27,540 matches
-
prima dintre ele mi-a atras atenția prin faptul că invitații lui Cristian Tabără discutau, amical, despre firea românilor, folosind doar clișee. Ciudat e faptul că volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Române. Dar, fie că ești de accord ,fie că nu, cu acuzațiile aduse B.O.R., nu poți să nu remarci subtilitatea interpretărilor de text vechi făcute de autor. Singurul text neizbutit e cel al lui Cristian Preda, Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, care, în prima parte, pune cap la cap clișee - pe care cititorul le-a întîlnit deja în fragmentele citate de Daniel Barbu - comparate, neconvingător, în partea a doua, cu un discurs naționalist de început de secol
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
în ochi la răsfoirea unei antologii intitulate La Roumanie vue par les français d'autrefois. O ediție elegantă, a cărei copertă reproduce o imagine interbelică din Micul Paris: Calea Victoriei. Antologia include aproape optzeci de texte în limba franceză, scrise de călători, politicieni, academicieni și scriitori francezi de altădată, cu grijă selectate și decupate, ca aceștia să-și exprime mai ales sentimentele de simpatie față de țara soră . E greu de imaginat o mai mare densitate de clișee, locuri comune și stereotipuri ca
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
-se de un instrument lingvistic adaptat epocii cibernetice - "pseudoromgleza". În centrul atenției se află cuplul Martina/ Angel, ambii atinși de anamnesis destrudo, o maladie incurabilă a sufletului care îi transformă în entități complementare, perechea etern damnată, îngerul bolnav și vrăjitoarea, călători prin (cyber)spațiu și timp, într-un univers guvernat de un dumnezeu informatician. Dacă ansamblul are de suferit uneori din cauza aspirației spre exhaustivitate, în schimb, la nivel de detaliu, proza Alinei Nelega atinge virtuozități demne de condeiul (tastatura?) oricărui mare
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
literatura despre Balcani, Marina Marinescu se oprește asupra drumeților și traseelor ce străbat peninsula în secolul al XIX-lea. Subiect generos și fascinant: către 1800, Europa descoperă, chiar la granițele ei, un ținut prea puțin cunoscut, exotic. O mare de călători, la fel de pestriță ca amestecul de nații și religii din Balcani, începe să traverseze peninsula. Sînt trimiși oficiali ai Apusului către înalta Poartă, agenți secreți, negustori, colecționari fanatici de obiecte rare și exotice, aventurieri, susținători ai cauzei grecești - unii celebri, ca
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
că, în 1978, părăsește România și emigrează în Grecia, unde își continuă activitatea de cercetare, ca mai apoi, după 1980, să plece la München, unde se ocupă de studiul influențelor vest-europene în culturile tradiționale din Balcani. Marina Marinescu - Drumuri și călători în Balcani, Editura Fundației Culturale Române - colecția Antropologie culturală, București, 2000, 212p. La mijloc de rău și bun Istoria Balcanilor, scrisă de Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
convoiul e în mers prea repede! Ardelenii ăștia câteodată scriu parcă traducând din nemțește sau ungurește... Analizez propoziția în fel și chip. Exprimarea provinciala îmi reține atenția mai mult decât ar fi trebuit. Pe afiș, cateva vagoane de care un călător albastru se agață din mers. Alături, medalionul în care afli ce s-a întâmplat: călătorul albastru tăiat în două de tren, într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
ungurește... Analizez propoziția în fel și chip. Exprimarea provinciala îmi reține atenția mai mult decât ar fi trebuit. Pe afiș, cateva vagoane de care un călător albastru se agață din mers. Alături, medalionul în care afli ce s-a întâmplat: călătorul albastru tăiat în două de tren, într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la bogăție și la titlul sau de conte, insă totdeauna pleca însoțit de un valet care
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
drum, în cursul căruia strigătele deznădăjduite (și mai mult imaginate) alternează cu o liniște terifiantă și cu ecoul auzit din văi. Natura îi joacă feste omului, oricît de rațional ar fi acesta și cu oricîtă detașare științifică ar fi înzestrat. Călătorul/pelerinul/cititorul se confruntă, periodic și circular, cu spaime atotcuprinzătoare, însă nu disperă în a-și căuta un echilibru interior, oricum precar - chiar și în rarele momente de respiro. Ne aflăm, aproape permanent, la margini de pădure și civilizații. Chiar
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
și atunci cînd își angajează o călăuză, omul este, mai mereu, lipsit de ghid, de hartă, de busolă. Și așteaptă, fără încetare, un miracol. Poate că pe acela al scriiturii. Naratorul e, în plus, terorizat, de relatări și amintiri, cu privire la călători ce s-au pierdut în munți, recent sau în vechime. Iminența morții este o constantă. Cvasicertitudinea (fiindcă oricînd rămîne o speranță) că ai cancer și/sau tentația de sinucidere (din dezgust față de viață) sînt factori care te fac să-ți
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
cu o civilizație de secole, o aristocrație cu rădăcini adînci și o intelectualitate care gustase deja din scepticismul modernismului. Pe străzile orașelor din Rusia sovietică, distinsul britanic descoperă tramvaie și troleibuze supraaglomerate, din care oricînd se poate prăbuși fatal un călător, oameni dispuși să vîndă piane și covoare scumpe pentru un braț de lemne, țărani care sosesc zilnic la Leningrad, în căutare de slujbe, de bani, de mîncare. Intelectualii pe care îi cunoaște sînt adeseori temători de contactul cu un străin
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
repetate rînduri, inclusiv foarte recent. Cartea e o culegere de eseuri, o parte dintre ele dedicate spritului iluminist, gîndirii romantice, conștiinței naționale, noțiunii de ideal și Europei unite. În toate aceste eseuri am descoperit cheia acelui calm și echilibru ale călătorului Berlin. Pentru gustul contemporan (mai ales în spațiul academic anglo-saxon) stilul său aforistic, înclinat spre generalizări, cu apetit pentru rezumate spectaculoase ale unor întregi secole de filozofie, artă și literatură poate părea caduc. Cel puțin în acest volum Berlin scrie
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
cărți de Dostoievski, - Crimă și pedeapsă, Idiotul și Demonii. Cărți hărtănite, aproape ilizibile de atîta răsfoială, umezeală... Armata, Revoluția, Literatura. * Țiganul ciung care vrea să-și dezbrace cămașa în tramvai, pe căldură, dar și ca să-și arate infirmitatea, cerșind bani călătorilor. Femeile protestează, țipă. Doar una tînără și tunsă băiețește, săracă după înfățișare, îl ajută pe țigan să-și lepede cămașa roșie, udă de transpirație. Cu mare greutate, ea reușește să-i tragă cămașa lipită de sudoare pe piele nespălată de
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
săracă după înfățișare, îl ajută pe țigan să-și lepede cămașa roșie, udă de transpirație. Cu mare greutate, ea reușește să-i tragă cămașa lipită de sudoare pe piele nespălată de care se desprinde ca o foaie unsă cu pap. Călătorii ceilalți, femeile care la început țipau de groază, de scîrbă, acum tăcuseră privind fascinate ciotul brațului îmbrăcat într-un ciorap vechi de damă cu multe ochiuri și fire duse, cu un zgîrci la cot strîngînd mușchiul flasc, slăbit. Țiganul începe
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
de aterizare. Prin hublouri pasagerii descoperă, sub pătura joasă de nori, o întindere înzăpezită pe a cărei suprafață se disting, risipite, cîteva sate. Peisajul lasă o impresie jalnică. Avionul aterizează totuși cu o precizie matematică. Cu un sentiment de ușurare călătorii se supun controlului pașapoartelor. Printre cei care se îndreaptă spre ghișeul rezervat diplomaților, se află Charlotte Valentin, expertă în problemele de cooperare tehnică, detașată de la ministerul german de externe la ambasada Germaniei din București. Acesta ar fi începutul cărții lui
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Mircea Anghelescu s-a născut la 12 martie 1941 în București. A publicat următoarele cărți: Catalogul corespondenței lui Barbu Delavrancea, 1967, Preromantismul românesc, 1971, Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu, 1973, Literatura română și Orientul, 1975, Scriitori și curente, 1982, Călători români în Africa, 1983, Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987, Textul și realitatea, 1988, Clasicii noștri, 1996, Paris: oameni și locuri, 1999. Cu prilejul împlinirii
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
vrut să zboare afară, nu aveau cum, fiind legați de piciorușele lor roz cu cîte un fir de sfoară despre care pe vremuri se spunea că era sfoară de Manilla. "Sunt călători?" întrebasem intrigat... A. răspunsese privindu-i cu drag: "Călători, călători, cum să nu, dar azi nu mai călătoresc, stau la mine, cu mine; e mai bine pentru ei, sunt în siguranță, au ce să ciugulească, nu-i mănîncă oamenii, că am auzit că unii îi prind cu lațul și
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
să zboare afară, nu aveau cum, fiind legați de piciorușele lor roz cu cîte un fir de sfoară despre care pe vremuri se spunea că era sfoară de Manilla. "Sunt călători?" întrebasem intrigat... A. răspunsese privindu-i cu drag: "Călători, călători, cum să nu, dar azi nu mai călătoresc, stau la mine, cu mine; e mai bine pentru ei, sunt în siguranță, au ce să ciugulească, nu-i mănîncă oamenii, că am auzit că unii îi prind cu lațul și fac
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
oamenii s-ar fi învățat cu noua necesitate înțeleasă, ar fi trebuit să renunțe de bunăvoie la libertățile lor prea mari și în stare să inducă omul în eroare, să apuce pe căi greșite. - A. spunea banditești. Dar porumbeii aceștia călători, totuși - l-am întrebat pe A. în timp ce privea cu duioșie păsările - au călătorit și ei vreodată?" Nu era o întrebare ironică; era vorba numai de curiozitate... A. mă privise încruntat, apoi îmi explică tacticos care era situația. Și îmi făcu
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
toate religioasă și culturală), iar Victor Papacostea intitula, în anii treizeci (mai precis în 1936), Institutul pe care îl conducea a fi de balcanistică. Autoarea urmărește originea termenului Balcani și-l găsește nu mai tîrziu de 1794 în notațiile unui călător englez, vizitînd Levantul. Evident, numele pe care l-a propus, pornea de la denumirea munților din Bulgaria vecină nouă (nume turcesc). Dar autoarea îl găsește și într-un memorandum din secolul al XV-lea. Apoi numele propus s-a impus, pînă
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
academice, termenul de sud-europenism. Asta, în timp ce în fosta Iugoslavie balcanismul servește pentru susținerea caracterului croat, sîrb, macedonean etc. pentru a evidenția și exterioriza latura lor întunecată. Revenind la istorie, autoarea insistă din nou asupra imaginii care se reflectă în cărțile călătorilor străini despre Balcani. I se pare necesar să precizeze că în mai toate aceste cărți de călătorie ale occidentalilor în această regiune nu se vorbește de români, ci de bulgari, greci, sîrbi, deși Richard Kunisch în cartea sa, din 1864
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
în dezordine, diferențiat și disproporționat rolurile: tatăl beneficiază de paisprezece secvențe-flash de cîte două-trei pagini, soțul de douăsprezece capitole, amantul de trei, profesorul de patru, editorul de trei. Nu lipsesc bunicul, unchiul, fratele, fiul, ginecologul, psihiatrul, cititorul, corespondentul, necunoscutul, trecătorul, călătorul - acestora revenindu-le, în general, doar cîte o singură secvență. Ritmarea acestei discontinuități se realizează printr-un leit-motiv intitulat Singură cu el, reluat în treizeci de inserții, fără patetism și fără nostalgie, ci cu simplă și lucidă constatare. În această
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
-i ademeni, a-i înhăța, a le vorbi. Ea îi privește. Absoarbe imaginea lor, așa cum lacul o face cu cerul". Multă vreme bărbații rămîn la distanță, pentru a putea fi contemplați, observați, descifrați, judecați. Îi vede totdeauna ca pe acei călători care stau față în față în trenurile, acum rare, în care această dispunere a locurilor mai există: nu alături de ea, în același sens, ci în față, de cealaltă parte a măsuței unde zace cartea pe care ea o scrie. Ei
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
Z. Ornea Imagologia, disciplina științifică multidisciplinara care studiază felul cum se definește și se prezintă un popor în imaginea unor călători străini, a căpătat, în ultima vreme, consistentă și dezvoltare. Dl. prof. Klaus Heitmann a publicat acum cîțiva ani un solid studiu de imagologie din care recompunea imaginea românului în scrierile unor călători și cărturari germani. Una dintre aceste scrieri (note
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
și se prezintă un popor în imaginea unor călători străini, a căpătat, în ultima vreme, consistentă și dezvoltare. Dl. prof. Klaus Heitmann a publicat acum cîțiva ani un solid studiu de imagologie din care recompunea imaginea românului în scrierile unor călători și cărturari germani. Una dintre aceste scrieri (note de călătorie) era a vestitului Richard Kunisch care, iată, a apărut, de curînd, și în limba română în excelentă traducere a d-nei Viorica Niscov. E un dar de preț nu numai pentru că
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]