753 matches
-
jur de 700 mm. Perioada de îngheț începe de obicei în a doua decadă a lunii octombrie și se termină în prima decadă a lunii aprilie. Stema comunei Coșna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). În partea superioară, pe fond argintiu, se află o cruce neagră, având în vârf o săgeată, flancată de doi urși. În partea inferioară, pe fond verde, se află un cerc argintiu undat de valuri albastre. Scutul este trimbrat de
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este una continental-moderată, cu temperaturii minime de -4 °C (ianuarie) și maxime de 30 °C (iulie-august). Precipitațiile atmosferice ating medii anuale de 600-700 mm. În partea de nord și nord-vest a comunei
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea Purpurea
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
raionul Trușești din Regiunea Suceava). Denumirea satului vine de la numele boierului Trușescu Ervin. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în căprior (chevron). În partiția superioară, pe câmpul verde, se află două pene de hârleț argintii, dispuse în pal. Partiția inferioară are câmpul spiralat cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
există aproape 1500 de specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
și biserică pentru bărbați terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci fețe. La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
Vulpes vulpes"), râsul ("Lynx lynx") cât și prin speciile de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele: dihorul de casă ("Putorius putorius"), viezurele ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"). Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
atacului biologic sau pot fi netratate. ANEXA II Produse masive din lemn pentru construcții Elemente Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. Ansambluri Ferme pentru acoperiș, podele, pereți, acoperișuri, cadre. Aceste produse se pot trata ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate. Stâlpi de lemn Produse laminate încleiate și alte produse de lemn încleiate pentru construcții Elemente Elemente
jrc3224as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88381_a_89168]
-
Stâlpi de lemn Produse laminate încleiate și alte produse de lemn încleiate pentru construcții Elemente Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. Ansambluri Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre. Aceste produse pot fi tratate ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate. ANEXA III CATEGORIA DE PRODUSE PRODUSE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCȚII (1/ 3) Sisteme de atestare a
jrc3224as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88381_a_89168]
-
masive din lemn pentru construcții A,B,C2 2+5 A3, D, E, F Elemente Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. Ansambluri Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre. Stâlpi de lemn Plafoane 2+5 1 Materiale pentru care comportarea la foc se poate schimba pe parcursul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime neignifuge). 2
jrc3224as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88381_a_89168]
-
și clădiri 11 Produse laminate încleiate și alte produse încleiate din lemn pentru construcții Elemente Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. Ansambluri Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre. 1 Sistemul 1: vezi Directiva 89/106/CEE anexa III pct. 2 subpct. (i), fără încercarea mostrelor pentru audit. Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă aplicarea acestuia chiar
jrc3224as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88381_a_89168]
-
unele dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
există unități turistice de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu străbate comună de la est la
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Precum un brâu întins dinspre est spre vest, la limita sudică a satului întâlnim arealele bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
omul ciudat de afară", deoarece el nu are nicio trăsătură comună cu ceilalți, cum ar fi "nasul inima". El trăiește într-o rulotă jegoasa, mănâncă frecvent sandwichuri și îi place să vorbească cu salată. Mime, în traducere Mimul, este un căprior violet cu o fată pictată, care poartă un tricou albastru cu dungi albe. Pentru că este un mim artist, nu vorbește orice ar fi, de aceea celorlalte personaje le e greu să-l înțeleagă. El poate vorbi, dar alege să nu
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
ale grinzilor situate sub nivelul streșinii, acestea formează perechi de console, în lungimi treptate, care la capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
console, în lungimi treptate, care la capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire prinderile metalice. Liniatura exterioară a bârnelor
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
având exact la mijloc un arc dublou, cu rozetă, în locul „cheii’ superioare, bolta bisericii din Berind este o reușită arhitectonică. Unitar peste întreaga construcție, acoperișul are deasupra altarului forma interesantă a trei triunghiuri isoscele, ce se întâlnesc („lovesc”) la coamă, căpriorii fiind fixați pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele mai lungi ale ultimelor bârne din pereți. Pictura murală, care se păstrează fragmentar, a fost realizată în 1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
astăzi înfundată din interior, se vede în axul altarului. Celelalte ferestre din altar au fost tăiate ulterior. Sub acoperișul actual, ridicat în 1921, a fost păstrat și vechiul acoperiș. Acesta din urmă prezintă câteva particularități remarcabile. În primul rând cornii (căpriorii) se descarcă pe o cunună (cosoroabă) intermediară. De sub cunună pleacă mai departe corni mai scurți până peste cununa de jos a streașinei. Această împărțire a descărcării acoperișului principal este o soluție constructivă arhaică, întâlnită asemănător și la bisericile de lemn
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. În epoca medievală, oamenii au început să înlocuiască munca manuală prin inventarea de mașini care să le simplifice activitatea. Pentru acționarea acestor mașini s-a trecut la folosirea energiei hidraulice și a energiei eoliene. Dezvoltându-se cunoștințele tehnice, mașinile care
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe pe partea din față. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei a fost construit un cerdac. În
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]