pierdea clientela, și așa puțină, prin specializare și prin excentricitatea cartierului, din cauza indolenței și sentimentalismului său. În dimineața acelei zile, în vreme ce, în haină de casă, examina butucii de trandafir din grădină, se prezentase la poartă, prinzîndu-se cu mâinile de grilaj, o fetiță care privea din simplă curiozitate. Lui Hergot i se păru palidă și apropiindu-se crezu a constata o tumefiere a unui ganglion submaxilar ce dădea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câmpul infinit din vale ai sensul izolării. Ceea ce crezi tu că este singurătate, aceea se numește urât. Acești oameni n-au atins încă treapta sublimă a melancoliei fiindcă nu cultivă marea geometrie. O fetiță și un băiat se opriră lângă butuc. După oarecare codire, băiatul scoase din sân două ouă, întrebînd pe arhitect dacă cumpără. Acesta le apucă îndată și le mută în buzunarul surtucului său, întinzînd băiatului o monedă de douăzeci de lei. Fata avea în frunză o bucată mare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
INTRODUCERE Fiecare butuc de viță de vie este o comoară de argint Federico Garcia Lorca Încă de la început, existența omului a fost legată strâns de rodul plantelor care să-i furnizeze hrana, printre care și vița de vie. Dacă la alte plante (cartofi
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură o vertiginoasă înmulțire a lor. S-a constatat că, climatul exercită o însemnată influență, ca repartiție și frecvență, asupra
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
conviețuit, la început, cu cele din lemn. Plugul era purtat pe câmp de o cotigă 1 cu două roți, una mai mare care mergea pe brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de in se legau și formau mănunchiuri sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa se ducea la dubit (topit), dospit și la cuptor. Topirea dura între 7 și 10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin lutul hleios al drumurilor din zona Colinelor Tutovei, de-a lungul acestora și transversal. Carele grele cu povară se afundau cu roțile până în butuc în nisip și în noroaie. Ploile și zăpezile abundente făceau ca circulația pe drumuri să devină un adevărat calvar. În nopțile fără lună, singurul mod de orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu pământ și luminate cu opaițe. În condițiile lipsei luminii electrice, pe timp de noapte sau ploi abundente, plecarea de acasă fără felinar în mână, era un act de curaj. Nămolul ce trecea de butucul roților pe ulițele satului sau pe drumul principal al comunei (șoseaua de astăzi), n-a dispărut și nu va dispărea din memoria multor localnici mai vârstnici. Satele de astăzi au o altă înfățișare. Este chipul satului modern, întinerit din temelii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este justițiat ad-hoc printr-o bătaie zdravănă, pentru că are opinii estetice diferite de ale surorii sale, ajunsă boieroaică, și nu îi place interpretarea muzicală a unui măgar învățat. În alte povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
construcții, barele sunt realizate din Cu sau aliaje ale acestuia, introduse în crestăturile longitudinale, iar capetele acestora sunt apoi consolidate prin sudare de inele frontale, executate tot din Cu. Pachetul de tole rotorice este fixat față de ax sau față de un butuc, utilizânduse una sau două crestături de ghidare - fixare. Strângerea pachetului se realizează cu ajutorul unor tole marginale și plăci frontale de presare - strângere. Înfășurarea rotorică, dacă este bobinată - plasată în crestături, este realizată pentru același număr de poli ca și cea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din 12 martie 1913 publică articolul „ Omorâtorii lui Stroe Belloescu la Curtea cu Juri”. ...” Acuzații în acest proces sunt în număr de 15: Sterian Iosiph, Ioan Iosiph zis Nică, Vasile P. Chirica din localitate, Alecu Dima, Ioan Pele Neagră, zis Butuc, Manolache Chiriloi din Berești - toți acuzați pentru crimă de tâlhărie, prin întrebuințare de violență, bătăi și crimă, din care s‐a pricinuit moartea lui Stroe Belloescu și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]