1,317 matches
-
marionete”, anunță dezolantul destin al personajelor - marionete sufocate, ca blajinul personaj din Le Nouveau locataire, de invazia de obiecte ce inundă treptat scena și, în cele din urmă, întregul oraș. După cum, în ansamblul lor, Elegiile pentru ființe mici prevestesc tonul candidelor Quatre contes pour enfants de moins de trois ans, ce dezvăluie delicatețea unui poet greu de ghicit în dramele care analizează fără cruțare condiția absurdă a existenței umane. Un loc important în evoluția viziunii lui I. îl ocupă antidrama Englezește
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Luminile Capricornului, București, 1983; Ultime eseuri, București, 1985. Traduceri: Joseph von Eichendorff, Din amintirile unui pierde-vară, pref. trad., București, 1946; Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, introd. trad., București, 1946 (în colaborare cu Mihai Calmâc), Hagi Murad, București, 1947; Voltaire, Candide sau optimistul, București, 1947. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, Ion Biberi, „Proces”, F, 1935, 2; Constantinescu, Scrieri, I, 229-239; Cioculescu, Aspecte, 291-293; Streinu, Pagini, V, 250-252; G. Călinescu, Ion Biberi, „Thanatos”, ALA, 1936, 812, 814, 818; Mircea Eliade, O carte despre
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
unui individ care făcuse un act de eroism? Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care este cea mai bună dintre existențe și în ce chip trebuie să trăiască omul pentru ca fratele să nu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
care făcuse un act de eroism? Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care este cea mai bună dintre existențe și în ce chip trebuie să trăiască omul pentru ca fratele să nu își omoare
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean. Prăvale-Baba, carte a cărei acțiune se desfășoară într-un târg patriarhal, sugerează ideea că în lumea
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
personajul este individul standard, de astăzi și de ieri, de aici și de oriunde. I. L. Caragiale îl numește Mitică. La o privire mai atentă, se dovedește mai curând excentric decât un oarecare. În lumea în care trăiește, mai întâi stupoarea candidă, apoi lehamitea lui cronicizată au un singur leac: internarea într-un ospiciu, unde recalcitrantul va fi redus la tiparul anonimatului. Captiv în plasa de păianjen a scenariadei, el devine un simplu popic. Ca traducător, Ț. a transpus în colecția „Poeți
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Încotro merge teatrul?, Între intelectualitate și politică, Între intelectualitate și sport). Începutul anului 1932 marchează apropierea hotărâtoare de ceea ce Vladimir Al. Donescu va numi „formula «Vremii»”, adică o „gazetă săptămânală de politică, de reportaj și de literatură [...] în genul parizienelor «Candide», «Gringoire» și «Marianne»”, analogia din urmă având în vedere îndeosebi locul acordat graficii, datorată în întregime lui Ion Anestin, și fotomontajului. O schimbare importantă se produce în partea politică, aici ceea ce ține de viața internă cedând prim-planul răspunsurilor la
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
detașează în prim-plan „tipul politic”, sinonim cu lăcomia de putere, violența și agresivitatea, întrupare a politicianismului setos de autoritate și adulație, inspirator al celor mai negre fanatisme, stăpânit de instinctualitate și bizuindu-se pe „solidaritatea pumnilor” (Tipul politic, Ciomagul candid). Înrudit cu el este patronul „omnicompetent”, care se vrea lingușit, maestru al tuturor „învârtelilor” și al corupției (La minister) sau parvenitul versatil, oportunist, precum „neobositul Monsieur Mitică”, cel care susține că „România a realizat cu exces democrația”, de unde s-ar
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
de primii fiori ai dragostei. Poezia iubirii împlinite aureolează idila, încheiată matrimonial, a lui Matei Damian și a Sașei Comăneșteanu, proprietara moșiei din Comănești. Apropierea celor doi, trecuți de prima tinerețe, se produce treptat, cu tatonări reciproce, disimulări, mici șiretenii candide, cu replieri interiorizate; stări între somn și trezie, așa-numitele „visări treze”, ce introduc în proza românească pagini de fină analiză psihologică, odată cu „poezia sfioasă a sufletelor alese ce se cercetează tăcând” (E. Lovinescu). În contrast, romanul surprinde acutele contradicții
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea spre o lirică în care scenele pastorale interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui S., întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
Rogers (cu teoria „educației creative” și a „educației centrate pe client”). Naivitățile puerocentriste ale acestor teoreticieni care subestimează dificultățile reale ale câmpului practic curricular nu sunt mai puțin primejdioase și practicienii le percep doar cu stupefacție și dispreț; aceste naivități candide sunt de fapt expresii ale aceleiași maladii letale care a împins curriculumul modern în agonie. A patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste căile de cercetare și studiu ale observatorului, comentatorului, istoricului, criticului și ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1949, Poezii alese, pref. Mihai Novicov, București, 1951, Teatru, București, 1963 (în colaborare); Goethe, Egmont, București, 1949, Suferințele tânărului Werther, București, 1960, Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Laura Dragomirescu); Voltaire, Povestiri, București, 1949, Naivul, introd. N.N. Condeescu, București, 1962, Candid sau Optimistul, București, 1969; Maxim Gorki, Articole literare, București, 1950 (în colaborare); V. Maiakovski, Despre America, București, 1950; N. G. Cernâșevski, Ce-i de făcut?, București, 1951 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); V.G. Korolenko, Muzicantul orb, București, 1951 (în colaborare
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
până mâine-o cruce de stejar»./ Văzând că nu-l refuz, mi-a mai cerut,/ Mieros, și-un pumn de cuie cu-mprumut./ A doua zi, când era gata tot, / Ca o femeie m-a luat de cot/ Șoptindu-mi candid: «Haidem, frățioare, / Să facem pe Golgota o plimbare...»”. SCRIERI: Oglinda dintre noi, Târgu Jiu, 1991; 21 de grame de suflet, Pitești, 1996; Supliment de existență, îngr. și pref. Gheorghe Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este grevat de o socialitate complexă, greu de descoperit cu ochiul liber (conform intuițiilor critice candide) și imposibil de transpus în termenii, de o mare naivitate teoretică, ai simulacrului de lume. Prozatorul ardelean este un caz de școală pentru dificultățile și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă de P.
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
sociale (în „Revista scriitoarei”, „Lumea”, „Opinia”). Încercările dramatice (comediile într-un act Trei fete de măritat și Altădată și acum) ale artistei nu au ajuns să fie reprezentate. Mai mult contur au paginile memorialistice. Începută în manieră literaturizantă, cu patetisme candide, suita Amintiri din teatru (1922) se încarcă pe parcurs de accentele unei deprimări provenite dintr-un șir de nemulțumiri și frustrări. Replierea în amintire are o funcție consolatoare, atenuând senzația de oboseală și sentimentul de zădărnicie pe care i-l
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
în plus, de un panteism specific, astfel încât toate elementele sunt în mod straniu purtătoare ale unui „mesaj” comunist intrinsec, de la „mestecenii-stindard” la „privighetoarea din Carpați” (metaforă pentru poet) sau la „steaua roșie a zării”. Culegerile conțin și câteva poezii erotice, candide sau elegiace. În Rugul palidității se oferă spectacolul unei lirici de sugestie, ermetizante, în care ideologicul s-a disipat într-un metaforism obscur: „În această singurătate meditativă,/ în trecerea străvezie a durerii,/ printre degete, ca de nisip a timpului,/ o
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
alt registru se înscrie Carte de rugăciunițe (2000; Premiul Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor), o culegere adresată tot copiilor, cuprinzând rugi (Tatălui, Maicii, Îngerului), dar și poeme precum Ruga părintească către ai săi, Cum mă închin, Titanic ș.a. Expresia sentimentelor candide în dialogul cu divinitatea se oglindește într-o scriere naivă, de aparentă sorginte folclorică. Romanul parodic Cărțile cu Alfonz. Dintre primele cărți (1988) este construit în jurul personajului principal, vânzătorul de ziare Alfonz Carbit, surprins într-un univers absurd și grotesc
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
MUȘLEA, Ion (29.IX.1899, Brașov - 27.VII.1966, Cluj), folclorist și etnograf. Este fiul Ecaterinei (n. Pitiș) și al lui Candid Mușlea, învățător. Face liceul la Brașov și studii universitare la București și Cluj (1918-1922). Se specializează la Școala Română din Paris (1923-1925), urmând și cursurile unor mari savanți ai vremii, între care Joseph Bédier la Collège de France și Mario
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
cel următor, Mieii primi, reiau (în expresie personală, deocamdată doar prin amprenta tonusului afectiv) motive, trăiri și tonalități de genul celor frecvente în lirica perioadei interbelice. Nota cea mai pregnant individualizantă a „ultrasentimentelor” e un naturism cu accente de senzualitate candidă, analog, cu un spor de suculență, celui din Pașii profetului de Lucian Blaga: „O, pepenii iluminau cerul când se coceau./ Cu urmele dinților de iepuri în ei,/ Stelele noi le mușcau, le sângerau,/ Cu purpurii averse de ulei” (Amurg cu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Septembrie 70 5962. Păunescu Aurel, 19 apartamente, București, str. General Anghelescu 165, Calea Văcărești 285, calea Alexandriei 57. 5963. Palade Margareta, 3 apartamente, București, str. S. V. Socec 10. 5964. Papadimitriu Mihai, 4 apartamente, București, str. Cobalcescu 2 5965. Popescu Candid, 3 apartamente, București, str. Dr. Juvara 26 5966. Paraianu Natalia, 6 apartamente, București, calea Victoriei 101, str. Aurora 18, Spl. Unirii 84 5967. Petroianu Teodora, 4 apartamente, București, str. Dr. Gral. Severin 16 5968. Panaitescu Luiza, 4 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Rica, îngr. și pref. trad., București, 1975; Tudor Arghezi, Palabras adecuadas - Cuvinte potrivite, ed. bilingva, București, 1977; Antología de la poesía rumâna contemporánea, îngr. trad., București, 1977; Puerta abierta, Ciudad de México, 1977; Gabriel García Márquez, Fantastică și tristă istorie a candidei Erendira și a nesăbuitei sale bunici, București, 1978 (în colaborare cu Miruna Novăceanu), Toamna Patriarhului, pref. trad., București, 1979; J. M. Caballero Bonald, Agață ochi de pisică, postfața trad., București, 1979; Washington Irwing, Povestiri din Alhambra, pref. trad., București, 1979
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
răspunzi: / Mâinile mele sunt înghețate, / Nici o dragoste nu le poate încălzi, / Mâinile mele nu-s înghețate ca mâinile vii...” Este vizibilă afinitatea cu poezia Magdei Isanos: aceeași spiritualizare prin diafanizare a reprezentărilor, aceeași orientare spre fraged, spre pur, aceeași deschidere candidă a sufletului spre elementar, același mod ingenuu al frazării („Ci dă-mi, Doamne, brâul de clopoței/ Ce vestește pădurii trecerea îngerilor tăi,/ Să-l duc în peștera celui mai tânăr vânt/ Și slava ta și bucuria mea/ Cu el să
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
amar, cu resemnare de astru crepuscular, absorbit în „forțele eterne”. Blamat că un sacrilegiu moral, dar entuziasmându-i pe Proust și pe Barrès, românul Le Visage émerveillé adopta formulă notației de jurnal, expunând, într-o proza cu tușa diafana, impresionista, candid, dar ardent senzitiva, erosul reprimat al unei călugărițe aproape adolescente, iubind un pictor de icoane. La Nouvelle espérance, în a cărei protagonista, Sabine de Fontenay, s-au detectat note autobiografice, si La Domination, portretizând în scriitorul Antoine Arnauld pe Maurice
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
sociological] museum, together with some explanatory pages in French that I added, to professors Fauconnet and Mauss. There was a whole story with a young American lady who, seeing them before they were offered to the two professors, asked me, ‘candid and full’ if such pretty staff can be published in Romania. (...) More than a week ago, professor Mauss communicated to me his favorable impressions. ‘J’ai lu votre chose, je suis tout à fait d’accord avec ce qu’il
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cremene face față acestei provocări prin autenticitatea pasiunii montane, ca și prin preluarea, în cunoștință de cauză, a scriiturii postmoderne. De aici provine și factura personală a cărții, ea însăși o construcție de Ianus bifrons: cu o față privește candid către grandoarea și solemnitatea peisajului montan, având nostalgia paradisului natural, cu cealaltă scrutează eseistic misterele logosului, întorcându-se totodată detașat-ironic asupra entuziasmelor și extazelor perechii ei opuse. Călătoria începută printre lucruri sfârșește astfel într-o expediție hermeneutică. După „livada de
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]