3,117 matches
-
Kraljevo, cu toate acele particularități care fac posibilă acea fuziune dintre om și natură? Fiindcă aici este descrisă venirea tatălui meu „pe teren“, șederea lui În perioada mai-noiembrie, cum se zice, ca haiducii. Numele lui Jovan Radojković (la a cărui cîrciumă geometrii beau În fiecare seară vin rece, pe veresie) este consemnat aici alături de numele unui copil - Svetozar - al unuia Stevan Janić pe care-l va boteza tata; de asemenea, numele doctorului Levstik, un sloven refugiat, care-i va prescrie prafuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de meserie rotar. După cum ne spune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și negustorie, cum a fost Ion Crâșmarul, care dădea pe datorie. Pe lâng proprietarii din Filipeni, au deschisă crâșme și unii oameni din sat care au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cojocaru a preluat hanul de la Sterian și l-a lăsat moștenire urmașilor săi. Ultimul dintre descendenții lui Dumitru Cojocaru a fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul!), peste drum de Mircea Ignătescu. Arenda a trecut apoi la Elena Pintilescu și în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zingher Salemi și cu soția sa, Berta, Riugher Aron-Leibu și Sapsi Solomon. Pentru anul 1889 erau în comuna Filipeni 21 comercianți români și 5 străini, iar în lucrarea „Dicționarul geografică al județului Bacău” se arată că în 1891 erau 6 cârciumi și 12 comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1891 erau 6 cârciumi și 12 comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni: câte o cârciumă în Lunca, în Slobozia - Filipeni, Fruntești și două în Mărăști. Fiul lui Faibiș, care a ținut dugheană în Lunca a fost Pavel, însurat și cu copii care s-au jucat cu copiii luncașilor, șștiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni: câte o cârciumă în Lunca, în Slobozia - Filipeni, Fruntești și două în Mărăști. Fiul lui Faibiș, care a ținut dugheană în Lunca a fost Pavel, însurat și cu copii care s-au jucat cu copiii luncașilor, șștiau vorbi românește ca toți românii, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au pierdut avutul și omenia, dar și viața înainte de vreme. Este cât se poate de adevărat că așa s-a întâmplat cu mulți oameni, inclusiv cu locuitorii din Filipeni, despre care avem mărturii scrise. Dar, și pe vremea aceea, cârciuma era loc de întâlnire, de aflare a veștilor, de încheiere a afacerilor, de dezlegare a limbilor. Tot la crâșmă aveau loc petreceri de sărbătoare, se închiria locul pentru hora duminicală, unde se întâlneau tinerii, dar și părinții. Unii dintre luncași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încheiere a afacerilor, de dezlegare a limbilor. Tot la crâșmă aveau loc petreceri de sărbătoare, se închiria locul pentru hora duminicală, unde se întâlneau tinerii, dar și părinții. Unii dintre luncași, după obiceiul din Bucovina, stăteau câte trei zile la cârciumă, de mergeau femeile și le duceau acolo de mâncare; alteori stăteau și ele, ceea ce era ceva nemaivăzut, ca femeile să intre în crâșmă și să bea cot la cot cu bărbații. Despre Iftimie Ignătescu-Chifan se spune că era un bărbat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3 307 cătune: Lunca, proprietatea lui G. Sterian, Filipeni, proprietatea lui D. Rosetti și Fruntești - răzeși vechi. După cum lesne se poate observa, „Studiul” economică conservă vechea concepție că satele aparțin proprietarului și se confundă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri (Izvorul Berheciului) sau cu Obârșia. Rezultatele înregistrate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se făceau alegerile până la al doilea război mondial, lăsată în scrisă de Constantin M. Boca și Vasile M. Boca, ne spune următoarele: „în legătură cu alegerile, ne aducem aminte că prin 1913-1922 veneau prin sat din Bacău câțiva avocați și în cârciumile lui V. Mârza, Gh. Pintilescu și mai târziu a lui Dumitru Cojocaru, adunau cetățenii care aveau drept de vot și le vorbeau despre politică, promițându-le școală, poduri, dispensar, șosele, biserică etc., însă toate promisiunile rămâneau nerezolvate, după ce primeau votul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am îndreptat către un restaurant ieftin, aglomerat și vesel, unde am cinat cu plăcere. Eu aveam o poftă de mâncare caracteristică oricărui tânăr, iar el pe cea a unui om cu conștiința împietrită. Pe urmă ne-am dus la o cârciumă să bem cafea și niște tărie. Spusesem tot ce aveam de spus pe tema care mă adusese la Paris, și cu toate că într-un fel simțeam că o trădez pe dna Strickland dacă n-o abordam în continuare, nu mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în pragul unei aventuri. În schimb, Strickland rămânea placid. Privind acum în urmă după atâția ani, cred că era orb față de absolut orice în afară de o anumită viziune tulburătoare din propriul său suflet. S-a petrecut un incident oarecum absurd. În cârciumă erau câteva prostituate. Unele ședeau pe la mesele bărbaților, altele singure. Și curând am observat că una dintre ele se uita la noi. Când a reușit să-i prindă privirea lui Strickland i-a zâmbit. Am impresia că el n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
răspunsul făcea absolut evident conținutul acestuia, și fata a dat capul pe spate într-un gest brusc. Poate chiar a roșit pe sub fard. S-a ridicat în picioare și. a spus: — Monsieur n’est pas poli. Și a ieșit din cârciumă. Eram cam supărat. — Nu văd de ce a fost nevoie s-o insulți. La urma urmei, nu-ți făcea decât un compliment. — Asemenea lucruri mă fac să vărs! îmi răspunse el cu asprime. L-am privit cu multă seriozitate. Pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
incomodă se apucau să colinde din nou străzile. Lipsa cea mai acută pe care o resimțeau era aceea a tutunului și, în ceea ce-l privește, căpitanul Nichols nu se putea lipsi de acest articol. Începu să se învârtă pe lângă o cârciumă în căutarea chiștocurilor și mucurilor pe care le aruncaseră clienții de peste noapte. — Hei, în pipă am fumat eu și amestecuri mai proaste, adăugă el dând filozofic din umeri în timp ce lua două trabucuri din tabachera pe care i-o întinsesem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
tulbură. Simți nu știu ce forță primitivă respingătoare și fascinantă totodată. Aici, orice decență a civilizației e măturată din cale și ai senzația că oamenii sunt puși față în față cu o realitate sumbră. E o atmosferă deopotrivă intensă și tragică. În cârciuma în care ședeau Strickland și cu Nichols un pian mecanic răspândea la nesfârșit și foarte tare muzică de dans. De jur împrejurul încăperii oamenii ședeau pe la mese, aici vreo cinci-șase marinari zgomotoși în beția lor, dincolo un grup de soldați, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ironia destinului a voit să ne pomenim că Împărțim aceeași autoritate. Pe care eu Încerc să o cinstesc cu vrednicie și cu iscusință, În timp ce dumneata o jignești cu meschinărie și cu viciu. De altminteri, la biserică cu sfinții și la cârciumă cu Îmbuibații. Scandase aceste cuvinte cu răceală, ridicând glasul. Nici o ușă nu se deschise când trecu, dar el nădăjdui că și ceilalți se treziseră deja și că Îl auziseră. Deschise larg ușa odăii sale, cuprinzând cu o privire nerăbdătoare interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]