1,424 matches
-
o mână bună de pătrunjel verde tocat, sare și piper după gust. Mod de preparare: Spălăm și curățăm fasolea păstăi, apoi o rupem pe fiecare în 3 bucăți. Călim auriu ceapa tăiată mărunt, peste ceapă punem fasolea verde și o călim în ½ ulei și fasolea împreună cu ceapa. După aceea turnăm sucul de roșii făcut din 3 kg roșii, punem sare și piper și o dăm la cuptor 20-30 minute, dar nu umblăm deloc în cuptor. Scoatem cratița și când este călduță
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cu smântână Ingrediente: 1 pui de 1 kg sau 6 pulpe, 4 cepe mari, un morcov, 400 g smântână, 2-3 linguri de lapte, sare, piper, o legătură pătrunjel, ulei. Mod de preparare: Speli puiul, îl tai în bucăți și îl călești în puțin ulei, apoi scoți carnea și călești în uleiul rămas ceapa tăiată mărunt și punem și morcovul dat pe răzătoare. Adăugăm bucățile de pui peste ceapa și morcovul călit și punem la fiert puiul sau cele 6 pulpe de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
sau 6 pulpe, 4 cepe mari, un morcov, 400 g smântână, 2-3 linguri de lapte, sare, piper, o legătură pătrunjel, ulei. Mod de preparare: Speli puiul, îl tai în bucăți și îl călești în puțin ulei, apoi scoți carnea și călești în uleiul rămas ceapa tăiată mărunt și punem și morcovul dat pe răzătoare. Adăugăm bucățile de pui peste ceapa și morcovul călit și punem la fiert puiul sau cele 6 pulpe de pui cu o cană mare de apă și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lingură jumătate făină, 3 cepe, 400 g smântână, sare și piper după gust. Mod de preparare: Pulpele de pui tăiate în două și spălate bine le rumenim în unt și apoi o pui pe o farfurie. Apoi în untul rămas călim puțin ceapa cu făina amestecând mereu. Conopida o desfacem bucățele și o fierbem în apă clocotită cu sare, o strecurăm și amestecăm totul cu carnea rumenită. Adăugăm smântâna 400 g, punem sare și piper și dăm mâncarea la cuptor cam
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Rețeta nr. 110 Tocană de pasăre Ingrediente: 1 pui mare, 4 cepe mari, 4 căței de usturoi, sare, piper, o lingură pastă de tomate, un pahar cu vin, o lingură de boia de ardei dulce. Mod de preparare: În ulei călim cepele cu boiaua de ardei dulce și diluăm pasta de tomate în puțină apă și o turnăm peste cepele călite și lăsăm să fiarbă acest sos bine. Carnea de porc tăiată bucăți o călim în altă tigaie până își schimbă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
dulce. Mod de preparare: În ulei călim cepele cu boiaua de ardei dulce și diluăm pasta de tomate în puțină apă și o turnăm peste cepele călite și lăsăm să fiarbă acest sos bine. Carnea de porc tăiată bucăți o călim în altă tigaie până își schimbă culoarea. Punem totul să fiarbă bine cu apă caldă ca să acopere carnea și să fiarbă. Adăugăm usturoi tăiat mărunt și lăsăm să mai fiarbă 20 de minute. O servim această tocană de pasăre cu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
îi putem decoji ușor. Vinetele la fel le coacem și le curățăm de coajă. Apoi gogoșarii îi tăiem fideluțe subțiri, iar vinetele le tocăm mărunt. Într-o cratiță de 8 kg punem 1 litru ulei, ceapa tocată mărunt și o călim foarte puțin în acest ulei până se înmoaie ceapa (dar nu trebuie să o rumenim) ca să fie dietetică, numai călim ceapa. Peste ceapă punem tot morcovul ras pe răzătoarea neapărat mică, turnăm vinetele tocate și sucul de roșii nefiert făcut
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
iar vinetele le tocăm mărunt. Într-o cratiță de 8 kg punem 1 litru ulei, ceapa tocată mărunt și o călim foarte puțin în acest ulei până se înmoaie ceapa (dar nu trebuie să o rumenim) ca să fie dietetică, numai călim ceapa. Peste ceapă punem tot morcovul ras pe răzătoarea neapărat mică, turnăm vinetele tocate și sucul de roșii nefiert făcut din 4 kg roșii. Punem sare, zahăr după gust sau miere de albine, foi dafin, piper. Fierbem totul la foc
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
4 foi care se umplu câte 2 foi cu umplutură de brânză de oi la mijloc sau cu brânză de vaci în care punem tot zaharină “Dieta Dulce“ în loc de zahăr, după gust. Se mai pot umple cu mere rase și călite cu “Dieta Dulce“ sau carne. Aluatul este foarte fraged ca un aluat franțuzesc și se face foarte ușor. Rețeta nr. 75 Vărzări - făcute ca plăcinte sau mici pateuri Mod de preparare: Se face un aluat dospit din: 1 kg făină
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
le lăsăm 10 minute să mai crească înainte de a le introduce în cuptor. Apoi le ungem cu un ou bătut și le coacem la foc potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin răzătoarea mare și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Tava unsă bine cu unt și presărată cu făină. Pentru aluat fraged: 250 g unt, 120 g zahăr, 4 gălbenușe, un vârf cuțit sare, 300 g făină. Pentru umplutură: 2 kg mere fără coajă rase pe răzătoarea mare care se călesc cu 5 linguri zahăr și o linguriță scorțișoară măcinată, ne mai trebuie pesmet 2 linguri. Pentru bezea: 4 albușuri bătute spumă cu 4 linguri zahăr și un praf zahăr vanilat. Mod de preparare: Din 250 g unt, 120 g zahăr
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
care o înțepăm cu furculița ca să nu se umfle și o lăsăm la cuptorul preîncălzit până este aproape gata, cam 90% - o scoatem apoi din cuptor, o lăsăm la răcit și presărăm peste ea o mână de pesmet. Apoi călim 2 kg mere fără coajă și date pe răzătoarea mare în care am pus și 5 linguri de zahăr și 1 linguriță de scorțișoară și turnăm peste foaia coaptă 90% umplutura de mere călită rece. Peste mere turnăm în ploaie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
frigider, iar restul de întinde într-o tavă unsă cu unt și presărată cu făină. Separat 5 mere se dau prin răzătoare, iar 5 mere toate fără coajă se taie cubulețe. Punem zahărul peste mere într-o tigaie și le călim. Se amestecă celelalte ingrediente, se amestecă bine și când sunt reci se toarnă peste foaia din tavă. Aluatul păstrat la frigider se rade peste preparatul de mere călite cu aromele și se rade tot pe răzătoarea mare. Se pune tava
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
se taie cubulețe. Punem zahărul peste mere într-o tigaie și le călim. Se amestecă celelalte ingrediente, se amestecă bine și când sunt reci se toarnă peste foaia din tavă. Aluatul păstrat la frigider se rade peste preparatul de mere călite cu aromele și se rade tot pe răzătoarea mare. Se pune tava la copt în aragazul încălzit înainte vreo 15 minute. Se lasă prăjitura 30-35 minute la cuptor până se coace, iar când este rece se taie în pătrate potrivite
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
îl întreb pe Henri. - Își marchează flecare lădița. Astfel, la sfârșitul zilei, se știe cât a făcut fiecare. În funcție de rezultat, e plătit. Am înțeles că, prin acest sistem, toate sunt bune și la locul lor, adică corecte. Nimeni nu pă- călește pe nimeni. Și nici nu mai e nevoie de supraveghetori, de so- cotitori, de băgători de seamă... Acești oameni, femei mai ales, sunt plătiți pentru cât fac. Cine nu vrea să facă, e pus pe liber. De aceea nu e
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Ovid S. Crohmălniceanu, Zaharia Stancu a jucat un rol decisiv în plecarea lui Eugen Barbu de la Luceafărul, punând la bătaie, în favoarea grupării anti-Barbu, întreaga sa experiență literară, întregul său prestigiu intelectual și, poate cel mai important atu, natura sa răzbunătoare, călită în atâtea polemici literare în anii tinereților sale16. "Ai crezut că nu mai am dinți, tovarășe Barbu"17, i-ar fi spus experimentatul polemist mai tânărului său confrate literar. Nicolae Breban, cel mai înveterat adversar al lui Eugen Barbu dintre
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și care trăiește neliniștea din preajma unor posibile schimbări. Celălalt îi aparține lui T. Neneev și, așa cum anunță și titlul, Origine, afirmă cu mândrie proveniența basarabeană, puntea pe care o fixează între două lumi, "Eu torn în cântec sufletul meu slav/ Călit sub cerul bun și moldovan". Cu sonorități ce amintesc de Esenin, ultima strofă se vrea a fi o adevărată artă poetică: "Eu sunt poetul nouii generații/ Pornită să despice istoria în două./ Eu sunt poetul unei lumi ce naște/ Vulcanică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aparențe. In „Repaos dominical”, Caragiale, care cu doi ani înainte publicase „1907 din primăvară pînă-n toamnă”, scrie cu prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
despre ceea ce va păți în toamnă din partea lui Dan Cârlan, candidatul la primărie pe care, neatent, îl lansase domnul Vasiliu în locul său (e inutil acum să mai menționez că am avut dreptate!). La acea vreme, era un relativ tânăr poltician, călit în câteva bătălii politice (învins de Simirad, expulzat de Fenechiu), care promitea și care se dovedea foarte dibaci la strâns bani. Din nefericire, "Brutus" avea să-l lucreze viclean pe cel care îi oferise oportunitatea de a candida la primăria
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Împropietărit În 1921. În anii care au urmat, Moromete se impune În lumea satului său ca un om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa ca să schimbe opinii politice intrate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Viața finlandezilor se derulează între -30șC și +100șC, prima fiind temperatura de afară pe timpul iernii, iar a doua cea din saună, loc indispensabil pentru un finlandez. Sauna reprezintă un ritual, o sesiune aici durând între 2-3 ore. Pentru a-și căli organismul aceștia alternează sauna cu băile în apa rece ca gheața. De multe ori iarna, unii finlandezi fac baie la copcă. În continuare se mai menționează că acest popor este un mare iubitor al sportului, copiii începând să practice schiul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ea nu povestește pur și simplu, ci inventează într-un continuum hipnotic, astfel încât să amăgească moartea, să o păcălească și să o amâne cât mai multă vreme. Oare nu tocmai acesta este scopul nostru, al tuturor? Șeherezada este un trickster călit prin tocmai probele narative de încercare la care este supusă, ca să supraviețuiască. Și, ceea ce nu este deloc de mirare, moartea este flancată în acest caz tocmai de senzualitate și eros. Șeherezada iubește un calif cam nevrotic și obstinat, pentru că iubește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și i-au sădit în suflet solidaritatea cu oamenii aflați în suferință, trăsătură evidențiată -în special - prin activitatea de medic. Un moment important asupra căruia se oprește și stăruie autorul cercetării de față este munca de referent literar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și se propune ce se hotărăște!), libertatea cuvântului (cu condiția să nu ieși din textul „cuvântărilor” mult-iubitului conducător), libera manifestare a credinței religioase („agrementată” cu demolarea bisericilor și persecutarea unor culte), libertatea presei (condusă și cenzurată de politruci cu experiență, „căliți în focul luptei de clasă”), dreptul la asociere (în sindicate conduse de partidul comunist), dreptul la învățătură (în școala transformată în labo118 rator de formare a „omului nou”, de îndoctrinare și propagandă, cu exerciții zilnice de adulare a „genialului conducător
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și se propune ce se hotărăște!), libertatea cuvântului (cu condiția să nu ieși din textul „cuvântărilor” mult-iubitului conducător), libera manifestare a credinței religioase („agrementată” cu demolarea bisericilor și persecutarea unor culte), libertatea presei (condusă și cenzurată de politruci cu experiență, „căliți în focul luptei de clasă”), dreptul la asociere (în sindicate conduse de partidul comunist), dreptul la învățătură (în școala transformată în labo118 rator de formare a „omului nou”, de îndoctrinare și propagandă, cu exerciții zilnice de adulare a „genialului conducător
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]