3,434 matches
-
amestecat cu noi în bătălia cu bulgări de zăpadă, decât să pună mâna pe catalog. Apoi, în entuziasmul general, se hotărâse, nu mai țin minte cine venise cu ideea, să plecăm în ziua următoare, se nimerea într-o sâmbătă, la cabană, la Căpriorul, Nu era departe, ni se spusese, la vreo patru stații de cale ferată, după care, adevărat, alți niște kilometri urma să-i parcurgem într-un decovil, în sfârșit, o ultimă porțiune de drum, o nimica toată, trebuia s-
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
mai dai mult din asta o să-mi vină musai să mă piș. Ceea ce pe mine mă oripilase, cum adică Adina, ființă cu educație aleasă, să asculte cu zâmbetul pe buze, fără să tresară, asemenea vulgarități. Drumul parcurs pe jos până la cabană fusese de o frumusețe aproape ireală, pădurea își etala parcă sărbătorește straiul de nea. Urcam de-a lungul unui pârâu, bolovanii printre care apa se strecura șopotind se aleseseră în urma ninsorii din ajun cu enorme gurguie de zăpadă, iar din
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
măsură de zgomotos și luau mereu la țintă cu bulgări de zăpadă pe colegii din apropierea lor. Apoi, pe la jumătatea traseului, se ivise ocazia să încărcăm bagajele și o parte din fete în remorca unui tractor care ducea provizii tocmai la cabană, iar câțiva băieți ne-am încumetat să apucăm pe niște scurtături, dacă bine stau să mă gândesc fusese partea cea mai frumoasă a excursiei, mai ales că Hodoșan nu catadicsise să ne însoțească, deși o expediase pe Adina cu tractorul
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
deși o expediase pe Adina cu tractorul care ne-o luase repede înainte. O să vă faceți leoarcă până ajungeți sus, prevăzuse el, și avusese dreptate, ajunseserăm la destinație transpirați din creștet până în tălpi, dar cu buna dispoziție stăteam impecabil. La cabană se dansase în seara acelei zile mai mult la lumina lunii strecurată prin ferestrele sălii de la parter, abia atunci, stând deoparte și contemplând zbenguiala celorlalți, începusem să mă simt vinovat pentru că nu-mi ținusem promisiunea față de Angela. Ce-i cu
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
Schiasem în neștire, unii închiriaseră sănii, fetele, chiar și cele ce-și aduseseră schiuri, preferaseră până la urmă să se dea cu sania. Le însoțeam și noi, băieții, uneori, dacă nu aveau curajul să coboare singure pe pârtiile destul de povârnite din apropierea cabanei. Evitam să stau în preajma Adinei, îl avea pe Hodoșan, să-i conducă el sania, îmi spuneam, trebuia să simtă că-mi devenise indiferentă, dar bag mâna în foc că în felul acesta dovedeam tocmai contrariul. Hodoșan însă, ce să consimtă
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
moment în care infatuatul schior catadicsise să se apropie de ea, cuvinte de reproș. El îi răspunsese în felul său, adică bășcălios, ceea ce Adina în acele momente nu părea deloc dispusă să suporte. O văzusem plecând de una singură spre cabană. Nu se mai întorsese ca s-o apuce în jos pe pârtie, ci o luase de-a dreptul, înotând prin nămeți. De câteva ori se aplecase să-și spele fața plânsă cu zăpadă. Hanoracul ei cel verde, pe care nu
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
a legătura cu amicul său, patron la un hotel în Poiană, acolo își dorea să petreacă frumoasele zile de vacanță. Nu sperase să aibă parte de această bucurie, dar iată că, se poate. Știa că Virgil nu este amator de cabane sau localuri cu animație, va pleca probabil la o cabană liniștită unde îl poate învăța pe fiu să schieze. Ludmila intră în țară, după ce călători întreaga noapte. Era obosită, dar fericită că nu a avut parte de evenimente neplăcute în
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383263_a_384592]
-
Poiană, acolo își dorea să petreacă frumoasele zile de vacanță. Nu sperase să aibă parte de această bucurie, dar iată că, se poate. Știa că Virgil nu este amator de cabane sau localuri cu animație, va pleca probabil la o cabană liniștită unde îl poate învăța pe fiu să schieze. Ludmila intră în țară, după ce călători întreaga noapte. Era obosită, dar fericită că nu a avut parte de evenimente neplăcute în trafic. Și-a dus fiul la Făgăraș, la Virgil. Relația
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383263_a_384592]
-
s-a liniștit. — Te rog, Virgil, ai grijă de el. Vorbesc cu mătușa mea să vină să vă gătească și să aveți sărbători frumoase. — Nu te îngrijora Ludmila eu mi-am luat concediu, vom pleca amândoi în vacanță la o cabană. E totul aranjat, nu-ți face griji! Fiul nostru va învăța, în această vacanță, să schieze. Vorbim la telefon dacă dorești să afli mai multe. Spune-i mătușii că nu e nevoie să vină aici. Plec totuși îngrijorată, Virgil, aveți
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383263_a_384592]
-
-ți face griji! Fiul nostru va învăța, în această vacanță, să schieze. Vorbim la telefon dacă dorești să afli mai multe. Spune-i mătușii că nu e nevoie să vină aici. Plec totuși îngrijorată, Virgil, aveți grijă ce mâncați pe la cabane, să nu supui copilul la eforturi mari să nu se îmbolnăvească. Supărat, Virgil, îi atrase atenția, luând-o deoparte, că îi subminează autoritatea de părinte. Încă avea motive de nemulțumire, de furie, uneori. — De ce mă dădăcești față de băiat? Uiți că
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383263_a_384592]
-
buchet de floarea reginei. Eu urcam pe poteca largă, marcată, el cobora bezmetic În prăpăstii. Îl strigam dar numele lui se lovea de toate stîncile și se Întorcea Înzecit În urechile mele. Ne-am Întîlnit la apusul soarelui, jos, În fața cabanei, unde grupuri de oameni cu tranzistoare ascultau un meci, spuneau bancuri, scoteau merindele din rucsacuri. „Ce fel de poeți o-ți fi ni s-a adresat un lipovean de prin părțile Mangaliei, dacă nici nu vedeți că e clar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
instantaneu: —Johnny, eu cred că tu glumești. Nu-ți amintești excursia de anul trecut la schi? S-a întors și a continuat să povestească unei fete de lângă ea. Când Simsy și-a scos-o să i-o arate chelneriței din cabană și am început toți să râdem. Cred că labradorii o aveau mai mare. Au râs cu toții nostalgic. Simon nu părea cât de puțin rușinat; hohotea alături de ceilalți, și a zis: Era destul de drăguță fata aia. Cum o chema? —Belinda Cutare-Cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
tensiunea. 21tc "21" Ploua puternic când am plecat din apartamentul lui Harriet. Poate că ploaia mi-a adus aminte de un ceas care prezicea vremea, pe care îl primisem de ziua mea cu mulți, mulți ani în urmă. Era o cabană elvețiană cu două arcuri în loc de uși și un barometru între ele. Când se prezicea ploaie un om ieșea de după unul dintre arcuri, purtând o gambetă și o umbrelă; pentru vremuri cu soare omul se retrăgea și o femeie zâmbitoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
lumea de o comoară, un zăcământ bogat de aur. Ne gândeam că își încărcase avuția în samarele catârilor și s-a dus la el acasă. Probabil că făcuse lucrul acesta într-o noapte, de frica hoților. Tata mi-a arătat cabana de lemn pe care și-o înjghebase Müller ca să se adăpostească. Era acolo, lângă noi, ceva mai sus pe malul pârâ iașului. Coșmelia aceea pe care ai văzut-o și tu ieri, când am fost la peșteră. Catârii pășteau liniștiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
le păsa de superstițiile locale. Plecaseră împreună în pădure, în locul unde spuneau cei doi mineri că se află comoara. Rămăseseră impresionați. Într-adevăr, zona se arăta promițătoare. Nimeni nu părea a fi trecut pe acolo de multă vreme. Cu excepția unei cabane putrezite din lemn, nu se vedea nici o urmă de om. Acesta era un semn bun, aurul nu fusese extras de nimeni. Desigur, dacă exista aur acolo, nu se putuse abține Boris să mormăie în surdină. În orice caz, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
aspectul zonei îl încurajase chiar și pe el să spere că poate vor descoperi ceva care să schimbe situația. Noroc că versantul respectiv făcea și el parte din concesiunea Pinforest-ului, numai că niciodată nu se tăiase vreun copac de acolo. Cabana, care nu era decât o colibă gata să se prăbușească, se afla pe malul unui pârâu care curgea la marginea unui platou destul de mic, situat cam la jumătatea muntelui. Din capătul acestuia se ridica un versant bolovănos. Minerii spuneau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că Rosalind era cu siguranță excentrică. Fusese Însoțitorul ei Într-un grup care se dusese să Înoate sus, În Westchester County, iar cineva menționase faptul că Annette Kellerman, fusese În vizită acolo cândva și plonjase În apă de pe acoperișul unei cabane de vacanță dărăpănate, de la o Înălțime de zece metri. Rosalind insistase imediat ca Howard să se cațere cu ea pe acoperiș, ca să admire priveliștea. După un minut, cum stătea el pe marginea acoperișului, bălăbănindu-și picioarele, o umbră țâșnise pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mie viața. Cel care m‑a doborât pe mine ca pe un copac nu știe că și el e deja cosit și pus deoparte de oameni pe care nici măcar nu‑i cunoaștem, fiindcă își fac veacul pe Riviera sau la cabanele de vânătoare din vârful muntelui. Până aici mi‑a fost, sunt mort și n‑o să‑mi mai revăd niciodată familia. Iar pe această familie o mai așteaptă încă și alte nenorociri dacă lucrurile merg tot așa în continuare și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ai spus că așa se cheamă, și să trecem direct la treabă. Curând suntem gata. Cu Sophie ar fi pe o pajiște cu flori, unde miroase a fân, sau pe nisipul cald, lângă apa caldă a mării, sau într‑o cabană de schi căptușită cu blănuri; dar acum nu‑i decât cu Anna într‑un apartament de bloc vechi. Sophie e blondă, Anna are părul șaten închis, unu la zero pentru Sophie. Tot ăsta va fi și scorul final: unu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a te scula și tu o dată foarte devreme, calul care‑și scutură coama, zăpada proaspătă, pufoasă, zbârnâitul cârligelor de oțel înfipte în piscul acoperit cu zăpezi veșnice, chiote vesele când careva trântit la pământ, apoi o seară pe cinste, la cabană, cu punci sau vin fiert, muzică populară cu acompaniament de chitară și acordeon, iar apoi momentul despre care se spun atâtea grozăvii, când ieși în fața cabanei ca să te uiți la cerul înstelat de iarnă, primul sărut și cineva care‑ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
veșnice, chiote vesele când careva trântit la pământ, apoi o seară pe cinste, la cabană, cu punci sau vin fiert, muzică populară cu acompaniament de chitară și acordeon, iar apoi momentul despre care se spun atâtea grozăvii, când ieși în fața cabanei ca să te uiți la cerul înstelat de iarnă, primul sărut și cineva care‑ți aduce‑n dar o stea. Hans vrea să guste și el o dată o felie din aia groasă de tort, cu multă cremă, dar Sophie îi interzice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
roz pentru ,,tovarășa'', pe care însă aceasta l-a refuzat făcând chiar o criză de isterie, datorită structurii negative a maleficei persoane, după remarcă lui Ion ȚUGUI și Dan SERACU. Ametistul dăruit lui Ceaușescu s-a pierdut undeva la o cabană de vânătoare din Călimănești. Aflăm că și marele poet german, Johann Wolfgang GOETHE a fost un mare colecționar mineralogy, si a spus despre minerale că sunt ,,lumină, culoare și vis''. O definiție ce nu mai poate fi contrazisa. În micuța
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
sau X stătea la o vilă de lux în vacanță la Sinaia, iar tatăl lui care și-a dat o mână pentru cauza comunismului în Spania și a vituperat de la Radio Moscova împotriva Regelui Mihai, era umilit să stea în cabane ale partidului mai modeste și să cumpere produse din țări socialiste la Gospodăria de partid, nu produse occidentale ca Dej sau Ceaușescu. Și atunci ca și acum clasa politică să trata medical în Occident. Faptul că tatăl său a fost
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
un covoraș strălucitor cu floricele răzțețe. Pe ea trona o tufă de mărimea unui copăcel. Datorită acestei sculpturi uriașe și magnifice, sătucul de vacanță Mraconia, unde s-au construit în ultimii ani multe vile, câteva pensiuni de referință și niște cabane superbe de lemn, este vizitat de foarte mulți turiști din întreaga țară și din lume. Unii dintre ei vin și cu rulotele. Majoritatea turiștilor care vin, sunt interesați de construcția Capului lui Decebal sau de istoria întregii zone, și atunci
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
nu plece. Or să-l prindă. Adrian și-a amintit noaptea când au fost arestați... și versurile ce-i alergau prin minte: „Mergeam legați în lanțuri, un grup de apucați/ Refugiul Diana-i părăsit de cruciați/.” *** - Trezirea! Strigătul răsună în cabană ca un tunet. Cristian, unul dintre tinerii ce fusese de pază în acea noapte, spuse: - Urgent, coborâm de la cabană! - Am înțeles, răspunseră toți mecanic. Nu mai era timp de vorbe. Pentru toți, ordinul a sunat scurt, ca o plesnitură de
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]