1,976 matches
-
de părere că extinderea UE poate contribui la dinamicile dezvoltării economice europene. Totuși existau diferențe de venituri, iar standardele sociale scăzute din țările central și est-europene implicau necesara stabilire a unei perioade de tranziție înainte de a li se oferi statelor candidate accesul deplin pe piețele muncii. Așadar propunerile austriece urmăreau diminuarea la jumătate a șomajului, pentru care erau necesare îmbunătățirea formării, o implicare mai mare a UE într-un dialog macroeconomic și deschiderea UE către statele candidate după o perioadă de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Tratatului de la Maastricht. Ca urmare, începerea negocierilor oficiale privind cererile de aderare depuse de o serie de țări E.C.E. (între care și România) nu au putut avea loc înainte de finalizarea Conferinței. În același timp însă, această „amânare” oferă și țărilor candidate răgazul necesar pentru a-și evalua mai realist posibilitățile concrete de a deveni membre ale U.E. într-un orizont apropiat de timp, pentru a genera necesarul consens și concurs al forțelor politice interne în vederea întreprinderii acestui pas atât de important
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
indicat că acest obiectiv n-ar putea fi atins decât dacă statul în cauză îndeplinește condițiile economice și politice cerute, iar Consiliul European de la Essen a definit în decembrie 1994 o „strategie de preaderare”. De succesul acestei strategii în țările candidate va depinde în mare măsură avizul favorabil sau nu al C.E. privind deschiderea negocierilor de aderare. În cursul acestora se vor stabili condițiile de aderare, cu alte cuvinte drepturile și obligațiile țării ce devine membră U.E. Ca regulă generală, baza
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cuvinte drepturile și obligațiile țării ce devine membră U.E. Ca regulă generală, baza aderării o constituie însușirea de către statul candidat a așanumitului „acquis communautaire”, ce consta în corpul principal de legislație comunitară. Având în vedere diferențele social-economice mari dintre țările candidate și cele membre U.E., perioade tranzitorii (de la statul de membru cu acces limitat la politicile comunitare la cel de membru plin) pot fi concepute, așa cum au existat și în cazul aderărilor anterioare. Aceste perioade de tranziție nu trebuie însă să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
atrăgătoare, dacă socotim că, potrivit datelor statistice, PNB-ul țărilor E.C.E. n-ar reprezenta decât 4% din cel al U.E. În privința puterii de cumpărare a locuitorilor din cele două părți ale Europei, disparitățile se mențin, fiind semnificative chiar între țările candidate. Astfel, dacă Slovenia și Cehia aveau circa 40% din puterea de cumpărare a cetățenilor U.E., aceasta era mai puțin de 20% în cazul României și Bulgariei. Totuși, aceste date trebuie privite cu prudență, întrucât ele nu iau în calcul fenomene
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
bună bucată de timp după aceasta. Un scenariu probabil era că în 2000, unele dintre aceste țări vor reuși să ajungă din urmă cele mai puțin dezvoltate membre ale U.E., în timp ce celelalte nu. Rezulta că „povara aderării” apasă pe țările candidate, care trebuie să introducă un cadru administrativ, să realizeze reorientarea economiilor lor și să asigure o dezvoltare macroeconomică stabilă. 111.13.4. Concluzii Relațiile dintre U.E. și statele E.C.E. au cunoscut evoluții diverse, blocare, până în 1988 și „relansare” (după prăbușirea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acordurilor europene, asistența financiară nerambursabilă prin programul PHARE și, respectiv, pregătirea pentru integrarea în piața unică a U.E. cu ajutorul Cartei Albe. Efectele aderării sunt multiple și de natură diferită: politică și economică, în primul rând și, de aceea, eforturile țărilor candidate sunt susținute. III.14. Tratatul de la Maastricht III.14.1. Aspecte generale „Tratatul Uniunii Europei” este rezultatul înțelegerii la care au ajuns șefii de stat și de guvern din 12 state membre ale Comunităților Europene. Cu prilejul reuniunii de la Maastricht
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
viitoarei cooperări. Germania are un interes deosebit referitor la stabilizarea țărilor vecine est-europene, după prima fază de gesticulare politică. Germania a găsit o concepție de bază omogenă pentru problema unei extinderi coordonate a N.A.T.O. și U.E., atât în ce privește țările candidate, cât și în raport cu termenul anvizajat. Însă poziția germană a fost elaborată exact în momentul când S.U.A. au renunțat la a lor, trecând de la o atitudine de extremă prudență la o voință de extindere. V. 2.5. Concluzii Marile puteri au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
creștere a specializării intraramură, cu precădere în sectoarele dominate de capitalul străin. Creșterea specializării intraramură (reflectată prin evoluția indicelui intraindustrial, ajuns în România, pentru grupa de mașini, echipamente și mijloace de transport, la un nivel comparabil cu cel din economiile candidate și din economiile de coeziune 7) este asociată transferului tehnologic, cel mai adesea în cadrul comerțului intrafirmă. Un studiu econometric recent (Damijan et al., 2003) conchide că ISD reprezintă în România (ca și în Republica Cehă, Estonia, Polonia și Slovacia, și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
născute pe marginea lor. Este vorba de Farkas Háni XE "Farkas Háni" , o tânără maghiară din Abrud, a cărei frumusețe - celebră, precum ni se spune, În tot cuprinsul Munților - făcea ca numele ei să se afle pe buzele tuturor tinerilor candidați la Însurătoare din orășelele risipite prin Apuseni. Potrivit mai multor mărturii pe care le putem corobora, ca și aprecierii unanime a biografilor lui Iancu (Lupaș, Dragomir și Pascu), ea a fost o prietenă deosebit de dragă inimii „Craiului Munților”, „Înger păzitor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de persoane dependente, iar În anul 2001, 2 134 de toxicomani. Categoria de vârsta cea mai afectată de consumul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea de a consuma droguri Începe cu substanțe injectabile (ex. heroină) din prima, ceea ce În mod inevitabil provoacă dependență. Pe de altă parte, sistemul de sănătate din România se confruntă tot mai frecvent cu cazuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
eficientă decât interpreții auzitori, care sunt mai puțin familiarizați cu clientela sau cu tema aflată În discuție. La ora actuală se pot distinge câteva tendințe În formarea interpreților : prelungirea duratei de pregătire/formare și creșterea nivelului de instruire. Acum interpreții candidați au posibilitatea să absolve studii superioare și de masterat În domeniul interpretării ; la admiterea la cursurile de formare a interpreților se cer priceperi de comunicare În limbaj gestual. În acest fel se acordă mai mult timp realizării sarcinii mai complicate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unește membrii, bazată pe convingeri fundamentale și practici politice similare, și nu doar pe reacția în caz de agresiune la adresa unuia dintre participanți. Statele membre NATO se privesc nu doar ca aliați, ci, în primul rând, ca prieteni. În Statele candidate urmau să dovedească: 1. că sunt democrații cu economie de piață; 2. că minoritățile de pe teritoriul lor sunt tratate conform recomandărilor OSCE; 3. că și-au rezolvat disputele cu vecinii și că și-au asumat poziția privind rezolvarea pașnică a
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
într-o serie de domenii care impun ca obligatorie consultarea: coeziune economică și socială, educație, cultură, sănătate publică, transport, ocuparea forței de muncă, formare profesională etc. Mecanismul de aderare la Uniunea Europeană: - acordurile de asociere constituie premisa integrării progresive a statelor candidate. Se referă, în primul rând, la crearea unor zone de liber schimb, prin intermediul cărora are loc schimbul de produse industriale, agricole și cooperarea economică într-un număr important de domenii. - negocierile de aderare au cuprins, la ultimele extinderi, 31 de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
și Asociere și Politica Europeană de Vecinătate 147. Această folosire pe scară largă a conceptului a determinat pe unii autori să vorbească despre un veritabil acquis al rule of law148. Multe din constituțiile statelor membre ale UE, precum și ale statelor candidate, se referă la statul de drept ca la o valoare fundamentală 149. În consecință, aceste țări consfințesc, cel puțin, înțelesul formal al acestui concept. Statul de drept din Criteriile de la Copenhaga este similar cu statul de drept în accepțiunea acestor
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
conceptului de stat de drept în tratatul de bază al UE, prima etapă a aderării statelor din Europa Centrală și Orientală și care poate fi subsumată intervalului 1998-2004, acest concept a întâmpinat serioase dificultăți de abordare 152, atât din partea statelor candidate, dar și a Comisiei Europene. O privire comparativă a rapoartelor succesive care priveau stadiul negocierilor de aderarene arată că sintagma stat de drept este văzută drept suma unor componente care diferă de la un caz la altul. Din perspectiva acestui articol
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Plan - M.A.P.”, în scopul pregătirii lor potrivit standardelor Alianței și aderării lor ulterioare. Acest plan cuprinde cinci capitole referitoare la probleme politico-economice, probleme militare și de apărare, resurse, probleme de securitate și legislație. El constă din descrierea de către țările candidate a stadiului pregătirii pentru aderarea la N.A.T.O. și evaluarea acestui stadiu de către Alianță. Lansarea acestui plan a ajutat și ajută țările aspirante la calitatea de membri N.A.T.O. să își concentreze și mai mult pregătirea pentru respectarea scopurilor și
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
O. Alianța a urmărit progresele înregistrate de către candidați și le-a oferit consultanță politică și tehnică prin întâlniri și ateliere de lucru cu experți militari și civili ai N.A.T.O. în diverse domenii, relevante pentru aderare. De asemenea, anual țările candidate au prezentat miniștrilor de externe și ai apărării din țările N.A.T.O. un raport consolidat referitor la progresul activităților desfășurat în baza Planului de Acțiune pentru Aderare. 2. Summit-ul de la Praga La 21 noiembrie 2002, Secretarul General al N.A.T.
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Forțelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România. - septembrie 2000 - Este trimis la N.A.T.O. Planul Național de aderare, din cadrul cilului II M.A.P. - 12 mai 2001 - Are loc la Bratislava prima reuniune a premierilor țărilor candidate la N.A.T.O. - 19 septembrie 2001 - Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptă decizia de participare a țării, ca aliat de facto al N.A.T.O., la lupta împotriva terorismului internațional cu toate mijloacele, inclusiv cele
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
în Operațiunea Enduring Freedom. - septembrie 2002 - România transmite la N.A.T.O. Planul Național de Aderare, ciclul IV M.A.P. - 21 noiembrie 2002 - Are loc summit-ul N.A.T.O. de la Praga, în cadrul căruia sunt adoptate decizia lărgirii Alianței, cu 7 state candidate, precum și dezvoltarea inițiativelor de transformare a N.A.T.O. România este invitată să înceapă convorbirile de aderare. - 13 decembrie 2002 și 9 ianuarie 2003 - Se desfășoară la Bruxelles, cele două runde ale convorbirilor de aderare a României la N.A.T.O. În cadrul
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
O. s-a desfășurat la Departamentul american al Trezoreriei, în prezența șefilor de guvern ai celor șapte noi membri: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia și a secretarului de stat american Colin Powell. Premierii Albaniei, Croației și Macedoniei, țări candidate și ele la aderare, au fost prezenți la ceremonia de la Casa Albă. Momentul festiv a fost urmat de o conferință de presă comună a șefilor de guvern ai statelor noi membre N.A.T.O. Aderarea la Alianță a fost apreciată de
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
sau economice ale UE, ci toate regulile și procedurile ei specifice. în 1997, UE impune drept condiție sine qua non a aderării acceptarea „Acquis-ului comunitar”, adică a ansamblului legislației UE - 31 de capitole, 80.000 de pagini - pe care țările candidate trebuie să le adopte în legislația lor. Dacă unele din aceste capitole sunt adoptate cu ușurință, altele fac obiectul unor negocieri dure, în special din cauza redistribuirii puterilor pe care le implică. Este cazul capitolului XXI care obligă orice țară candidată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
infecțiilor virale. Ulterior, proteinele IAP au fost identificate și la vertebrate (Rothe și colab., 1995). Prima proteină din această clasă descoperită la mamifere este NAIP sau BIRC1 (de la Baculoviral IAP Repeat Containing protein 1) și este codificată de o genă candidat pentru atrofia musculară spinală (Roy și colab., 1995). Din această cauză, datele referitoare la rolurile acestei gene se referă mai ales la efectele sale în timpul dezvoltării embrionare (Ingram-Crooks și colab., 2002) și asupra sistemului nervos central (Xu și colab., 1997
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]