2,091 matches
-
noaptea și aproape instantaneu, undeva în apropiere, se produce un trăsnet iar animalul dispare în pădurea întunecată. Îngroziți, câțiva oșteni închid uriașa poartă de stejar. Prin zid trece o umbră, se furișează în curte, apoi se zărește la lumina fulgerelor cățărându-se pe ziduri până în turnul unde principele își așteaptă musafira. Trei zile și trei nopți nimeni nu află ce se petrece acolo sus. Doar un străjer ducea o singură dată pe zi, la prânz, apă și pâine în fața ușii celei
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
prânz, apă și pâine în fața ușii celei mai întunecate încăperi din turn. Cândva, în acel loc erau închiși trădătorii de neam osândiți la moarte. Străjerii observară că de fiecare dată la miezul nopții o umbră hidoasă trece prin poartă, se cațără pe ziduri și dispare printr-o ferestruică în turn. Cei ce o zăriră amuțiră până spre ceasurile dimineții când, după cel de-al patrulea cântat de cocoș, umbra misterioasă se retrăgea pe unde venise. În a treia noapte, spre revărsatul
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Echipa de robotică din care fac parte liceeni de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București a câștigat recent locul 1 la concursul First Tech Challenge din Coreea de Sud. Roboții lor care adună cuburi și bile, se cațără pe pante abrupte și le plasează cu precizie în diferite recipiente au fost mai buni decât cei construiți de 600 de echipe din Asia. Pentru clubul Autovortex, înființat cu patru ani în urmă de Ionuț Panea, un profesor care preda
Roboții români care au cucerit lumea. Cum ar putea ajunge cluburile de robotică în liceele din România () [Corola-blog/BlogPost/337975_a_339304]
-
ani, la o lobotomie lentă. La fel cum, ani de zile am așteptat americanii să vină să ne salveze de comunism, acum ne găsim eroii zâmbind dulce pe ecranele televizoarelor, fără a vedea mormanul de cadavre pe care s-au cățărat și din vârful căruia zâmbesc suav. Așa am devenit extrem de vulnerabili și am ajuns să uităm prima regulă de bază a supraviețuirii - informează-te, pune totul sub semnul întrebării și caută dovada înainte de a acționa. Am uitat că avem dreptul
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” () [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]
-
om, probabil aș fi fost bufniță. Sau poate că, într-un fel, sunt ambele. Am ochii mari, văd foarte bine noaptea, am nasul acvilin. Analizez mult lucrurile, nu-mi place să mă deplasez departe. Când eram mic, stăteam mai mult cățărat în copaci: mă ancoram de crengi și, de acolo, cercetam lumea. Am fost (și sunt încă) solitar. „Zborul” meu e greoi, vorba mea, stranie. Comunic bine în scris, deși, pentru mine, scrisul a fost, dintotdeauna, un supliciu; în grai comunic
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță () [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
sau să luați loc pe unul dintre beanbagurile confortabile (vă avertizăm, însă, că trebuie să ajungeți devreme ca să prindeți unul). Dacă vreți să aveți parte de un weekend mai activ, Sport zone-ul este dotat cu tiroliene, un perete de cățărat și un teren de minigolf. Echipa de la Bike zone vă invită să închiriați o bicicletă sau să participați la ateliere, iar la Kids zone cei mici se vor distra de minune cu ateliere de pictură și ceramică și cu diverse
Ce facem în weekend la Jazz in the Park [Corola-blog/BlogPost/100295_a_101587]
-
Baragladina mai bătrână a umflat sticlă de whisky și a tulit-o rapid, Titișor nici nu a apucat să croncănească ceva și a umflat și el cele două cartușe de Kent. În timpul ăsta Pândele își mai revenise și s-a cățărat pe un scaun, stând cocârjat și văitându-se că-l dor „toate alea”. Avea ochiul stâng cât o pătlăgica de aia murata și chiflicită, iar în frunte, între felinare, îi crescuse un cucui cât un ou de rață leșeasca, parcă
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) - SORENTO Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 612 din 03 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din nou în Circumvezuviana spre Sorento. Trecem de Vezuviu și victimele sale. Ajungem la o stațiune cățărată pe malurile abrupte ale Mării Tireniene. Orașul poetului Torquato Tasso. Torquato Tasso!?! Meditez la ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi pierdut marea majoritate a scrierilor anticilor! Mai mult. Cum am fi evoluat dacă s-ar fi
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
coboară în lumea celor vi. Puternică năluca, corabie diafana, un sâmbure uitat, dar roditor, oglindă ne vorbește într-o urna uitată, adormita în decor. Sunt o năluca a tenebrelor ce urlă iar capul meu respira în atom, sunt un păianjen cățărat pe dunga sunt o iluzie, sunt simplu zvon. Cu îngeri tineri ce zâmbesc având opaiț în mână, prin umbrele trecutului din noi tu caldă dimineață peste noapte bună acoperi strigatul rănit și ploi. Referință Bibliografica: O iluzie / Petru Jipa : Confluente
O ILUZIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343824_a_345153]
-
nu scăpăm noi niciodată. Citesc interviul unui redactor de radio în care amintește și de unul din marii noștri poeți: Ah, daa. A fost colegul meu mulți ani la contabilitate. Vedeți cum se pricep unii din cei mărunți să se cațere pe umerii altora mai mari, lustruindu-se singuri? Acela, poetul, avusese onoarea să fie coleg cu el, redactorul, și nu invers. Se ceartă doi vecini pe lucruri mărunte și se dușmănesc toată viața. Ajung să se încaiere, unul din ei
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Să nu te-n crezi niciodată în omul cu robă. Ochiul lui absoarbe lumina și-o strâmbă în el, o îndoaie și o contorsionează, încearcă să scoată din ea Dumnezeirea. Cățărat pe o cracă a unui pom care nu a înflorit niciodată, cracă numită sală de judecată, el scrutează viețile oamenilor din interiorul lor, și, încet, încet, le soarbe sufletele. Copacul este uscat cu negru de întuneric de când printre oameni, drept
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
scrutează viețile oamenilor din interiorul lor, și, încet, încet, le soarbe sufletele. Copacul este uscat cu negru de întuneric de când printre oameni, drept om el pășește. Poate avea chip de bărbat sau de femeie. A încurcat destine și s-a cățărat pe scara putinței absolute. A devenit întunericul oamenilor care judecă. Are însemne de autoritate și bate-n destine cu ciocanul. Fură pâinea celor truditori și-o dă celor din întunericul din el. Feriți-vă să ajungeți în fața judecătorului de întuneric
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
de autoritate și bate-n destine cu ciocanul. Fură pâinea celor truditori și-o dă celor din întunericul din el. Feriți-vă să ajungeți în fața judecătorului de întuneric căci el vă ia sufletul și vi-l bagă în iad. (Judecător cățărat cu chipul în copacul răului și-a binelui din grădina Edenului iar cu sufletul în satanele iadului) Lumina vine din lumină, nu din întuneric! @ viorel muha " Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric." Mircea Eliade în Isabel și apele
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
capitolul VII - "Visul unei nopți de vară" Mircea Eliade a văzut inversul României de astăzi! România, țară bogată și frumoasă, a încăput pe mâna celor din întuneric între anii 1945-1990 și între 1990-2017. Din cauza celor din întuneric, satane care sau cățărat pe scara puterii, România a fost părăsită de către cei mai buni fii ai ei, cei mai pregătiți, cei mai harnici, fii care nu au putut să iasă la lumină din cauza acestui întuneric. Dacă România prin cei care realizează că mai
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
mut. Ploi de uitare ne udă acum, Iar ceața-ntre noi se-ntinde grăbită, Găsi-vom cumva cărarea spre-un drum, Sau ea va fi rătăcită ? Stropii,frunză de toamnă,curg neîncetat Peste noi,peste clipă de clipă, Uitarea se cațără înspre înalt, Sufletele noastre se află-n risipă. Ploi de uitare ne udă acum, Suntem la răscruce de drum ? PLOI DE UITARE... Frunze de toamnă curg peste mine, Gânduri rămase dintr-un joc trecut, Când între noi erau nestrăine Vorbele
PLOI DE UITARE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342780_a_344109]
-
mut. Ploi de uitare ne udă acum, Iar ceața-ntre noi se-ntinde grăbită, Găsi-vom cumva cărarea spre-un drum, Sau ea va fi rătăcită ? Stropii,frunză de toamnă,curg neîncetat Peste noi,peste clipă de clipă, Uitarea se cațără înspre înalt, Sufletele noastre se află-n risipă. Ploi de uitare ne udă acum, Suntem la răscruce de drum ? PLOI DE UITARE... Frunze de toamnă curg peste mine, Gânduri rămase dintr-un joc trecut, Când între noi erau nestrăine Vorbele
PLOI DE UITARE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342780_a_344109]
-
mut. Ploi de uitare ne udă acum, Iar ceața-ntre noi se-ntinde grăbită, Găsi-vom cumva cărarea spre-un drum, Sau ea va fi rătăcită ? Stropii,frunză de toamnă,curg neîncetat Peste noi,peste clipă de clipă, Uitarea se cațără înspre înalt, Sufletele noastre se află-n risipă. Ploi de uitare ne udă acum, Suntem la răscruce de drum ? Referință Bibliografică: PLOI DE UITARE / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de
PLOI DE UITARE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342780_a_344109]
-
de baie” (p. 33). Există și o “lume de dincolo”, așa cum ni se spune în orwelliana istorisire Crematoriul: “...mai mult ca sigur, Bad fusese descoperit, în sală, viu, ori mort, asfixiat, în gura cuptorului, căzut din coș, acolo unde se cățărase să încerce o ieșire în lumea de dincolo” (p. 111). Oricum, în cele din urmă, privirea urmărește cum năluca (hiper) realității se dizolvă în ceva nedefinit și se pierde. Toți pilonii lumii sensibile și inteligibile (identitatea, alteritatea, spațiul, timpul) sunt
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
fructe, semințe ori legume, din cele mai alese feluri, gustoase bunătăți din lume... Mă luai apoi frumos de mână cu tine sus în deal la vie, tu, hărnicuță, s-o-ngrijești, eu să strâng flori și păpădie ori să mă cațăr prin toți marii, prea-falnicii copaci de-aguzi, atunci aflat-am de la tine că ei, de fapt, se cheamă duzi. Mi-aduc și-acum cu drag aminte de pajiștea cu romaniță, cum amândouă culegeam ierburi ciudate în bentiță, iar într-o
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
directă, uneori ajung doar două trei cuvinte pentru că poetul să etaleze o mare gamă de sentimente. Totul e deja spus în titlul poeziei: “așteptarea, o execuție lentă”. Metaforele se derulează în imagini “în dimineața asta o să las lumea /să se cațere pe mine că iedera pe ziduri” (poate doar astăzi), sau “ne naștem în fiecare zi /cu teamă că atunci /când așezăm flori parfumate /sub icoane care plâng...” (sensuri). Poeziile lui Teodor Dume, uneori cu accente filosofice, alteori rugăciuni adresate divinității
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343372_a_344701]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VRAJA NOPȚII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului . Magnificule, ți s-a prins luna . În plete, în gene, străluce-n iris . Și indiscretă se cațără nebuna . Pe crestele de gânduri, de vis . . Vălul ei auriu pe nesimțite alungă . Umbra aruncată de spăimoase neguri . Ne-nvăluie tandru, a ochilor tăi rugă . M-atinge, robit tăcerii tremuri. Scutul aprins treptat se îngustează . Straniu, împovărat de dorul luminii . Zâmbim
VRAJA NOPȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343421_a_344750]
-
nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am plămădit speranța din puțin, Și apa chioară mi-a fost vinul, Dintr-un pahar cred c-am băut Nectarul unei clipe și pelinul! Am râs de mine și m-am cățărat În sicomor poate-am să fiu văzută Și-n așteptarea asta surdomută M-am întâlnit chiar cu destinul meu! Din alinări am luat mereu lumină Și recunosc aceasta-mi este vina! M-am regăsit în rânduri prin cuvinte, Ca salcia
AM PLĂMĂDIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344048_a_345377]
-
împungând supărați asemenea unor ace adânca oglindă. Câte unul mai lătișor era lucit cu soare de vreo rază mai leneșă, pedepsitoare, șugubeață. Se bucură grozav de-așa priveliște, ce mai! Ridicând ochii spre cer, descoperi în zare rotocoale de fum cățărându-se pe albastrul minunat către Tării. Sunt semne de viață! Adevărate semne! Mă fericesc, deci trăiesc! Și iar îi sună rugător vocea din vis a fratelui său... Atunci, două rânduri de lacrimi cât bobul de orz îi arseră obrajii ofiliți
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
de mai mare amploare, cum ar fi mersul prin pădure după ciuperci, zmeură, fragi sau mure, sau să caute ouă și pui de cioară prin liziera de la marginea pădurii. Nu era zid din piatră de la vreun grajd să nu se cațere pe el, după cuiburi de vrăbii. Genunchii lor erau mai tot timpul plini de julituri de la cățăratul pe asperitățile pietrelor din zid. Dar ce-au pățit când baba Ionașcu i-a prins cocoțați în meri! Vai, cât i-a mai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb în taină , picături de roua , Grădinile de apă însetate Și , leneșe , zăvoaiele de salcii Pe mal de-Oltet se lasă sărutate . Iar eu , privind , mă simt cuprins
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]