2,531 matches
-
asta se supără oamenii când li se găsesc cusururi sau defecte. Se supără și nu vor să le gândească. Îmi plac enorm oamenii care nu scot fum pe nări când li se spune ce defecte au! -Aha. -Ești grasă. Roșa cască ochii. Cuvinte grele îi stau pe limbă. Roșa e plinuța, iar asta e punctul ei sensibil. Jason zâmbește larg. -Te urăsc..., spune ea apăsat -Eu te plac! Iar acum doar te încerc. -Nu e frumos să te joci cu sentimentele
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
Salvator! Insomnie Oștiri de gânduri mă-mpresoară Și parcă simt al lor tumult... În liniștea pierdută-n noapte Le rătăcesc sau...le ascult... Mă pierd în iureșul de șoapte Ce s-au țesut în jurul meu... Privesc în hăul ce se cască Și mă cuprind păreri de rău... Desprind o pleoapă obosită Și-o lacrimă se-avântă-n zbor... Pornesc cu ea prin constelații Să caut Sublimul Salvator! O geană caldă de lumină Am prins în pumni...și mă trezesc... Sunt eu...aici...e
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață și nu putea mânca pe inima goală. Trântit lângă vatră, cu ochii cârpiți de somn, se scărpina și căsca Rocar, un fel de nepot de-al lui, aflat în perioada de inițiere. Afară câinii băteau de mama focului... - Băi, Rocarică, lasă, tată, lenea și du-te Ghebelezisului de vezi ce-i cu câinii ăia, să nu rupă pe fr-unu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
La ora șapte mă pomenesc cu Anastasia că mă trage de pijama și zice: - Titina, nu dezi? A venit ZIUA!” „Anastasia, ia să văd ce ai în gât, cred că ai multă secreție, că se simte. Spre surprinderea mea, Anastasia cască gura mare și zice: - Vezi, nu am niciun SECRET...” „- Ce faci Anastasia, nu te culci? Vezi că vine lupul... - Nu, nu mai vine, l-a păpat capră...” Prin sensibilitatea pe care o manifestă, copilașii uneori reacționează cu oarecare teamă la
LA VÂRSTA COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349417_a_350746]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AFACERE OLTENEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Plecai și io la târg, să vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
o simt instantaneu, aproape fără să vrea, si se opresc din orice activitate, numai de n-ar fi cuprins omul însuși într-o luptă de supraviețuire așa după cum ar fi războiul, dar apoi în momentele de respiro sigur își dă cască jos, face semnul crucii, o lacrima i se prelinge... Viață este cuprinsă de moarte, dar moartea nu-i cuprinsă de viață, căci ceea ce a murit.. doar dacă e viu ceva în om învie... Minciună prin această măcinare interioară nu poate
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
locuia în comuna vecină Olanu, de unde provenea și mama mea Gheorghița, un hâtru care semăna în juru-i poantele lui Birlic, păcălind cu glume și cu oul de lemn sau de câță (bibilică) pe majoritatea tinerilor veniți la horă spre a căsca ochii... Nu pot uita nici alte tradiții ale locului prilejuite de Sărbătoarea Paștelor... În curtea Bisericii, ciocnitul oulelor roșii era ceva obișnuit. Ciocnea cel care era mai mare ca vârstă sau superior ca forță, pregătire, pătură socială, astfel: HRISTOS A
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
îmbrăcat așa, crezi că aici e casă de modă, firea-ți ai dracu’ de golani, că vă dă statu’ bani cu găleata și voi nimic! Sesizând însă o schimbare, în sensul că Istrate nu dispărea pe sub ușă ca de obicei, căscă ochii și își înghiți restul de cuvinte. „Te pomenești că tâmpitul ăsta a ajuns mare mahăr la partid și mă zboară, că doar știe ce studii am“, gândi șeful suspect de repede. Prin urmare, schimbă tonul și spuse umil: - Vai
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
la hotarul dintre două lumi, în “țara tristă, plină de umor”, cum ar spune G. Bacovia, și cu mult “sci-fi” și “horror” politic, cum anticipa I.P. Culianu încă din anii ‘86: În prima piesă vor juca cu mască și cu “cască NATO” “Oameni și șoareci”, de exemplu, într-o UE Maculistă fără centru, parcă tot mai plină de “șobolani roșii” în Cercul Funcțiunilor, care reprezintă doar 10% din Marele Cerc, și în Cercul Interior (2% din CF) de o specie nouă
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > ET AVERTIZEAZĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ET AVERTIZEAZĂ Fiind sâmbătă, zi de relache, mileniul cască și se miră de câtă băutură pot să toarne în ei ființele acestea ce par atât de puțin compatibile cu viața pe această planetă! Nu tu, gheare, colți, blană, viteză, forță, sau măcar venin în dinții din față! În schimb
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
zdrențuit și peticit. Baba PUTUROASA era buhăită, cu ochii cârpiți de somn, plini de urdori, abia își târșea pașii când mergea. Îi era lene să și vorbească, spunând șoptit câteva cuvinte: “mi-e foame” sau “mi-e somn”, după care căsca și adormea pe unde se nimerea. Interesantă era baba ȚÂFNOASA. Într-o rochie peticită și șoldie, purta pe cap o pălărie din petice, fulgi, cuie și sârmulițe. Pudrată din gros pe fața zbârcită, cu dâre mari de ruj pe sub mustăți
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Albinuța Fiindcă tatăl ei, fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
când toamna ucide, înfrânge Corolele verii și cupele-n floare ... Sunt frunză, iubito, te rog nu mai plânge La lunga mea moarte, căci e trecătoare ... Sunt nopți, sunt zile, dimineți și-amiezi Când porțile spre iad cât iadul larg se cască ... Sunt clipe-n care omul pe care om îl crezi E doar o mască-a măștii peste mască ... Sunt lungi amurguri și nesfârșite seri În care țipă cu tăișul împlântat în spate Pumnalul ucigaș și trădător, când speri Ca ucigașu-ți
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Că la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Că la mă-sa afumata... Numai că la el acasă. Cască ochii,te rog bine! Nu te supără pe mine! S-ar putea să n-am dreptate, Scriindu-ți această carte. De oi face eu ça ține, ... Citește mai mult Nu te mărită ,te rog,Să nu dai de pocinog.Căci
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
apoi vrea rufe spălateși cămășile călcate,Si izmenele călcate! Parfumate și drapate,Ca la mă-sa apretate,Și-ncălzite de se poate.Și mîncarea lui să fie,Musai ca-n copilărie,Ca la mă-sa afumata...Numai că la el acasă.Cască ochii,te rog bine!Nu te supără pe mine! S-ar putea să n-am dreptate,Scriindu-ți această carte.De oi face eu ça ține,... VI. LINIȘTE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Acasa > Impact > Scrieri > JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENȚĂ Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cei doi șoferi țâșniră din mașini în același timp. - Boule, cască ochii mai bine când ești la volan ! - Eu ? se sufocă celălalt de indignare. Eu să casc ochii ? Vezi semnul ăla ca un triunghi întors pe lângă care ai trecut ca un nesimțit ? Se cheamă Cedează trecerea! - Dar tu vezi semnul ăla
JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365483_a_366812]
-
Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cei doi șoferi țâșniră din mașini în același timp. - Boule, cască ochii mai bine când ești la volan ! - Eu ? se sufocă celălalt de indignare. Eu să casc ochii ? Vezi semnul ăla ca un triunghi întors pe lângă care ai trecut ca un nesimțit ? Se cheamă Cedează trecerea! - Dar tu vezi semnul ăla ca un octogon pe care scrie mare STOP ? Ăla zice că ai prioritatea mai slabă ca
JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365483_a_366812]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului 4 Tobit o ținea pe a lui, povestea cu o poftă nebună ce a pățit el acolo în război și oamenii ascultau cu gurile căscate la balivernele lui. Cum ce, bbăăă, cum ce, le răspundea el, stați să vedeți, m-am trezit pe malul celălat al Donului cu hainele făcute scoarță pe mine, înghețaseră, calul s-a dus spre apus cu hamurile târâș și eu
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Ca la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Ca la mă-sa afumată... Numai ca la el acasă. Cască ochii,te rog bine! Nu te supăra pe mine! S-ar putea să n-am dreptate, Scriindu-ți această carte. De oi face eu ça tine, Strigă tu atunci la mine! Referință Bibliografică: NU TE MĂRITA / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe
NU TE MĂRITA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365280_a_366609]
-
în sânul așteptării. Cocorii din barca speranței scutură vâslele Peste clipele-nflorite în trandafirul tăcerii. Spre dimineață stelele din Orion, Ireale mori de lumină, adorm În pagina mea word cu foaie velină. Pașii mei purtați pe gânduri și poteci Traversează căscând printre clipele reci. Trei versuri se aleargă după ceașca de cafea... sublim. Le fur rima și o arunc în...poem Până ajung la Marin, Ifrim. Răresc pasul, la capătul sforii S-a prins în laț croncănitul ciorii. Trec stoluri, stoluri
TANINUL TOAMNEI de TEO CABEL în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364976_a_366305]
-
și delirez în piața Trocadero, cu ironii subtile și imagini glumețe, jucând ca saltimbancii în cadențe, de parc-aș fi în secolul Pericle, printre pirați ascunși în mii de sticle, unde mă trage virgula zeiască și unde cerurile mi se cască și unde mi se-aplică mii de price când vine goală -pușcă Beatrice; atunci fiorul dulce metafizic m-apucă precum boala unui ftizic și luna mă pândește iar în cale, cu raze fastuoase, dulci și pale și sapă-n tristul
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
te mișca, viu eu acuș’ să te dau jos. Până să ajungă la el, copilul era deja jos, în fața grajdului. Construcția avea streașina acoperișului pe partea de la deal, destul de aproape de pământ. În schimb, în partea cealaltă, cea de la vale, se căsca o prăpastie adâncă, plină cu jgheaburi ascuțite. Năzdrăvanul de Sebastian luase un prepeleac, îl sprijinise cu capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
a trecut la canabis, deși văd pe masă pachetul de „patriotice“ și chibritul, dar parcă poți să știi? Ca să facă impresie, domnul profesor dă voinicește peste cap matrafoxul care dizolvă pereții paharului unsuros. Este convins că a înghițit catran lichid. Cască spasmodic gura, iar ochii i se umplu de lacrimi. Prompt, chelnerul, crezând că e vorba de o nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
a trecut la canabis, deși văd pe masă pachetul de „patriotice“ și chibritul, dar parcă poți să știi? Ca să facă impresie, domnul profesor dă voinicește peste cap matrafoxul care dizolvă pereții paharului unsuros. Este convins că a înghițit catran lichid. Cască spasmodic gura, iar ochii i se umplu de lacrimi. Prompt, chelnerul, crezând că e vorba de o nouă comandă, mai aduce un pahar, la fel cu primul. Domnul profesor se liniștește cu greu și privește în jur. Consumatori serioși, ceilalți
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
-ului local, din considerente de „urgențe” la echipa comunală de fotbal. Pe amândoi însă îi unea „dragostea pentru bășică”, primul de dimineață până seara, celălalt după orele de program. Au fost însă și coechipieri și prieteni - cu toate că între ei se „căsca un sfert de generație ca vârstă”, cum îi reproșa în glumă cel de-al doilea, ca să-și „cunoască lungul nasului” la echipa care s-a numit pe rând (în funcție de rânduieli de sistem, de sponsor care nu putea fi decât, firește
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]