920 matches
-
Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a proprietarilor cu puține oi, care a dăinuit și în perioada CAP-ului, despre care mi-a povestit unchiul meu, Mircea Ignătescu, consta în organizarea unei stâni colective. Se angajau ciobani care erau plătiți pentru paza oilor. Mulsul și închegatul cașului se făceau cu rândul, în funcție de numărul oilor cu lapte, iar produsele erau luate de cel care era de rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând, stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nicolae Curteanu (Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând cu mijloace modeste, condiții igienice de preparare a cașului și urdei. Dacă ar fi trăit acum, îndeplinea condițiile impuse de Uniunea Europeană referitoare la igienă și curățenie. Acest Iacobeanu, prieten al tatălui meu, era un om de toată isprava, cuminte, bun observator al oamenilor și situațiilor, făcând remarci demne de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă măsline, foi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei, dar mi s-a furișat în minte imaginea lor, azi, când un mameluc din noua lume, o lume murdară creată în eprubeta sălbaticei pecingini sociale care a cotropit România în zilele noastre, unul căruia nici nu-i căzuse bine cașul de la gură, căuta să ne convingă și să mă convingă, că de fapt nici un român nu a fost de acord cu pătrunderea societății socialiste și toată lumea a fost mânată cu baioneta rusească de la spate să execute dispozițiile Moscovei. Punct! Îmi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
două zile în urmă, deoarece încercase să tâlhărească un pelerin pe drumul spre Roma. - Îl cheamă Bovo, pentru prima oară ne-a căzut în mână. Am cerut să i se aducă apă și de-ale gurii. A mâncat pâinea și cașul ca un câine înfometat. L-am întrebat de ce se dăduse cu tâlharii, și el n-a încercat să mă impresioneze cu vorbe despre nevastă, copii și guri de hrănit. A zis doar atât: - Am ajuns ca niște animale. Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
coșuri. Lemne erau din belșug, ceea ce ne-a căzut bine. Și, fiindcă fumul ieșea mai greu prin gaura de sub acoperiș, am dat jos oblonul de la fereastră. Am îmbucat în tăcere puținul ce ne mai rămăsese: două azime, o bucată de caș și oleacă de carne uscată de capră. Ne-am întins direct pe pământ, vlăguiți, nu înainte de a fi pus zăvorul la ușă. Tovarășii mei au adormit imediat, și, când tocmai era să ațipesc și eu, mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și trei toiege de lemn cu vârful de piatră, atât de tăioase și de tari, încât păreau de fier. Ne-au mai oferit o tablă cu azime făcute dintr-un amestec de grăunțe și făină de castane, precum și codri de caș afumat. Înainte de a pleca la drum, i-am întrebat cum puteam să-i răsplătim, odată întorși acasă. Ne-au cerut sare. După opt zile de marș forțat, pline de primejdii, am ajuns în valea munților noștri. Gaila a dovedit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
N-am știut ce să-i răspund, drept care el a încheiat: - Ansoald, du-l pe tatăl tău în odaia pe care i-am pregătit-o. În timp ce mâncam, fără răutate, am încercat să-l stârnesc. Uitându-mă la mâncarea modestă, pâine, caș și apă, am spus: - Fugi de ispita cărnii cât te țin picioarele, Garibaldo. Ca să nu mai vorbim de carne de porc, de care nici măcar nu te-atingi. Asta probabil deoarece diavolii pe care Iisus i-a scos din trupurile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
altă companie din lume. Își răsuci bucla rebelă și se uită lung la e-mail. Poate că n-ar trebui să aștepte să se clarifice lucrurile cu InvestorCorp. Poate că ar trebui să caute altceva între timp. Nu mai era cu caș la gură și fără experiență, ca atunci când se alăturase companiei. Oamenii din branșă o știau acum și o apreciau. Și totuși... Își șterse de fustă palmele brusc asudate. InvestorCorp era altceva. Și nu doar pentru că până și recepționerii din birourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Chiar crezi că mai putem pleca acum? — E o situație de criză. Ar putea provoca prăbușirea Întregului clan Saito. Încerc să Împiedic un incident care ar putea nimici atât Inabayama, cât și Sagiyama. — Nebunule! strigă furios un om. Încă ai caș la gură! Ce, crezi că ne poți opri pe noi? Dacă-ncerci, tu vei muri primul. Am fost pregătit să mor Încă de la bun Început, Își arcui Mitsuhide sprâncenele, ca un demon. Mitsuharu! strigă el, fără a-și schimba poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
liberarla da quel peso per farle accettare l'esistenza non come un imbroglio, mă come una storia.E questa storia è delle volte una parte grande, altre volte impercettibile della narrazione più ampia del dolore umano; mă în entrambi i cași, si tratta comunque di un tassello utile a coniugare îl vasellame în frantumi a quel grande mosaico, di musica profonda, di grande gioco: lalīlayă4, un concetto shivaita chein sanscrito può indicare sia îl giocoche un ritorno insperato, sia labellezza che
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ha cominciato a essere tradotta nelle principali lingue europee e mondiali, da New York a Tokio. Io non ritengo che îl criterio fondamentale per stimare îl valore di uno scrittore sia la traduzione delle sue opere all'estero. Ci sono tânți cași che dimostrano îl contrario. Mă che questa traduzione ci sia stată ed essa abbia avuto successo, nel 1970 aveva un significato molto importante. E questo significato non poteva limitarsi solo alla semplice pubblicazione, seppure accompagnata dal successo di pubblico, fuori
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a far riferimento a un' idea di comunità legată a un territorio specifico e contraddistinta da caratteristiche condivise da tutti i suoi membri - come la lingua, la storia, le memorie collettive, gli uși, le leggi, le ricorrenze pubbliche, în molti cași anche îl credo religioso. Non può esservi - a tutt'oggi - uno Stato privo di confini: tutto ciò che esso rappresenta e garantisce, nonché le caratteristiche che gli vengono conferite dalla sua Costituzione, hanno senso e validità solo all' interno di
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fiicelor ei ocină în Cocorăști; peste o lună însă, la 27 iunie 1578, același Mihnea îi poruncește Caplei din Cocorăști „să-și ia cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost vornic de poartă, și cu Anghelina, sora lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a scrie; scris; slab; solidaritate; speranță; sprijinire; statuie; subraț; tata; trepte; de umăr; umbră; unitate de măsură; urs; util; utilitate; venă (1); 785/180/61/119/0 brînză: lapte (93); vacă (67); mîncare (59); oaie (52); dulce (37); alb (30); caș (30); cașcaval (25); lactate (25); sărată (23); sărat (17); aliment (16); albă (14); oi (14); mîncare (13); telemea (13); mămăligă (11); capră (8); topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
argintie (2); de aur (2); instrument (2); lichid (2); linguriță (2); mănînc (2); rotund (2); strîmbă (2); tacîmuri (2); acasă; adîncime; ajutor; ajutor, hrană; apă; de aramă; de argint; auriu; bază; bebeluș; bol; cu borș; bucățică; cafea; cap; cartofi; castron; caș; cereale; cratiță; drag; dulceață; element; fasole; firavă; foamete; foarfecă; fulgi; gaură; grasă; gură; gurmand; heroină; o hrăni; iaurt; indiferență; încinsă; îndrăgostit; înghețată; lighean; lingușitor; lipsă; matinală; mămăligă; măsură; mereu; mestec; mesteca; mic; miere; mîna; mînă; mînca; mîncare lichidă; mîncărică; mîner
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tare (2); voluminos (2); abuz; adaos; aduce; aglomerație; mi-a ajuns; albastru; albinuță; amploare; angro; aparte; apăraie; așa cum mi-au dat; avar; avut; băutură; beau corp; mai bine; și bine; binecuvîntare; bucătar; bucurie; bucuros; bun simț; bunuri materiale; cantități; caș; căldare; cerință; colosal; complet; consistent; costisitor; cult; curaj; dar; darnic; degeaba; și degeaba; de demult; mai e pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rac (2); rapiditate (2); stricat (2); tăcut (2); urît (2); usturoi (2); vietate (2); acolo; acvaticul; agitație; aliment; alterat; alunecare; alunecă; amintiri; apa; apă curgătoare; aruncat în gunoi; aur; ăăă!; bac; balon; bătaie; biserică; bîrfă; bogat; brun; calciu; cap; caș; călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt; cozi; creatură; credință; crește; cuptor; curățat; curvă; deltă; dezvoltă creierul; dorință; dulce; Dunărea; față; femei; fetițe; fier; ființă; fluid; focul; fript; frumos; fu; găleată; Goga; grație; hering; Iana; impietate; lămîie; liniște; lipan; loialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]