1,209 matches
-
care i-am dedicat-o și CD-ul editat de UCMR, în care am inserat textul de mai jos: Temistocle Popa, un campion al șlagărului „Trecea fanfara militară/ În frunte c-un tambur major/ Tras prin inel, cu mustăcioară/ Și buzdugan strălucitor/ În pragul unei nopți de vară/ Sub strălucirea stelelor/ Trecea fanfara militară/ Cu tot alaiul ei sonor!”... Cine n-a fredonat măcar o dată acest mare șlagăr al muzicii ușoare românești, scris în 1968? El i-a fost inspirat compozitorului
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon, asemenea un fiu al lui Joe și al Laodameei. Astfel începutul istoriei lui Iacob Eraclid Despot se petrece sub zidurile Troadei între descendenții direcți ai lui Jupiter, iar sfîrșîtul în Moldova sub buzduganul lui Tomșa, după cronică, sub pumnalul lui Ciubăr Vodă, după dramă. Varga magică a poetului ne face să ne trezim în adâncul vremilor trecute, în timpul când uriașul trunchi al neamului Mușatin, în a cărui umbră Moldova crescuse mare și puternică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon, asemenea un fiu al lui Joe și al Laodameei. Astfel începutul istoriei lui Iacob Eraclid Despot se petrece sub zidurile Troadei între descendenții direcți ai lui Jupiter, iar sfîrșîtul în Moldova sub buzduganul lui Tomșa, după cronică, sub pumnalul lui Ciubăr Vodă, după dramă. Varga magică a poetului ne face să ne trezim în adâncul vremilor trecute, în timpul când uriașul trunchi al neamului Mușatin, în a cărui umbră Moldova crescuse mare și puternică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ce ai stins lumina. Știai de ce sunam! Bănuiai ce sentimente mă stăpâneau. Data trecută m-ai luat fără veste, ca pe-un adolescent, dar acum eram pregătit să ți-o plătesc. Soneria trebuia în orice caz să fie pentru tine buzduganul smeului care își anunță sosirea, intră în casă și se așează singur într-un cui, dacă nu era semnalul iubitului care vine acasă, a cărui inimă bate pentru tine și e nerăbdător să te vadă, să te ia în brațe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gros ca o șosetuță nu trecea nici vârful unui ac); almanahurile vedetelor „Cinema“, cu pozele cărora jumătate din generația mea s-a delectat în baie (cealaltă jumătate folosea Paris-Match-urile furate de-acasă de copiii activiștilor); casele de la Șosea, păzite de buzdugane, grifoni de piatră și geamuri ascuțite, cu gratii groase de fier, și purtând un nume cu rezonanță veche, aproape secretă: Simotta; Herăstrăul pustiu, îngropat în ceață, pe care l-am străbătut de mână cu maică-mea, înainte de a-mi conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
metri cincizeci, prinsă tocmai în vârful acoperișului, în unghi. Mai e una pe strada Episcop Radu, la numărul 29, între Obor și Moșilor. Acolo, casa are doar două etaje, iar armura e fixată pe unul din coșuri. Cavalerul ține un buzdugan în mâna stângă, pe care îl ridică spre cer, la fel ca pe clădirea Primăriei.“ „Lasă-mă să ghicesc...“, am zis, „Fierarul nostru cu-aptitudini de-alpinist se numește Alexandru Dimitriu...“ Maria m-a aprobat cu un gest simplu, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pretutindeni sunt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sângele Atunci în palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi deodată vuiet și liniște. Revelația, miracolul, misterul, despre care vorbește poetul în atâtea rânduri, stau tocmai în acest sentiment al comunicării / comuniunii, afirmat în contrast radical cu „această-ntemnițare a omului într-însul”, cu solitudinea în stagnare și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de muzică îngropate pe vremuri la locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lui Ciprian Porumbescu ș.a.m.d. Spațiul acordat prozei și poeziei e mai redus. Alături de câțiva colaboratori vechi se ivesc alții, printre care Ion Agârbiceanu, Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
1943 pe Ion Halippa, istoric și teolog din Chișinău, care la începutul celui de-al doilea război mondial a fost ucis de bolșevici împreună cu fiul său. Alte analize demonstrând unitatea românilor, străvechile legături dintre provinciile țării sunt datorate lui Ion Buzdugan (Permanențe românești în Basarabia, 1940) și Pan Halippa (Legături vechi între Ardeal și Basarabia, 1943). Ideea unității este susținută și cu mărturii biografice, ca în ciclul de articole ale lui R. Marent despre legăturile cu Basarabia ale unor scriitori din
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
Gib Mihăescu și Basarabia (în care este evocat momentul când autorul romanului Rusoaica a încercat să își găsească un post de avocat la Chișinău), G. Ibrăileanu și Basarabia, Mihai Eminescu și Basarabia (1940). În V.B. se publică versuri de Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, N. F. Costenco, Magda Isanos, Bogdan Istru, Virgil Carianopol, N. V. Coban, Eugen Coșeriu, Constantin Ciopraga, Sergiu Victor Cujbă, Coca Farago, Lotis Dolenga, Pan Halippa, N. I. Herescu, Cezar T. Stoika, Andrei Lupan, Vasile Luțcan, George Meniuc, Teodor Nencev, Donar
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
Cridim (Christea N. Dimitrescu), Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Ludovic Dauș (Cerșetorul), George Murnu (În cimitir), Ion Al-George (Carmen), Zaharia Bârsan, Mihail Celarianu, Sofronie Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina, Carmen Sylva. Prozatorii
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
cu anul 1881, medalia comunică, cu o anume doză de subtilitate, mesajul că Proclamarea Regatului a fost posibilă ca urmare a obținerii Independenței. Aceasta nu ne îndreptățește să o considerăm drept medalie a Independenței cum de altfel fac autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migală impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
viitorului savant Ștefan S. Nicolau s-au etalat încă din scurta perioadă ieșeană când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se trece, Toamna bobocilor, Mastodontul, Orașul văzut de sus, Alexandra și infernul, Zile fierbinți (1975) ; Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singurătății, Trei zile și trei nopți, Roșcovanul (1976) ; Oaspeți de seară, Marele singuratic, Iarna bobocilor, Buzduganul cu trei peceți, Iarba verde de acasă, Împușcături sub clar de lună, Râul care urcă muntele (1977) ; Trepte spre cer, Ediție specială, E atât de aproape fericirea, Septembrie, Doctorul Poenaru, Avaria, Revanșa, Gustul și culoarea fericirii, Din nou împreună (1978
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adevărat omagiu adus autocratului comunist este Zile fierbinți de S. Nicolaescu. Tema independenței României atât față de URSS, cât și față de Occident, aflată la baza imaginii pe care și-o fabricase Ceaușescu, este îmbrăcată în mari montări ca Mihai Viteazul și Buzduganul cu trei peceți. N. Ceaușescu, nu întru totul satisfăcut de filmul lui Nicolaescu, prea spectaculos, a ordonat alocarea de la buget a încă unei sume uriașe pentru Buzduganul cu trei peceți, în care să se reflecte mai bine programul Partidului și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și-o fabricase Ceaușescu, este îmbrăcată în mari montări ca Mihai Viteazul și Buzduganul cu trei peceți. N. Ceaușescu, nu întru totul satisfăcut de filmul lui Nicolaescu, prea spectaculos, a ordonat alocarea de la buget a încă unei sume uriașe pentru Buzduganul cu trei peceți, în care să se reflecte mai bine programul Partidului și lupta de clasă. Problema dificilă a secționării cadavrului politic al lui Gh. Gheorghiu-Dej, astfel încât comunismul să rămână neatins, iar Ceaușescu să apară ca soluție salvatoare la greșelile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Euxin. Economia autarhică, adusă pe culmi în anii ’80, când Ceaușescu dorea ca totul să se fabrice în țară, să nu se mai importe nimic, este glorificată prin elicea mai tare decât a japonezilor, produsă la îndemnul mobilizator al Tovarășului. Buzduganul cu trei peceți (1977) sau Securistul lui Mihai Viteazul În ciuda serviciilor propagandistice pe care Mihai Viteazul, scenarizat de Titus Popovici, le- a făcut regimului național-comunist, Nicolae Ceaușescu nu a fost satisfăcut. Conștiința politică și „de clasă” a domnitorului în versiunea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aproape trei ore, pe același subiect, în regia lui Constantin Vaeni, scenariul Eugen Mandric, în rolul titular Victor Rebengiuc. Dacă în Mihai Viteazul deformarea în scop propagandistic a istoriei era realizată de multe ori prin omisiuni, minimalizări sau magnificări, în Buzduganul cu trei peceți se trece la propagandă neagră, prin introducerea de falsuri. Componenta religioasă puternică a personalității lui Mihai este, așa cum am arătat, trecută sub tăcere în scenariul lui Popovici. Eugen Mandric, în schimb, îl pune pe voievod să nege
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față, pentru ca, odată și odată, să rămână în față, pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Beasts and Children) (1971) 188 Blow‑Up (1966) 178, 188 Brigada lui Ionuț (1954) 61, 68-69, 76, 91 Buletin de București (1983) 234, 247 Bulevardul romului (Boulevard du rhum) (1971) 188 Bună seara, Irina (1980) 244 Burebista (1980) 192, 248 Buzduganul cu trei peceți (1977) 192, 197-198, 224, 226 C Calculatorul mărturisește (1982) 234, 247 Cale liberă (1987) 234, 244 Camera albă (1964) 162 Canarul și viscolul (1970) 111, 139, 193, 240 Capcana (1974) 191, 193 Cartierul veseliei (1965) 111, 115
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
peste veacuri , în ciuda tranzițiilor de tot felul. De-a lungul celor 60 de ani s au perindat prin ograda școlii, valori ale spiritului cetății culturii românești precum: Octav Băncilă, Corneliu Baba, Ion Cămăruț, mai apoi Ion Neagoe, Iftimie Bârleanu, Ion Buzdugan, Mircea Ispir, Dan Hatmanu, Matyus, V. Condurache, P. Hârtopeanu, I.Căileanu, Margareta și Constantin Ciopraga, Alexandrina Dumitriu, Dimitrie Gavrilean, Liviu Suhar, Jenö Bartoș, Gheorghe Maftei, Felicia Buliga, Liliana Gonceariuc, Dragoș Pătrașcu, Ilie Bostan, Magda Sficlea, Miruna Popescu Hașegan, Petru Ignat
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
care, pentru a câștiga bani sau produse, umblau iarna cu urși adevărați, dresați să joace după tobă și practicau "călcatul ursului" cu rol terapeutic. În folclorul local există' și "Jocul Unirii" care începe cu un dansator ce poartă un frumos buzdugan împodobit sugerând un sceptru domnesc , apoi intră în joc un al doilea dansator, Încrucișânduși buzduganul cu primul, ceea ce semnifică înfrățirea și norocul în luptă pentru unirea principatelor. Ulterior mai apare un al treilea dansator, care se înfrățeș te cu primii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
după tobă și practicau "călcatul ursului" cu rol terapeutic. În folclorul local există' și "Jocul Unirii" care începe cu un dansator ce poartă un frumos buzdugan împodobit sugerând un sceptru domnesc , apoi intră în joc un al doilea dansator, Încrucișânduși buzduganul cu primul, ceea ce semnifică înfrățirea și norocul în luptă pentru unirea principatelor. Ulterior mai apare un al treilea dansator, care se înfrățeș te cu primii doi și totul se încheie cu Hora Unirii. CAP. II GEOGRAFIA AȘEZĂRILOR Considerații geografice asupra
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]