2,870 matches
-
străzile. Nu doar cartierul portului a fost afectat - bombardamentele aeriene au distrus case și o biserică aflate la distanță de port. În timpul raidului au fost uciși cinci civili. În acest timp, soldații care apărau Bathline erau martorii retragerii masive a camarazilor care fuseseră înfrânți în partea de răsărit a Noord-Brabant. Comandamentul suprem francez și-a dat sema că planul operațional al Armatei a 7-a nu putea fi dus la îndeplinire așa cum se sperase. Înaintarea germanilor în Noord-Brabant i-a împiedicat
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
țării de către regina Wilhelmina nu a făcut decât să afecteze și mai mult moralul trupelor. La Bergen op Zoom, unitățile aliate au fost încercuite de două companii ale unui batalion SS. Francezii s-au retras din Woensdrecht, pecetluind astfel soarta camarazilor lor de la Bergen op Zoom. Retragerea francezilor s-a făcut în grabă, aceștia lăsând în urmă cantități mari de provizii și un număr mare de tancuri. Cam 200 de soldați olandezi au reușit pentru o scurtă perioadă de timp să
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
foc de un grup de germani care se adăpostea la rândul lor acolo. Olandezii au fost nevoiți să continue retragerea sub focul încrucișat al germanilor de sub pod și al celor din clădirea asigurărilor și au mai pierdut în acest timp camarazi răniți. După terminarea războiului, germanii care ocupau clădirea asigurărilor au admis că a fost la un pas să se predea. Rezervele de muniție le erau aproape epuizate, jumătate dintre ei erau răniți, iar restul erau epuizați. Numai că, mai înainte
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
tranfigurat în cea a lui padre Pio. În ziua următoare, au aflat despre moartea lui padre Pio. Martorii pretind că au văzut-o pe Esperanza în persoana levitând în timpul Liturghiei, fiind văzută și în mai multe locuri simultan ( bilocație). un camarad capucin stigmatizat și el, mărturisește că în ziua de Duminică, 22 septembrie, 1968 l-a văzut pe Padre Pio îngenunchind în rugăciune înaintea imaginii sfinte a chipului de pe , deși se știa că Padre Pio nu și-a părăsit cameră. Pe
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
în armata română în ianuarie 1919, a fost înălțat la gradul de general de divizie. Înrudit fiind cu preotul Gheorghe Buru, ceremonialul catedralei caransebeșene, el își petrecea concediul, an de an, în Caransebeș. Aci își întâlnea prietenii din copilărie și camarazii de arme. Ales reprezentant al Caransebeșului la Comunitatea de avere, grănicerii voiau să-1 aleagă după Unire, președinte al acestei instituțiuni. Neputându-se stabili un acord între grupările politice, el a renunțat de a mai candida. Retrăgându-se la Sibiu, a
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
În 1959 Naji al-Ali a revenit în Liban și, în același an, s-a alăturat Mișcării Naționaliste Arabe (ANM), dar a fost expulzat de patru ori într-un an pentru lipsă de disciplină de partid. Între 1960 și 1961, împreună cu camarazii din ANM, a publicat un jurnal politic de mână: Al-Sarkha („Strigătul”). Publică primele desene și este închis din motive politice în închisorile libaneze. În 1961 îl cunoaște pe Ghassan Kanafani, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
inflexibilă (și nu poate fi altfel!), drept om rău, deoarece sacrifică relațiile amicale în favoarea judecății estetice. Cu rare excepții, E. Lovinescu nu s-a abătut de la această linie, fundamentală pentru destinul criticii, începînd prin a formula rezerve față de opera foștilor camarazi de școală. De la primele comentarii el își cîștigă, astfel, o libertate a opiniilor, fără de care autoritatea critică e de neînțeles. Îndată după Titu Maiorescu el devine în cîmpul criticii personalitatea cea mai proeminentă. Dar autoritatea lui nu s-a impus
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
breșa dintre Terra și Uniune, jucând același rol atribuit mai înainte distrugerii Stației Viking. Mallory are însă alte idei. Mazian exagerase prea mult. Mallorz părăsește brusc Stația Pell, găsește forțele Uniunii și îl convinge pe Azov să-i atace foștii camarazi. Talley are un rol crucial în convingerea lui Azov. Mazian nu-și poate permite să lupte, astfel că Flota pornește spre Terra înainte de vreme. Azov trebuie să-l urmărească, dar nu dorește să lase "Norway" intact în urmă. Dilema este
Stația orbitală a lumii de jos () [Corola-website/Science/322867_a_324196]
-
1578, "Capela de Argint" ca o capelă mortuară. La 3 noiembrie 1655 a intrat în această biserică, după abdicarea ei, fosta regină suedeză Cristina a Suediei, public convertită la catolicism. În Hofkirche este îngropat luptătorul tirolez pentru libertate Andreas Hofer. Camarazii săi, Joachim Haspinger și Kajethan Sweth, sunt, de asemenea, îngropați aici, precum și Georg Hauger, cel care a adus în 1823 osemintele lui Hofer înapoi în Tirol. Împăratul Maximilian I a construit numeroase monumente în timpul vieții sale. El a fost deosebit de
Hofkirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328093_a_329422]
-
m-am mutat în București, l-am vizitat și m-am bucurat când am simțit că-și aduce aminte cu drag de Bârladul chinuit al tinereții lui, mai ales de Vlahuță care l-a atras, ca pe mulți alți scriitori, camarazi de generație. Într-o întâlnire neuitată de acum aproape două decenii în parcul de tenis, de lângă Operă, Ion Larian Postolache ne-a fotografiat în grup: V. Voiculescu la mijloc, între Virgil Carianopol, Octav Dessila și mine. Fotografia a apărut în
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
câștigând o mare faimă, în special după bătălia de la Kozludji. În anul 1775, Suvorov a fost însărcinat să înăbușe răscoala lui Emelian Pugaciov, dar a ajuns în zona răzvrătită numai în după ce liderul rebel fusese deja luat prizonier, trădat de camarazii săi cazaci. Din anul 1777 și până în anul 1783, Suvorov a luptat în Crimeea și Caucaz, fiind avansat la sfârșitul acestei perioade general locotenent. Din 1787 până în 1791, el a fost din nou implicat în luptele cu turcii în timpul războiului
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
1941, din timpul atacului de la Pearl Harbor. Avionul locotenentului Fusata Iida fusese lovit și pierdea combustibil când pilotul a decis să îl folosească într-un atac sinucigaș asupra Stației Aeronavale Kaneohe. În aces caz există dovada intenției, locotenentul a destăinuit camarazilor săi ca dacă avionul său ar fi grav avariat l-ar prăbuși într-o "țintă care să merite". Bătălia portavioanelor din anul 1942, în special cea de la Midway, au produs pierderi irecuperabile Marinei Imperiale Japoneze (IJNAS), astfel încât nu a mai
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
curieri de încredere. În ceea ce privește motivația celor trei, din nou "Adevărul" vine cu amănunte senzaționale : "Sursele istorice" la care face referire autorul articolului sunt o serie de lucrări memorialistice aparținând dr. Șerban Milcoveanu, fost comandant legionar, bănuit de foarte mulți dintre camarazi drept agent diversionist al Securității. Afirmația de mai sus se găsește în lucrarea "Corneliu Zelea Codreanu, altceva decât Horia Sima", fiind reluată și într-un interviu de senzație cu privire la Titulescu. În 1933, în Germania trăiau cca. jumătate de milion de
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
tabere și armistiții de încetare a focului în timpul transportații cadavrelor și răniților. În decembrie 1914 a fost stabilit Armistițiul de Crăciun, fiind o umanitate împărtășită. Astfel de fapt nu se va mai repeta niciodată. O altă motivație era ideea răzbunării camarazilor uciși în lupta de inamici. Mai erau presiunea egalilor, a camarazilor, comportamentul eroic, societatea asteptandu-se că soldatul să nu se invidualizeze prin lașitate. Principiul soldatului era lupta pentru a-i apăra pe alții. Soldații petreceau 1/5 din timp
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
răniților. În decembrie 1914 a fost stabilit Armistițiul de Crăciun, fiind o umanitate împărtășită. Astfel de fapt nu se va mai repeta niciodată. O altă motivație era ideea răzbunării camarazilor uciși în lupta de inamici. Mai erau presiunea egalilor, a camarazilor, comportamentul eroic, societatea asteptandu-se că soldatul să nu se invidualizeze prin lașitate. Principiul soldatului era lupta pentru a-i apăra pe alții. Soldații petreceau 1/5 din timp pe front. Cand ajungeau în spatele frontului, erau puși să facă provizii
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
liniile frontului în prietenie cu cei inamici și ieșeau la suprafață noaptea să caute hrană și apă. În realitate, erau puțini soldați care trăiau astfel, dar nu în grupuri. Mitul acesta a fost creat pentru că soldații să facă față dispariției camarazilor. Episoadele cele mai dureroase erau atunci cand soldații trebuiau să audă stigatele muribunde ale camarazilor lor căzuți pe front ce nu puteau fi ajutați căci superiorii le ordonau să nu iasă din tranșee și să pășească pe "pământul nimănui" pentru a
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
hrană și apă. În realitate, erau puțini soldați care trăiau astfel, dar nu în grupuri. Mitul acesta a fost creat pentru că soldații să facă față dispariției camarazilor. Episoadele cele mai dureroase erau atunci cand soldații trebuiau să audă stigatele muribunde ale camarazilor lor căzuți pe front ce nu puteau fi ajutați căci superiorii le ordonau să nu iasă din tranșee și să pășească pe "pământul nimănui" pentru a-i salva. Era dificil pentru soldați să reziste psihologic ascultând strigătele muribunde zile și
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
pe front ce nu puteau fi ajutați căci superiorii le ordonau să nu iasă din tranșee și să pășească pe "pământul nimănui" pentru a-i salva. Era dificil pentru soldați să reziste psihologic ascultând strigătele muribunde zile și nopți ale camarazilor căzuți pe "pământul nimănui" până când mureau. Permisiile erau momente de bucurie, dar neîmplinite căci soldații evitau să vorbească cu nevestele și copii lor despre viața de pe front cu scopul de a-i proteja de ororile războiului. S-a manifestat o
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
crucial al asediului. Huniade a dat ordin apărătorilor să arunce peste ziduri butuci dați prin gudron și alte materiale inflamabile, după care acestea au fost aprinse. După scurt timp un zid de flăcări a separat ienicerii luptând în oraș de camarazii lor care încercau să pătrundă prin breșele create în zidurile orașului de sus. Bătălia crâncenă dintre ienicerii încercuiți și oștenii lui Szilágyi din orașul de sus se înclina în favoarea creștinilor, care au reușit să respingă atacul feroce din afara zidurilor. Ienicerii
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
Riverrun, Catelyn Stark face un târg cu prizonierul ei, Jaime Lannister: libertatea lui în schimbul libertății fetelor Catelynei. Jamie acceptă și pornește spre sud, escortat de Brienne din Tarth. Jaime și Brienne sunt prinși de mercenarii cunoscuți sub numele de Bravii Camarazi (aflați acum în slujba lui Roose Bolton) și duși la Harrenhal. Conducătorul lor, Vargo Hoat, cunoscut pentru sadismul și cruzimea sa, îi taie lui Jaimie mâna cu care mânuia sabia, lucru care nu îl impresionează pe lordul său, Roose Bolton
Iureșul săbiilor () [Corola-website/Science/321803_a_323132]
-
infanterie Indiana al Armatei Unioniste. El a participat la campania Operațiunea din Virginia de Vest (1861), a fost prezent la „prima bătălie” de la Philippi și a fost elogiat în presă pentru curajoasa acțiune de salvare din bătaia focului a unui camarad grav rănit în Bătălia de la Rich Mountain. În februarie 1862 a fost ridicat la gradul de prim-locotenent și a servit în echipa generalului William Babcock Hazen ca inginer topograf, realizând hărți ale potențialelor câmpuri de luptă. Bierce a luptat
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
pe selgiucizi. Rebeliunea a cuprins provinciile răsăritene, iar, în februarie 1081, cei mai buni generali ai Imperiului, frații Alexios și Isaac Comnenul, s-au ridicat împotriva basileului. Spre sfîrșitul lui martie, Alexios Comnen, care se proclamase împărat, a asediat capitala. Camaradul acestuia, Georgios Paleologul, i-a mituit pe germanii care apărau unul dintre turnurile zidului Vlachernelor și, atunci când, la 1 aprilie, a început asaltul orașului, aceștia, pe neașteptate, au început să tragă săgeți în spatele nefericiților soldați ai lui Botaneiates, care păzeau
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
infanteriștii husiți contraatacau. Husiții năvăleau din spatele carelor, în special a celor de pe flancuri, atacând violent inamicul. Inamicul era prins între atacurile de pe flancuri ale infanteriștilor și focul artileriei din patrulaterele de care. Urma retragerea cavalerilor, care-și lăsau în urmă camarazii fără cai, pradă sigură a husiților, care în scurtă vreme și-au câștigat o reputație sumbră de războinici care nu iau prizonieri. După moartea fără urmași a fratelui său Wenceslaus, Sigismund a avut pretenții la coroana Boemiei, deși în acel
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
atât mai provocator, ce reprezintă un moment apreciabil în perceperea autohtonă a corpului. Dan Gulea este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazu” din Ploiești și critic literar.</i></b> [1] V. studiul meu, Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, 2007, p. 163 ș.u.; [2] Primul text rezultat este un roman similicoerent, cu noi personaje din proximitatea Hallipilor, al doilea și al treilea joacă rolul de depozit de variante; Străina este așadar romanul imaginat
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
în rândurile armatei finlandeze "albe" (nesocialiste) au fost lăsați la vatră. În Finlanda, acești voluntari erau numiți simplu "Jägerii" (în limba finlandeză Jääkärit). Contribuția lor la victoria albilor a fost crucială, atât prin pregătirea militară, cât și prin ridicarea moralului camarazilor lor. Fiind antrenați ca trupe de elită, voluntarii jägeri au fost folosiți și pe post de ofițeri ai militarilor neatrenați din războiul civil. Imediat după încheierea războiului, voluntarilor li s-a acordat dreptul de a folosi cuvântul "Jäger" în numele gradelor
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]