1,580 matches
-
I). Scriitorul Ioan Petru Culianu rămâne pentru noi un „coborâtor din seminția” marilor înțelepți, cu un tulburător destin. Un geniu „imprevizibil și derutant”. Cunoscându-i treptele ascensiunii sale, ca om și ca gânditor, vom rosti împreună cu scriitorul că încifrat este „cântarul lumii și nelumii” și... „tainice sunt Făile faptelor omului”, „îndelungată suferința...” (Moartea și fata) Filosoful Ioan Petru Culianu, însă, a învățat (de la mentorul Vău, Mircea Eliade) „Vă abordeze diversele religii în respectul deplin al valorilor lor și într-un spirit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iubite, care, surprinsă în ipostaze compromițătoare (la tenis, în compania lui Puiu Cercel), știe totuși să-i adoarmă bănuielile și să pară sinceră cu o "fățărnicie ridicată inconștient la valoarea unui principiu". Mărturisirile lui Lulù trag mult mai greu la cântar iar Andrei, fericit să audă ceea ce-i place, visează deja la fericirea conjugală, încredințat că "mijlocul subțire" și "formele gracile" n-au fost nicicând "frământate de o mână de bărbat". În plus, deși îi descoperă unele cusururi (cel mai grav
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
spirituale, se conducea după Legea divină și-și desfășura activitatea în instituții reprezentative și de interes general. Dar individul ca individ (acela care, în varianta egipteană, se ducea în fața lui Osiris, iar Anubius îi punea faptele bune și rele la cîntar) se contopea și de data aceasta, pînă la dispariție, dacă nu în „populație”, sigur în seria de componenți ai cetății, după specificul muncii, profesiunii, specializării. Socrate s-a decis să descopere valoarea individului, să pledeze pentru recunoașterea zestrei spirituale proprii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la unitatea de măsură pentru masa corpurilor avem posibilitatea realizării interdisciplinarității între matematică și abilități practice. În ora de abilități practice care va urma lecției de matematică unde am discutat despre „Kilogram - unitatea de măsură pentru masa corpurilor”, von realiza „Cântarul din coji de nucă”, având ca materiale necesare două coji de nucă pentru fiecare elev și câteva de rezervă; fire de ață potrivit de groasă; bețișoare pentru brațul balanței. În partea pregătitoare vom cere elevilor să vorbească despre diferitele cumpărături
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
balanței. În partea pregătitoare vom cere elevilor să vorbească despre diferitele cumpărături care se fac zilnic în casa fiecăruia fie de părinți, fie chiar de unii dintre ei. Discuția se va încheia cu constatarea că diferitele cumpărături se cântăresc cu cântarul, iar unitatea pentru masa corpurilor este kilogramul. Cojile de nucă pot fi înlocuite cu cutii de chibrituri, capace de la cutii cu cremă. În programa clasei a II-a, la abilități practice sunt prevăzute activități de colaj - hârtie prin care elevii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
roată împrejur și lăsă să se scurgă picătura. Privi ogoarele negre și brăzdate, apoi gardul de nuiele, de unde nu ieșise vreodată, și poarta de fier, pe unde unii oameni intrau, iar alții nu mai ieșeau, rămânând să asculte ultima ei cântare. Fără zgomot se desprinse apoi frunza și se lăsă dusă de pala de vânt. Nu a avut noroc să cadă dincolo de moarte. Când a fost să moară badea Gheoghe Doboș, a lăsat în urma lui patru doruri. ținea la toate, dar
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
priveau surâzând, așezați pe saci doldora ce umpleau toată partea din fund a dughenei. Pe pereți atârnau covoare roșii și negre și basmale brodate, iar pe podea zăceau de-a valma saci și lădițe cu mirodenii. Pe tejghea, în jurul unui cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei gros de hârtie albastră, era începută la vârf. Când bătrânul negustor așeză ceainicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de mirodenii care plutea în încăpere se făcu simțit îndărătul parfumului de ceai. Marcel rostea cuvintele repede, cu acea voce scăzută pe care o avea ori de câte ori vorbea despre afaceri. Apoi deschise geamantanul, arătă stofele și basmalele, dădu la o parte cântarul și metrul ca să-și poată întinde marfa în fața bătrânului negustor. Își ieșise din fire, ridicase glasul, râdea fără rost, aducea cu o femeie ce vrea să placă dar nu e sigură de ea. Cu mâinile desfăcute larg, mima gesturile celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă, halate albe în jurul calupurilor de brânză albă : degete umede, înroșite, învelite în buburuze brânzoase. Guralivi glumeți, învârtind în jurul cântarelor mari mâini noduroase. O găsiră greu : pipăia morcovii, țelina, contempla îndelung, fără să vadă, ca și cum s-ar fi rugat unor sfinți, chipurile țăranilor. Bulbi bolovănoși de corali, ca niște creiere astrale : conopidele. Printre boturile bocancilor, saci prăfoși de cartofi. Un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aștepta însă mereu cu atenția încordată, ca să mulțumească pe Klap-ka. În liniștea nopților, tulburată doar rareori de vreun foc de pușcă speriat, avu răgaz destul să-și judece, precum obișnuia, credința cea nouă, convins că numai însuflețirea care rezistă pe cântarul minții e vrednică să locuiască trainic în sufletul omului. Și se bucura simțind că primenirea lui sufletească, oricum o răsucea, îi încălzea inima, pe când vechea "concepție", pentru care douăzeci și șapte de luni și-a primejduit viața, a fost veșnic
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de secoli, oceane de popoare Se întorc cu repejune ca gândirile ce sboară Și icoanele-s în luptă - eu privesc și tot privesc L-a v-o piatră ce însamnă a istoriei hotară, Unde lumea în căi nouă, după nou cântar măsoară - Acolo îmi place roata cîte-o clipă, s-o opresc! Colo stau sălbateci negri cu topoarele de piatră. În pustiu aleargă vecinic, fără casă, fără vatră, Cap de lup e-a lor căciulă, pe-a lor umeri piei de urs
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stau ca-n tron în verdea lume Și din cupe beau auroră cu de neguri albe spume, Pe când mii de fluvii albe nasc în umbră și răsun-. Cîte-odată-un corn de aur ei răsună-n depărtare, Trezind sufletul pădurii, codrilor adânci cântare, Chiamă caii lor ce-aleargă cu-a lor coame umflate-n vânt; Vin în herghelii de neauă, pe cărări de mult bătute Și pe ei zeii încalic-străbătînd pe întrecute [-Al] codrilor nalt întuneric, făr de capăt pe pământ. Dar adesea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-nțelepciune goală, Oricât de multe adevăruri știre-ar, Isvor de amărîre-i și de boală. În ladă aur oricât grămădire-ar - Cu aur nu se stinge-n veci amarul Și Pace numa-n inimă-i găsire-ar. Ușor trage prezentul la cântarul Înțelepciunii... Și ea-i fericirea. Cu-a răsăritului averi samarul Eu mi-l încarc - cu-a lui gândiri gândirea. Eu pasu-ndrept colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adînci, ce înmormîntă munții, Ce-abia și-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
MULȚIME (cca 1874 ) Aducând cântări mulțime Și mai bune și mai rele, Mă întreb cu îndoială Cine caută la ele? Cată cei ce noaptea, ziua, Își muncesc sărmana minte - Plebea multe știutoare Pentru pîne, pentru linte? Sau cei ce păzesc cântarul A dreptății, dragă Doamne, Ce la domni sărută mâna Ș-altceva încă la Doamne? Sau acei care-și pun osul Carul statului de-l mișcă? Ah, prea știi mai dinainte Tot ce-i doare și ce-i pișcă. {EminescuOpIV 501
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zâmbire. Tot ce-aspirați în lume toate-au același fine. În mantie de rege m-am îmbrăcat pe mine Și de vă-ntindeți mâna dup-a mea umbra-avară Las mantia să-mi cadă și mă revedeți iară. Coroană, aur, glorii, cântare și comori, Istorie și nume, iubire și onori Sunt basmele ce-nconjur, rîzînde, chipul meu: Atingeți-le numai și veți vedea că-s... eu. Din frunzele istoriei, mirosul meu v-atinge [.............................. Am zugrăvit în ochi-ți semănături de stele. Moarte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
CESTIUNEA PRINCIPALĂ LA RELIGIE"] 2275B Care e cestiunea principală la religiei? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioare - sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît, asemenea cântarului, să arate totdeuna că răul este rău, binele bine. Dacă o religie pozitivă îndeplinește această din urmă condiție, ni se pare că capetele seci pe cari le produce pământul ar putea să se dispenseze de cercetări asupra adevărului istoric a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
colonizare a Daciei cu creștini. Limba romană deznaționalizează pentru că e singurul element unitar între elemente foarte diferite. Cugetări sintetice asupra istoriei romanilor. [MUNTELE ÎN ISTORIA ROMÎNILOR] 2275B Este muntele tată al râurilor și al poporului românesc. Aceasta e cumpăna lui, cântarul lui, cu care-și cântărește patimile și faptele, și acest cântar [î]i zice să fie drept. Oare e cestiunea principală la religie? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioară
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
element unitar între elemente foarte diferite. Cugetări sintetice asupra istoriei romanilor. [MUNTELE ÎN ISTORIA ROMÎNILOR] 2275B Este muntele tată al râurilor și al poporului românesc. Aceasta e cumpăna lui, cântarul lui, cu care-și cântărește patimile și faptele, și acest cântar [î]i zice să fie drept. Oare e cestiunea principală la religie? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioară, sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
i zice să fie drept. Oare e cestiunea principală la religie? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioară, sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît, asemenea cântarului, să arate totdeuna că răul este rău, binele - bine. Dacă o religie pozitivă îndeplinește aceasta din urmă condiție ni se pare că capetele seci pe cari le produce pământul ar putea să se dispenseze de cercetări asupra adevărului istoric a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii. 98 {EminescuOpXV 99} [LIMBĂ ȘI PSIHOLOGIE] 2258 Asupra limbei în raportul ei cu psicologia Notițe ["ACCENTUL - SUFLETUL... 2255 Accentul - sufletul Limba cîntar: FILOLOGIE ROMÎNĂ GENERALITĂȚI [SUBSTRATUL LINGVISTIC TRACO-ILIRIC] 2257 Toate limbile câte se vorbesc păstrează o seamă de însușiri filologice cari, nefiind nici de origine greacă, nici romană, nici slavă, nu pot să fi ieșit din senin, ci trebuie să fi fost
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Simfonie de Ajun Parfumul sarmalelor se-mbină magistral Cu al altor bucate gătite tradițional. Alcătuind o simfonie a aromelor, în bloc, Ce-ți agresează sucul gastric, ca un șoc. Rotunjiri O practică a vânzătorilor, în ultimii ani, Este lipsa la cântar și „ciupitul” la bani. Rotunjind în plus suma, cu câteva sutare, Păgubesc cumpărătorii cu nerușinare. Radiografie Bilanțul prezentat de Președinte-n Parlament, Constituie un semnificativ eveniment. Cumpănit, echidistant, cu realism, A „radiografiat” parcursul țării spre capitalism. Răsplată O tânără profesoară
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
n cap unu altuia, dar fii Întotdeauna gata să te năpustești asupra lor când amenință comerțul. Mă duc Înapoi trecând pe lângă administrația centrală, da Încă nu-i nici un semn de bucățica aia blondă. La buda de jos mă urc pe cântar. Încă mai slăbesc. Sper că n-am Sida sau așa ceva, de la vreo curvă de rahat. Tresă mănânc mai mult. Nu pot să mă Îngraș, niciodată n-am putut. Un metabolism rapid, nu ca unii dintre muiștii ăștia de pe aici. Dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii: nu există niciun cuvânt care să denumească o noțiune abstractă și niciun verb. Există și un al doilea strat de cuvinte turcești osmanlii, din epoca fanariotă, care conține neologisme turcești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din Padova și despre care am vorbit și la Medicina Renașterii, ca și la medicina care o conectează la sec. XVII. Santorio se distinge în fiziologia generală experimentală, formând mulți discipoli. El folosește instrumente de măsurare cantitativă, precum termometrul (1626), cântarul, inventează hygrometrul și un fel de pulsiometru, întrevăzând sfigmograful. Plecând de la observații asupra funcționalității propriului organism, Santorio creează situații, condiții, în care diversele organe și sisteme, ca și întregul organism să reacționeze. Măsoară transpirația și o apreciază la 1,5
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la nivelul principiilor. Doar rezultatele pot fi discutate în secolul următor când Lavoisier și alții vor aduce clasificări metodice și instrumentale. Oricum, procedurile măsurării de greutate, temperaturii etc. au intrat definitiv în practica medicală astăzi și în curiozitatea individuală: termometru, cântar, tensiometru în casă. Spiritul Renașterii și al sec. XVII este ilustrat și de atoateștiutorul Théophraste Renaudot (1586 - 1653). Liber în gândire, sensibil la nou, plin de energie și dorință de afirmare, medicul Renaudot este și istoriograf și jurnalist. Făcuse studii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]