2,093 matches
-
Elveția pot alege din mai multe tipuri de produse. Produsul standard, Aquapower, își are originea în centralele hidroelectrice elvețiene. Cele două produse de energie din surse regenerabile, Purepower (100% energie verde din cantonul Graubünden) și Solarpower (100% energie solară din cantonul Graubünden) sunt certificate și îndeplinesc criteria stringente de mediu. Nu în ultimul rând, grupul comercializează și energie electrică bazată pe tehnologii mixte din Europa, sub eticheta Mixpower. O nouă adiție la paleta de produse oferită de Repower este Privapower, un
Repower () [Corola-website/Science/322293_a_323622]
-
Cestica este o comună în cantonul Varaždin, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Cestica avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sloveni (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a
Comuna Cestica, Varaždin () [Corola-website/Science/330544_a_331873]
-
Udbina () este o comună în cantonul Lika-Senj, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Udbina avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau sârbi, cu o minoritate de croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a
Comuna Udbina, Lika-Senj () [Corola-website/Science/330521_a_331850]
-
condiții corespunzătoare a acestuia, astfel încât amprenta mărcii să poată fi ușor identificată. ... (2) Amprentele aplicate pe arbori, pe cioate, respectiv pe lemnul rotund reținut, se inventariază o dată cu arborii, cioatele, respectiv piesele rotunde, si se predau în buna stare titularului de canton, gestionarului parchetului, respectiv custodelui, după caz, care răspunde de integritatea amprentelor din momentul luării în primire pe baza procesului-verbal. Articolul 14 (1) Predarea ciocanelor silvice spre folosire se face pe baza unei delegații de folosire care va cuprinde următoarele: denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
salariatului împuternicit să îl folosească; tipul mărcii, indicativul specific; scopul emiterii delegației și al predării ciocanului - felul tăierii, natura produsului, respectiv felul controlului; locul exact unde se folosește ciocanul - unitatea de producție, unitatea amenajistica, localizarea cadastrala, numele proprietarului etc., respectiv cantonul silvic; intervalul de valabilitate a delegației, ultima zi fiind dată restituirii ciocanului silvic și de depunere a raportului de folosire. ... (2) Delegația de folosire semnată de șeful ocolului silvic se întocmește în două exemplare, dintre care unul rămâne la dosarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
folosire. ... (2) O dată cu depunerea ciocanului silvic se depune și originalul raportului de folosire care se întocmește în două exemplare și cuprinde: ... a) zilele în care a fost folosit ciocanul silvic; ... b) locul unde a fost folosit - u.p., u.a., cantonul silvic, numele său denumirea proprietarului/deținătorului, după caz, localizarea cadastrala etc.; ... c) felul marcării (felul tăierii, natura produsului, felul controlului); ... d) numărul de arbori marcați, cu precizarea primului și ultimului număr; ... e) numărul cioatelor, respectiv al pieselor rotunde marcate, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
1) Recepționarea lucrărilor de marcare în activitatea de punere în valoare se face numai dacă amprenta mărcii este lizibila. ... (2) Amprentele aplicate pe arbori, cioate, lemn rotund reținut se inventariază o dată cu acestea și se predau în buna stare titularului de canton, gestionarului sau custodelui, după caz, care răspunde de integritatea amprentelor din momentul luării în primire pe bază de proces-verbal. Articolul 19 (1) Cioplirea, ștergerea, deteriorarea amprentelor aplicate sau orice alte acțiuni de acest fel sunt interzise și se sancționează conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
de confecționare și folosire a ciocanelor silvice Ocolul silvic ........................................... FIȘA DE *1) Circulară, pătrată sau pentagonala. *2)Felul tăierii și natura produselor pentru ciocăne silvice rotunde sau pătrate; felul controlului pentru ciocăne silvice pentagonale. *3) Unitate de producție, parcela, subparcelă, canton etc. *4) Semnătură persoanei delegate pentru folosirea ciocanului silvic. *5) Semnătură șefului ocolului silvic. Anexă 5 ------- la regulament ------------- Ocolul silvic .................................................... DELEGAȚIE DE FOLOSIRE nr.*1)/*2) ............................. din*3) .............. Domnul ................................................................, având funcția de ..........................................................................., este delegat să folosească în perioada ........................................... ciocanul silvic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
de evidentă. *3) Dată ridicării ciocanului silvic, care este aceeași cu data emiterii delegației de folosire. *4) Circulară, pătrată, pentagonala. *5) Felul tăierii și natura produsului, respectiv felul controlului. *6) Unitatea de producție, parcela, subparcelă, localizarea cadastrala, numele proprietarului, denumirea cantonului silvic etc. Anexă 6 ------- la regulament ------------- Nr. ........ din ....... Ciocanul silvic a fost depus azi, ................................. Șeful ocolului silvic, ............................ RAPORT DE FOLOSIRE a ciocanului silvic*1) ................... primit în baza delegației nr. ......... din .......... ┌──────────────────┬──────────────┬──────────────┬───────┬──────────┬──────────┐ │ Locul marcării*2) Felul tăierii/ Unitatea TOTAL: │ - │ - │ │ - │ │ └─────────────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴──────────┴──────────┘ Numele și prenumele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139694_a_141023]
-
(n. 10 aprilie 1963 la Merenschwand, cantonul Argovia, Elveția) este un om politic elvețian, din 14 iunie 2006 membră a Consiliului Federal al Elveției, președinta (prin rotație) Confederației Elvețiene (a Consiliului ei Federal) pentru un mandat de un an în anul 2010. Din 1 august 2006, ea
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
Elveției. a fost aleasă președinta Partidului Creștin Democrat din țara sa între anii 2004-2006. Doris Leuthard s-a născut la Merenschwand ca cel dintâi dintre cei patru copii al unei familii elvețiene alemane. Tatăl ei a fost deputat in Parlamentul cantonului Argovia. După ce a învățat la școala elementară in așezarea natală și la Muri, Doris Leuthard a urmat studii liceale la gimnaziul cantonal din Wohlen. Apoi a studiat dreptul la Universitatea din Zürich, perfecționându-se mai târziu la Paris și Calgary
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
gimnaziul cantonal din Wohlen. Apoi a studiat dreptul la Universitatea din Zürich, perfecționându-se mai târziu la Paris și Calgary. După un stagiu într - un birou avocațial din anul 1989, în 1991 a obținut autorizația de practicare a avocaturii în cantonul Argovia. A lucrat apoi ca avocată la Muri și Wohlen în asociere cu alți colegi de breaslă, a fost membră în consiliul de administrație al unor întreprinderi și bănci, fiind totodată activă în cadrul universităților populare din cantonul natal. Doris Leuthard
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
a avocaturii în cantonul Argovia. A lucrat apoi ca avocată la Muri și Wohlen în asociere cu alți colegi de breaslă, a fost membră în consiliul de administrație al unor întreprinderi și bănci, fiind totodată activă în cadrul universităților populare din cantonul natal. Doris Leuthard este căsătorită cu avocatul Roland Hausin. Activă în cadrul Partidului Creștin Democrat, al cărui vicepreședinte a fost aleasă în 2001, i-a succedat în cele din urmă în anul 2004 lui Philipp Stähelin la conducerea acestei formații politice
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
Osoi. Trei obiective din comuna Comarna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Pădurea Musteață” aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Comarna, lângă cantonul ocolului silvic cuprinde o cetate din perioada Latène și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
(Ticino e numele italian; în germană, franceză și retoromană se numește "Tessin") este singurul canton elvețian situat în întregime pe versanții sudici ai Alpilor. Numele cantonului derivă de la râul Ticino, care îl traversează de la Pasul Novenei (ger. "Nufenenpass") până la Lacul Maggiore. este aproape complet de limbă italiană (cu excepția comunei de limbă germană Bosco/Gurin). Împreună cu
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
(Ticino e numele italian; în germană, franceză și retoromană se numește "Tessin") este singurul canton elvețian situat în întregime pe versanții sudici ai Alpilor. Numele cantonului derivă de la râul Ticino, care îl traversează de la Pasul Novenei (ger. "Nufenenpass") până la Lacul Maggiore. este aproape complet de limbă italiană (cu excepția comunei de limbă germană Bosco/Gurin). Împreună cu câteva părți din cantonul Graubünden formează așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
întregime pe versanții sudici ai Alpilor. Numele cantonului derivă de la râul Ticino, care îl traversează de la Pasul Novenei (ger. "Nufenenpass") până la Lacul Maggiore. este aproape complet de limbă italiană (cu excepția comunei de limbă germană Bosco/Gurin). Împreună cu câteva părți din cantonul Graubünden formează așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
de la râul Ticino, care îl traversează de la Pasul Novenei (ger. "Nufenenpass") până la Lacul Maggiore. este aproape complet de limbă italiană (cu excepția comunei de limbă germană Bosco/Gurin). Împreună cu câteva părți din cantonul Graubünden formează așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
Împreună cu câteva părți din cantonul Graubünden formează așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
din cantonul Graubünden formează așa-numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
numita "Elveția Italiană" (Svizzera Italiana). Cantonul Ticino se află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
află în sudul Elveției. E aproape în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
în totalitate încercuit de Italia, cu care se învecinează la est, vest și sud. La nord se află Cantonul Valais și Cantonul Uri, iar la nord-est Cantonul Graubünden. Râul Ticino este principalul râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate de râu, care formează o vale
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
râu al cantonului. Acesta scaldă mare parte din canton, curgând de la nord-vest prin Valea Bedretto și Valea Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate de râu, care formează o vale mare, cunoscută ca Valea Riviera. Pământurile occidentale ale cantonului sunt scăldate de râul Maggia. Valea Verzasca se găsește între Ticino și Maggia. Există și o suprafață scăldată direct de către Lacul Lugano. Mare
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
Leventina, pentru a se vărsa în lacul vecin, Bellinzona. Principalii săi afluenți sunt Brenno în Valea Blenio și Moessa în Valea Mesolcina. Terenurile cantonului sunt udate de râu, care formează o vale mare, cunoscută ca Valea Riviera. Pământurile occidentale ale cantonului sunt scăldate de râul Maggia. Valea Verzasca se găsește între Ticino și Maggia. Există și o suprafață scăldată direct de către Lacul Lugano. Mare parte din teritoriu este considerată ca parte din Alpi, însă o mică zonă este parte din bazinul
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]