926 matches
-
p. 340). 577 pe puntea navei, de-ți Îngheață inima, și „cetatea” noastră plutitoare pare o coajă de nucă În voia zeului Neptun, minunăție de corali pastelați, peștișori exotici, pești săritori, albatroși ce plutesc elegant În aer Împrejurul vasului, uneori cârduri de delfini jucăuși ce fac acrobații ingenioase deasupra apelor Înspumate, capul unui rechin ce-și cască fălcile Înspăimântătoare În căutarea prăzii... Adulmec vântul fără a simți nici un iz de pământ, cercetez oceanul, dar este Întunecat și mânios, nici un firicel de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Sadoveanu venise pentru ultima oară la Fălticeni. A privit întâi zarea munților și Dumbrava Minunată. S-a uitat apoi spre Nada Florilor și Iazul Călugărului. Din ochi i-au picurat lacrimi. Sus, pe cer, se ștergea grăbit spre sud, un cârd de cocori... M-am lăsat furat de condei! Vă rog să-mi iertați lungimea scrisorii. Pentru viitor, vă stau la dispoziție cu modestele mele cunoștințe. Primiți, vă rog, respectuoase sărutări de mâini. Vă doresc multă sănătate și noi succese în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a prezentei Convenții. Articolul 6 În scopul elaborării prognozelor privind pescuitul în Marea Neagră, Părțile Contractante convin să facă informări operative reciproce, prin orice mijloc corespunzător, asupra migrației peștilor industriali indicînd timpul, locul concentrării și direcția mișcării lor, precum și desimea concentrării cîrdurilor și condițiile hidrometeorologice în care se observă aceste migrații și concentrări. Articolul 7 Pentru o rațională folosire a rezervelor de pește din Marea Neagră, Părțile Contractante convin să efectueze anual schimburi reciproce de informări privind rezultatele cercetărilor științifice în domeniul ichtiologiei
CONVENŢIE din 7 iulie 1959 între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127596_a_128925]
-
luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu, I, p. 110) În plan deictic, substantivul se definește ca o clasă lexico-gramaticală circumscrisă în mod esențial obiectului comunicării. Prin aceasta, substantivul se impune ca o clasă de cuvinte cu identitate fixată în planul limbii și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Un director nu se comportă astfel.”; b. introducerea „obiectului” denumit de substantiv în procesul de cunoaștere, realizând prima treaptă, a detașării, în acest proces: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț/Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți” (M. Eminescu, I, 83), „Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.” (M. Eminescu, I, p. 84) Determinarea maximă semnifică detașarea unui obiect din clasa de obiecte denumită de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când săgețile frânte ale cârdurilor de cocori și de rândunele străpung cerul, iar ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
parc situat la mică distanță de apa unde își au sălașul. În parc vin să înoate și într-o apă necurgătoare, dar să mai și primească câte ceva de-ale ciocului. Le-am văzut chiar și plimbându-se pe gazon, printre cârdurile de porumbei. Păreau niște păsări de ogradă. Brive la Gaillarde este de mai multă vreme un oraș bine structurat arhitectonic și la fel de bine organi- zat. Orașul vechi, medieval, s-a ar- monizat admirabil cu cel nou, care nu s-a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
că m-am rătăcit într-un pustiu vegetal, încremenit și fără orizont, iar a doua oară, într-o iarnă, în parc, după o furtună de zăpadă, cînd copacii erau ca-n „Decor”, albi și negri, și sub cerul gri zburau cîrduri de corbi. Dar asemenea senzații poți avea și-n altă parte. Prin urmare „bacovieni” sîntem/sau putem deveni nu atît prin circumstanțe, cît prin experiențe. Ca să simți ca Bacovia, trebuie să trăiești ca Bacovia. Formula „e ca-n Bacovia”, folosită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui cârd de boi care, Întâlnindu-se cu noi pe podul de la Răpciuni, voia să ne arunce cu coarnele În Bistrița, sub cuvânt că boii trebuie să aibă pasul asupra boierilor și feciorilor de boieri, fiindcă și ei au fost feciori de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar în 2007 scriitorul a fost finalist al Premiului Pulitzer. Intriga celui mai recent roman al său, Cel care cheamă ecoul, este simplă: „Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt, un strigăt frânt și apoi un altul trezesc cârdul (de cocori) din amorțire. Camionul se arcuiește prin aer, prăbușindu-se în spirală pe câmp. Un fior săgetează păsările. Își iau zborul clătinându-se, bătând din aripi. Covorul cuprins de panică se înalță. Se rotește, apoi se așază din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
dar tu nu ai venit. Îmi răcoresc obrajii arși c-un evantai Făcut în raze dulci de soare. Mă plimb pe dulcele apus, Sub stropi mărunți de ploaie. Paznicul nopții ce ne veghea amorul Se ascunde. Stau stelele grămadă-n cârd Și luna nu mai râde. Privesc spre cer, Și-ncerc să te găsesc în jur. Hamacul nostru, cuib de dor, Se leagănă domol și singur.
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92943]
-
ediție. Vineri, și 13, ajungem deci la Gărâna, tremurând încă de pe ruta zgâlțâitoare Timișoara-Reșița, și sărim imediat din mașina parcată din motive de aglomerare departe de intrarea în Poiană, grăbindu-ne înspre scenă din motive de timp. Trecând de tot cârdul de polițiști care împânzeau locul cu folos, spre deosebire de cei care ne-au dat amendă la ieșirea din orașul florilor, ajungem repede la coada care se formase de mult la intrare. Se pare însă că noi am avut noroc față de cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele astea. Câte să fie? Stai așa, să le număr; da-i tare greu, ca Henry Bataille (dacă nu te-ai prins, dă-i un telefon lui René Clément*), să numeri un cârd de pui. Iar puicuțele astea care mișună de-a curmezișul, omniprezente, nu se lasă numărate. Opt, nouă? Ce contează? Ce te mai fute grija, când le ai pe toate de futut? De tras sau de lins. De tot sau de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
să fie chemat de vreo Procuratură, de vreun DNA pentru a fi anchetat. Însă lucrul acesta nu se întâmplă niciodată. Oamenii din fotbal pot declara orice, pot alerga cu sacoșe de bani negri după jucătorii altor echipe, urmați de un cârd de televiziuni, arbitrii pot face, fără frica vreunui control, averi uriașe din mia de euro pe care o iau pentru un meci, investitorii frustrați pot declara cât vor ei că au fost furați de propriii jucători - nici o instituție a statului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este nici filosof ca să vă informeze despre cine știe ce evenimente sau fenomene sociale ori naturale. Sunt un biet fiu de țăran, categorisit cu gospodărie mijlocie, cum erau considerați țăranii într-o perioadă istorică, nu prea îndepărtată, dar care ținea cîte un cârd de animale în gospodărie. Eu fiind cel mai mare dintre cei trei feciori pe care-i dăruise mama, Dumnezeu să o ierte acolo sus și pe dânsa,trebuia să le asigur existența la toate aceste animale,plus treburile în gospodărie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
astfel de program nici când eram copil acasă la părinți. Dacă nu trebuia să merg la școală, mă trimiteau cu mieii la păscut,iar după ce am crescut mai mărișor, aveam treabă tot înainte, că ținea tata,fie iertat, câte un cârd de vite pe lângă casă de care trebuia să grijesc.Pe vremea aia nu erau societăți din astea neguvernamentale plătite de stat cu mii de dolari sau euro,destinate „ocrotirii” copilului și nici baronese să apere libertatea și integritatea copiilor,să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lor a plecat la Brașov unde a stat vreo săptămână, iar mama la București, câteva zile cu o delegație sindicală, iar fetele au rămas libere cu lumea lor de dor și dragoste. Cine a zis că mai bine păstorești un cârd de iepuri decât o fată, a avut mare dreptate.Numai că după ce au venit părinții, vecinii spionaseră toată activitatea lor, probabil au avut consemn de la tata sau mama și le-au pârât pe fete.Astfel părinții au aflat tot ce
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sfinților. 8. La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sfinților. 8. La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
p. 24. 500 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 257. 501 Christian Ionescu, op. cit., p. 168. 502 Ibidem, p. 262. 503 Tudor Pamfile, op. cit., p. 155: "I s-a închis inima de-un cârd de zile și singur el nu știe ce a dat peste dânsul. Nu mânca, nu bea, nu-i om. Mare întâmplare". 504 Mircea Eliade, op. cit., p. 259. 505 Ibidem, p. 265. 506 Ibidem, p. 267. 507 Ibidem, p. 257. 508
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 2007, p. 158). 13 "Timp de exil? Nu. Fugă prin ghețarii somnului? Nu./ Viermele durerii zvârcolit în mărul din rană" (XVI. Poporul nălucă, în ed. cit., p. 38); Și nu gândim la nimic. Prezent sau trecut/ Subțiat ca un cârd de cocori prin fruntea mea străvezie/ Nici așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 14 "Munți diafani. Munți limpezi. Dincolo de ei/ Ca niște pești subțiri printr-un acvariu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu a reușit decît să provoace formarea unui nou stat. Asasinarea prințului de Orania (1584), departe de a restabili situația, hotărăște Anglia să susțină Provinciile Unite. Începînd din acel moment, războiul capătă caracterul unei lupte neiertătoare între credința catolică, al cârd apărător este Filip și protestantism, forță centrifugă ce trebuie distrusă acolo unde este ea mai puternică. Încă o dată, motivele religioase coincid cu vederile politice ale lui Filip. Pentru a instaura în Europa dominația Spaniei catolice, pentru a se restabli și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]