4,175 matches
-
unor apropiați ai familiei sale. Apariția unui tom1 impunător, în anul 2007, care cuprinde cele mai valoroase epistole primite de Const. Ciopraga, între anii 1950-2007, demonstrează, fără putință de tăgadă, existența unui număr similar de misive trimise de profesorul și cărturarul de la Iași. În cercetările mele de până acum am identificat, transcris și adnotat o mie cinci sute de scrisori aparținând distinsului istoric și critic literar Const. Ciopraga, care, înzestrat cu o discreție și o modestie întotdeauna exemplare și nefirești pentru
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
1928) pentru care a avut, ab initio, o caldă prețuire intelectuală și o autentică înțelegere a eforturilor sale creatoare. Necunoscute, până acum, și prețioase din perspectiva istoriei literare, aceste misive contribuie, esențial, la cunoașterea în profunzime a celor doi veritabili cărturari. * Iași, 14 dec[embrie] 1959 Dragă tovarășe Micu, Zilele acestea am fost la București, în legătură cu pregătirea centenarului Univeristății din Iași. În puținul timp pe care l-am avut liber, am trecut și pe la E[ditura] de S[tat] p[entru
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
Mihaela Albu Definit de Virgil Ierunca drept „un cărturar, un ziarist și o conștiință”i, Mircea Popescu și-a legat numele nu numai de activitatea de profesor la Roma, de cea de traducător din literatura română în italiană - de la poezie populară la Blaga sau Cioran -, de istoric literar (autor
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
aiurea.viii Mircea Note i Virgil Ierunca, Subiect și predicat, Ed. Humanitas, 1993, p. 57. ii v. „MIRCEA (Amintiri de familie relatate de doamna Simona Coleș-Popescu)”, în vol. - în curs de apariție la editura Muzeului Literaturii Române - Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist și o conștiință. Studiu introductiv, note și comentarii de Mihaela Albu și Dan Anghelescu. iii Revista scriitorilor români. (În calitate de redactor al Revistei, Mircea Popescu reușise să facă din aceasta, așa cum Virgil Ierunca aprecia într-un interviu inclus în
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
sursă extrem de interesantă în ceea ce privește rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolară, bogată și deosebit de valoroasă, existentă în arhive și biblioteci publice și particulare din România. Și nu numai. Biografia lingvistului și cărturarului Sever Pop (1901-1961) a fost elaborată și publicată de soția sa, Alexandra S. Pop1, cu trei decenii și ceva în urmă, în Belgia, țara cea mai liberală din lume care, în timp, a îngăduit multor români să se stabilească aici
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
Nicolae Scurtu Recent a apărut o carte 1 privitoare la biobibliografia istoricului literar, comparatistului, teoreticianului literar și eseistului Adrian Marino (1921-2005), care însumează 3070 de poziții bibliografice și care deschide noi căi de cercetare a operei și biografiei acestui însemnat cărturar. Elaborată de un colectiv de cercetători și bibliotecari, temeinic pregătiți și cunoscători ai fenomenului Marino, de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, cartea este prefațată și coordonată de Florina Ilis, o meticuloasă și exigentă cercetătoare a vieții literare din
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Cluj-Napoca, cartea este prefațată și coordonată de Florina Ilis, o meticuloasă și exigentă cercetătoare a vieții literare din Transilvania. Și nu numai. La secțiunea paraliteratură există nouăsprezece poziții bibliografice ce cuprind o parte infimă din epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
înfăptuiri. București, Cugetarea - Georgescu-Delafras, [1940], p. 481, col. 2, jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de E. Lovinescu]. București, „Bucovina”, 1935, 496 pagini + Erată, în care Irina Lecca nu a fost
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
în primă instanță ținuse. Fără a dramatiza și fără a se victimiza, Paul Cornea construiește nu o pledoarie pro domo sua, ci o interpretare (impecabilă sub aspect logic și coerentă narativ) a unui destin. Care e în primul rând al cărturarului. Nimic nu l-a putut abate din pasiunea pentru cărți, din nobilul viciu al cercetării arhivelor, din nevoia de a fi un model pentru studenții săi. Nu mai trebuie să subliniez caracterul excepțional al acestei pasiuni. Câți, ajunși în poziții
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
Dumitru Cârstocea Într-o istorie a culturii românești care ar încerca să pună în lumina contribuția cărturarilor străini la nașterea și dezvoltarea instituțiilor noastre de cultură, precum și soluțiile oferite de aceștia la rezolvarea unor probleme ivite în cadrul procesului de evoluție rapidă a tuturor structurilor societății, caracteristică celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, Gian Luigi Frollo
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
știe să vadă mitologia din spatele banalităților, dar nu simte apa vitală ce curge în albia acelorași banalități. Tocmai de aceea Hronicul e convențional, idilic și debil. Călinescu vorbește undeva de „anosmia intelectuală”, de lipsa de fler căreia îi cad victimă cărturarii, anosmie din cauza căreia un savant poate ști pe dinafară o carte erudită fără să se poată pronunța asupra valorii ei. În acest caz, știi perfect toată informația volumului, dar nu știi să spui dacă volumul e bun sau rău din
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
creativitate, pe care-l reprezintă interpreții colindelor, comportă și adaosuri melancolice. La început de eră nouă, sub semnul Bicentenarului Revoluției, cu prilejul primei invitații importante la Paris, de unde ni s-a trimis un avion de 89 de călători - artiști și cărturari foarte diferiți -, serbarea noastră în saloanele Adunării Naționale s-a deschis tumultului contemporan și fragranțelor populare, pînă în miezul Maramureșului. Însă, în catalogul editat atunci, am propus o alegere straniu euforică - un Colind de bătrîni, sub o ploaie de flori
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
aproape simultan cu cea consacrată jurnalelor. Poate ar mai fi trebuit să apară și alte cărți „intermediare” ca să înțelegem că titlul cărții despre Faulkner (Ce rămâne) nu e o întrebare de critic, de istoric literar, de comparatist. E a unui cărturar care trăiește prin literatură. Prin scris.
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera sa este rezultatul unor pasionante cercetări întreprinse în bibliotecile din Occident, dar și în cele din România, reprezentând
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
și criticului literar Const. Ciopraga (1916-2009) continuă să fie necunoscută, dacă nu se cercetează cu temeinicie și bogată sa literatură epistolară, în care se găsesc informații prețioase privitoare la opere, scriitori, polemici, reviste, debutanți și destine singulare. Istoricul literar și cărturarul plurivalent Const. Ciopraga s-a impus, încă de la debutul său în presa literară, ca un exeget meticulos, precum și ca un critic atent, pronunțându-se asupra operei lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu numai. În răstimp de șase decenii de susținută și consecventă activitate literară, profesorul de la Iași a întreținut un lung și incitant dialog epistolar cu aproape toți scriitorii și cărturarii epocii sale. Revelatoare și valoroase, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui Mihail Sadoveanu, Otiliei Cazimir, Luciei Mantu, Demostene Botez, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Vasile Lovinescu, Alexandru Dima, Liviu Rusu, Constantin Noica, Dan Simonescu, Teodor Vârgolici, Al. Piru, Dumitru
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
reapară în septembrie același an. Lucru ce nu s-a mai întâmplat. * Epistolele și eseurile lui Const. Ciopraga fiind dactilografiate, am găsit de cuviință să reproduc aici câteva autografe trimise lui Demostene Botez și Teodor Vârgolici spre a cunoaște grafia cărturarului.
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 6. Pentru biografia, formația și activitatea sa e imperios necesar să se consulte interviul poetului și cărturarului George Corbu - De vorbă cu Radu A. Sterescu în Ramuri, 24, nr. 6(276), 15 iunie 1987, p. 9, care se constituie în cea mai completă fișă de istorie literară. 7. Școala de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”, București
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
mai diverse si mai interesante din cultura noastră. Cercetat cu minuțiozitate, catalogat, adnotat si publicat în trei ample tomuri 1, acest corpus epistolar se constituie astăzi într-un autentic reper științific, moral si intelectual. Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor de istorie și de cultură. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt epistolele inedite trimise lui Constantin i. Moisil
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
lui N. iorga, fărăsă fie elaborate, sunt scrise într-un stil caracteristic inegalabilului portretist și narator. Mărturiile sale epistolare sunt niște veritabile documente ce se cuvin a fi decriptate, interpretate și integrate în exemplara biografie intelectuală a celui mai însemnat cărturar român din toate timpurile. [Vălenii de Munte], 22 septembrie 1908 Dragă domnule Moisil, Vei fi citit în n[umă]r[ul] 111 din Neamul Românesc articolul Din Dobrogea, iscălit Un dobrogeanz. Nu știu cine e „Dobrogeanul", dar mi s-a părut om
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
Duță (1936-2005), unul dintre cei mai instruiți cercetători de la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, care, la solicitarea insistentă a lui Adrian Marino, publică două studii esențiale în prestigioasa revistă Cahiers roumains d’études littéraires, publicație coordonată de cărturarul de la Cluj. Impresionează prin acribie, punctualitate și o desăvârșită obiectivitate în ceea ce privește aprecierea și recunoaș terea unor contribuții originale datorate confraților săi de aici sau din alte centre culturale ale Europei. Unele din aceste epistole au un ușor ton profesoral, altele
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic de artă din stirpea celor foarte rari și prețioși, cărturar autentic format la școala marilor modele naționale și europene, Remus Niculescu (1927-2005) reprezintă, astăzi, o autoritate absolută în ceea ce privește studiul complet și interpretarea pertinentă a unor opere de artă din spațiul românesc. Inițiat în tainele creației plastice și literare de profesori
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
Niculescu s-a bucurat de prețuirea lui N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și literatura lor epistolară faptele de cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut sunt epistolele lui Constantin Noica, Lucian Blaga și excelentul profil pe care i-l face George Oprescu, ce se publică, acum, întâia oară și care surprind aspecte fundamentale ale biografiei creatoare a celui mai însemnat
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
și pe la d[umnea]ta, să-ți aducă toate urările mele de bine. S-ar putea să mă reped și eu până la București, de îndată ce voi primi vestea apariției lui Faust 2. Altfel numai bine. Cu toată prietenia, Lucian Blaga * Un cărturar Remus Niculescu, la vârsta de 30 de ani, și-a format un frumos nume în istoria artei noastre. Ceea ce-l caracterizează este, pe de o parte, o bogăție de informație nouă, mai ales la cineva de vârsta sa, o curiozitate
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (1928), unul dintre cei mai pasionați exegeți ai fenomenului literar și cultural transilvănean. Însemnările și destăinuirile lui Liviu Rusu se constituie, de fapt, în evocarea unor vremuri, greu de imaginat azi, pe care cărturarul le-a traversat cu răbdare și cu o exasperantă durere provocată de nedreptățile și abuzurile la care au fost supuși omul și opera. * Cluj, 23 sept[embrie] [1]971 Str[ada] N. Iorga, nr. 32 Tel[efon] 21075 Iubite domnule
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]