773 matches
-
prescurtarea denumirilor „spirt de vitriol” și „ulei de vitriol”), ar fi putut să se nască legenda conform căreia unii cârciumari (mai ales evrei !) otrăvesc băuturile cu acid. O altă posibilă explicație a apariției legendei respective este faptul că, Într-adevăr, cârciumarii foloseau acid sulfuric și var, dar nu pentru falsificarea băuturilor, ci pentru Îndepărtarea mirosului de mucegai din butoaiele de vin sau de rachiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad descria astfel această practică : „Mirosul de mucegai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de omenie,/ Că ni-o dat vinu leșie” <endnote id="(713, p. 383)"/>. Evident, nu poate fi contestat faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de omenie,/ Că ni-o dat vinu leșie” <endnote id="(713, p. 383)"/>. Evident, nu poate fi contestat faptul că mulți cârciumari (inclusiv evrei) falsificau băuturile spirtoase, ba chiar le contrafăceau, dar este foarte improbabil că utilizau În acest scop acidul sulfuric. Mai degrabă foloseau un alt tip de acid, mai natural, mai ieftin, mai ușor de procurat și mult mai puțin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se dă la cafea, chiperi, inibahar, cuișoare și, amestecând toate la un loc să fiarbă, au băutură la masă” <endnote id="(259, p. 197)"/>. Și Șalom Alehem descrie o rețetă de contrafacere a vinului („Vin de Akerman”), folosită de unii cârciumari evrei din vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două prafuri, o rublă”) și eventual colorant roșu <endnote id="(837, p. 454)"/>. Folosirea accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a leșiei și a varului pentru spălarea butoaielor de băuturi alcoolice, folosirea acidului acetic pentru contrafacerea vinului și a rachiului sau pur și simplu unele accidente sunt tot atâtea explicații posibile privind nașterea și supraviețuirea legendei despre otrăvirea băuturilor de către cârciumarii evrei. Toate acestea au fost posibile și pentru că au găsit un orizont de așteptare prielnic. Astfel de informații confuze s-au suprapus unei imagini puternic Înrădăcinate În mentalul colectiv, aceea a evreului „otrăvitor” și „murdar”, care bea el Însuși băuturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă, Haia - o evreică frumoasă, veselă, care vinde clienților votcă, dar și dansează și cântă cu ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar fuge cu acesta În lume, luând cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din țară. Chiar și unii lideri ai comunității evreiești din România au Îmbrățișat această idee. În octombrie 1881, de pildă, În ziarul evreiesc Fraternitatea (redactat la București de Elias Schwarzfeld) se scriau următoarele : „Vom Îndupleca pe evrei ca să nu fie cârciumari la sate, ce după legile În vigoare nu pot fi, când li se va Îngădui a Îmbrățișa o altă ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar În Dobrogea. Însă să nu ni se ceară aceasta când nu suntem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt atestate multe snoave având ca subiect „frica obsedantă de lupi a evreului” - cum notează etnologul Petru Caraman -, spaimă care „atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înghițit o jumătate de copeică, el ar mânca-o” sau „Dă-i evreului o rublă, că-ți mănâncă un purcel Întreg” <endnote id="(3, p. 68)"/>. De asemenea, disprețul evreului față de carnea de porc s-a suprapus cu imaginea evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
455, I, p. 59)"/> și În vitraliile catedralelor gotice din Franța <endnote id="(564)"/>. O legendă similară există și În folclorul românesc, dar În locul evreului apare un turc. De asemenea, În România sunt atestate și alte legende În care un cârciumar se poartă urât cu o icoană făcătoare de minuni, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae. Nu se spune nimic despre originea etnică a cârciumarului, dar În limbaj popular „cârciumar” Însemna adesea „evreu” <endnote id="(30, pp. 159-170)"/>. Cred că succesul pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În locul evreului apare un turc. De asemenea, În România sunt atestate și alte legende În care un cârciumar se poartă urât cu o icoană făcătoare de minuni, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae. Nu se spune nimic despre originea etnică a cârciumarului, dar În limbaj popular „cârciumar” Însemna adesea „evreu” <endnote id="(30, pp. 159-170)"/>. Cred că succesul pe care l-a cunoscut legenda profanării icoanei În spațiul românesc se datorează și unor superstiții populare foarte Înrădăcinate În această zonă. În primul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De asemenea, În România sunt atestate și alte legende În care un cârciumar se poartă urât cu o icoană făcătoare de minuni, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae. Nu se spune nimic despre originea etnică a cârciumarului, dar În limbaj popular „cârciumar” Însemna adesea „evreu” <endnote id="(30, pp. 159-170)"/>. Cred că succesul pe care l-a cunoscut legenda profanării icoanei În spațiul românesc se datorează și unor superstiții populare foarte Înrădăcinate În această zonă. În primul rând, este strict interzis să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii jidani asasinează bolnavii creștini !”, sună titlul unui articol din revista antisemită Buna Vestire, 1937), cârciumarii evrei care otrăvesc băuturile etc., etc. Este o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Romaniae, vol. V, Editura Hasefer, București, 2000. 618. „Erau timpuri când ni se reproșa vânzarea alcoolului și cămătăria”, declara deputatul evreu Mayer Ebner, În 1926, de la tribuna Parlamentului României. „Aceste timpuri au trecut și În România. Azi sunt mai mulți cârciumari creștini decât evrei” (603, p. 103). Într-adevăr, conform statisticilor din 1924-1925, doar 22% din totalul cârciumarilor din România Mare erau evrei. Ceilalți erau români (60%) și de alte naționalități (18%). În plus, majoritatea cârciumarilor evrei se găseau În târgurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cămătăria”, declara deputatul evreu Mayer Ebner, În 1926, de la tribuna Parlamentului României. „Aceste timpuri au trecut și În România. Azi sunt mai mulți cârciumari creștini decât evrei” (603, p. 103). Într-adevăr, conform statisticilor din 1924-1925, doar 22% din totalul cârciumarilor din România Mare erau evrei. Ceilalți erau români (60%) și de alte naționalități (18%). În plus, majoritatea cârciumarilor evrei se găseau În târgurile și orașele În care evreii trăiau În mase compacte (611, p. 67 ; 619, p. 121). 619. I.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România. Azi sunt mai mulți cârciumari creștini decât evrei” (603, p. 103). Într-adevăr, conform statisticilor din 1924-1925, doar 22% din totalul cârciumarilor din România Mare erau evrei. Ceilalți erau români (60%) și de alte naționalități (18%). În plus, majoritatea cârciumarilor evrei se găseau În târgurile și orașele În care evreii trăiau În mase compacte (611, p. 67 ; 619, p. 121). 619. I. Ludo, În jurul unei obsesii, Adam, București, 1936. 620. Dr. M. Roth, „Memoriu asupra cauzei mortalităților”, În Anuar pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comerciantul de coloniale, are carnet eliberat de camera de muncă cu meserie de cizmar. Alt evreu Groper avea magazin de coloniale ciorapi pălării și acum are carnet eliberat de Camera de muncă că ar fi croitor. Sau S.Moscovici cunoscut cârciumar are carnet de tâmplar și mulți evrei au asemenea carnete de la Camera de muncă. în Dorohoi se afla un evreu Zaharia Hecht fost mare comerciant de lemne, mare bogătaș care urma să fie evacuat cu un transport dar acest evreu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a fost arestată și reținută o zi la poliție unde sub presiunile Parchetului a fost pusă În libertate ceeace a produs indignare În sânul massei evreești. Tovarășul se află la domiciliu lovit la cap”. Cel mai probabil, brava nevastă a cârciumarului Grapă a sărit cu unealta la bostanul agitatorului deoarece, conform obiceiului acelor „echipe de afișaj” girate și plătite de către comuniști, Întâi a rupt afișele „reacționarilor” și apoi le-a lipit pe ale „democraților”. a.b. „Vorbitoarele au fost pregătite de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
artistică PRM. Ce ne mai dă Saizescu ? Păi, ce înțelege el printr-o satiră a luptei politice : siglele celor două partide sînt cîinii cu covrigi în coadă și cioara de pe gard (au, doare). Ce înțelege el prin tipologii romînești tradiționale : cîrciumarul libidinos, preotul libidinos, primarul libidinos (nu mă întrebați de ce sînt toți libidinoși). Ce înțelege el prin comori de înțelepciune populară : Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face și altele asemenea. Ne mai dă și o scenă de sex
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
suflet nobil, complet devotat eroului (își jertfește viața pentru el) ; puiul de metis care vorbește stîlcit engleza, dar are puteri șamanice ; alcoolicul care-și recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit Sing-Song și un cîrciumar rus numit Ivan. E evident că, aici, recursul la stereotipuri nu e inocent (cum e, de pildă, în Titanic) ; ele sînt folosite ca stereotipuri (iar hocus-pocusul șamanesc e folosit ca hocus-pocus) Luhrmann le scoate în evidență caraghioșenia punînd actorii să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o sută de clișee provoacă emoție) și intensificînd vechea retorică vizuală. ̨ ntr-un film din 1939 era de-ajuns ca un singur personaj să-și sacrifice viața ; aici există două sau trei sacrificii (nu reușesc să mi amintesc dacă și cîrciumarul Ivan). Luhrmann e cu siguranță conștient de faptul că, intensificînd cu atîta voluptate fiecare moment special (apariția eroinei în rochie de bal) sau nici-măcar-special (zău dacă nu intensifică, prin ralantiuri, fiecare momențel în care eroul sare cu calul peste vreun
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
anului 1895, ca argat și băiat de prăvălie la un grec, zis Țăndărica, pe strada Ion Heliade Rădulescu nr. 1 (fosta Țigănie, nr.4). - Și-a schimbat numele în Iliescu, probabil după 1900. - S-a încurcat cu Maria Savu (sora cârciumarului Anghel Savu, care avea cârciuma pe strada I. H. Rădulescu, nr.2), cu care s-a casaorit în 1900-1901. - Anghel Savu era român fugit din Bulgaria, pește Dunăre și stabilit la Oltenița. Acesta a făcut Mariei și lui Vasili o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]