3,861 matches
-
de întrebări și de răspunsuri cu statutul de „candidat la adevăr”, concepute pe baza unor viziuni diferite despre om și organizație și care se cer nu numai „aplicate” ci, în special, „formulate” (inventate) în raport cu gradul nostru de pregătire profesională și capabilitățile de gândire independentă și creativă. Capitolul acesta își propune să ne expună un set de răspunsuri pe care să le reținem cât mai bine, ca să învățăm cum să punem întrebări pertinente pentru a ajunge la răspunsuri utile. Aceeași teorie, de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
salariați și menținerea acestor raporturi printr un set de recompense și pedepse stabilite pe căi diferite (impunere autoritară, negociere, parteneriate etc.). Vom depista, astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a structurării pe post, în raport cu capabilitățile (reale sau virtuale, valorizate și valorificate) salariaților implicate în sistemul de drepturi și obligații, cu factorii care determină selectarea acestor capabilități, specificul contextului în care se desfășoară activitatea instituției și, în final, cu tipul de instituire a puterii (decizie, control
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Vom depista, astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a structurării pe post, în raport cu capabilitățile (reale sau virtuale, valorizate și valorificate) salariaților implicate în sistemul de drepturi și obligații, cu factorii care determină selectarea acestor capabilități, specificul contextului în care se desfășoară activitatea instituției și, în final, cu tipul de instituire a puterii (decizie, control, sancțiune). Structura pe posturi aduce o diviziune a muncii, care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
control, sancțiune). Structura pe posturi aduce o diviziune a muncii, care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în proporții foarte diferite. Prin natura sa, munca presupune o serie de operații de complexitate diferită, implicând pregătire și capabilități diverse. Diviziunea muncii nu este determinată direct de această diferențiere pe operații. Diviziunea muncii este o construcție socială vizând repartizarea diferitelor operații pe sarcini care revin unui salariat. Diviziunea muncii are două aspecte corelate: a) împărțirea sarcinilor pe posturi diferite
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
corespondența realului cu modelul, factorii care pot bloca realizarea modelului țintă; 4) Măsura în care resursele umane disponibile pot prelua misiunea de a duce mai departe realul spre model; 5) Căile și factorii necesari și accesibili pentru dezvoltarea de noi capabilități și motivații în rândul resurselor umane pentru ducerea mai departe a proceselor de schimbare indusă (promovată conștient și dirijată din interior); 6) Mecanismele de fead-back și de fead-for (reglarea anticipativă prin scop și obiective) etc. În analiza posturilor este necesar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a industriei franceze de ambalaje de plastic între 1978 și 1990 140 Teme de discuție 144 Bibliografie 145 7. Analiza resurselor interne 147 7.1. Repere istorice al abordării bazate pe resurse 147 7.2. Terminologie de bază: resurse, competențe, capabilități 149 7.3. Cadrul de analiză VRIO 152 7.4. Utilizarea modelelor de analiză bazate pe resurse 156 7.5. Dilemele asociate analizei VRIO 161 7.6. Aplicații ale analizei resurselor interne 163 7.6.1. Efectul utilizării brevetelor în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fără ca acestea să fie supuse unei diferențieri bazate pe categoriile funcționale inspirate de Fayol. Conform acestei din urmă perspective, analiza oferă o viziune globală operând cu concepte ce se raportează direct la performanța organizației. Aceste concepte, cum sunt resursele, competențele, capabilitățile, explică nivelul performanței prin raportare la nivelul celor ale concurenților, iar rezultatul este sintetizat într-o poziționare relativă față de media grupului. Cadrul de analiză VRIO este o creație relativ recentă, dar care s-a dovedit deosebit de atractivă pentru teoreticieni și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
poziționare relativă față de media grupului. Cadrul de analiză VRIO este o creație relativ recentă, dar care s-a dovedit deosebit de atractivă pentru teoreticieni și practicieni. 7.2. Terminologie de bază: resurse, competențe, capabilitățitc " 7.2. Terminologie de bază\: resurse, competențe, capabilitĂȚi" Mediul intern conține totalitatea elementelor asupra cărora organizația are o influență determinantă și, teoretic, un control total (Băcanu, 1997). Conceptele în care sunt integrate aceste elemente organizaționale diferă de la un autor la altul. Cele mai cunoscute concepte au fost lansate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
total (Băcanu, 1997). Conceptele în care sunt integrate aceste elemente organizaționale diferă de la un autor la altul. Cele mai cunoscute concepte au fost lansate în literatura americană de specialitate. În majoritatea lucrărilor se utilizează pentru acestea etichetele „resurse”, „competențe” sau „capabilități”. Categoriile specifice cu care se operează în ariile funcționale sunt, într-un fel sau altul, generalizate sub forma acestor trei concepte. Construcția cadrului de analiză VRIO presupune o discuție atentă a conceptelor menționate, cu atât mai mult cu cât „translatarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o manieră eficace, adică la întregul lor potențial. În viziunea lui Johnson, Scholes și Whittington (2005) acestea pot să aibă o formă-prag, ca nivelul minimal pentru existența organizației sau o formă „esențială”, conform etichetei lui Prahalad și Hamel. Conceptul de „capabilitate” pare a avea o arie mai restrânsă de utilizare. În viziunea unor autori (Stalk, Evans și Shulman, 1992), capabilitatea se restrânge doar la realizarea coordonării celorlalte resurse. Barney și Hesterly (2006) definesc „capabilitatea” ca fiind un subset de resurse ce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
aibă o formă-prag, ca nivelul minimal pentru existența organizației sau o formă „esențială”, conform etichetei lui Prahalad și Hamel. Conceptul de „capabilitate” pare a avea o arie mai restrânsă de utilizare. În viziunea unor autori (Stalk, Evans și Shulman, 1992), capabilitatea se restrânge doar la realizarea coordonării celorlalte resurse. Barney și Hesterly (2006) definesc „capabilitatea” ca fiind un subset de resurse ce permite firmei să valorifice deplin celelalte resurse, în timp ce resursele și capabilitățile sunt, în viziunea lui Hax și Majluf (1996
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
etichetei lui Prahalad și Hamel. Conceptul de „capabilitate” pare a avea o arie mai restrânsă de utilizare. În viziunea unor autori (Stalk, Evans și Shulman, 1992), capabilitatea se restrânge doar la realizarea coordonării celorlalte resurse. Barney și Hesterly (2006) definesc „capabilitatea” ca fiind un subset de resurse ce permite firmei să valorifice deplin celelalte resurse, în timp ce resursele și capabilitățile sunt, în viziunea lui Hax și Majluf (1996) surse ale competențelor unice ale firmei. Se poate observa, ca o concluzie a definițiilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
viziunea unor autori (Stalk, Evans și Shulman, 1992), capabilitatea se restrânge doar la realizarea coordonării celorlalte resurse. Barney și Hesterly (2006) definesc „capabilitatea” ca fiind un subset de resurse ce permite firmei să valorifice deplin celelalte resurse, în timp ce resursele și capabilitățile sunt, în viziunea lui Hax și Majluf (1996) surse ale competențelor unice ale firmei. Se poate observa, ca o concluzie a definițiilor enunțate, că există o relativă neclaritate în raportarea reciprocă a conceptelor de „competență”, „resursă” și „capabilitate”. Studiul în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
resursele și capabilitățile sunt, în viziunea lui Hax și Majluf (1996) surse ale competențelor unice ale firmei. Se poate observa, ca o concluzie a definițiilor enunțate, că există o relativă neclaritate în raportarea reciprocă a conceptelor de „competență”, „resursă” și „capabilitate”. Studiul în paralel a mai multor autori de referință în abordarea firmei bazate pe resurse arată că mulți dintre aceștia ignoră unul dintre cele trei concepte, utilizând restul într-o relație întreg-parte. În paragraful anterior, spre exemplu, capabilitățile apar ca
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
resursă” și „capabilitate”. Studiul în paralel a mai multor autori de referință în abordarea firmei bazate pe resurse arată că mulți dintre aceștia ignoră unul dintre cele trei concepte, utilizând restul într-o relație întreg-parte. În paragraful anterior, spre exemplu, capabilitățile apar ca o parte a resurselor. Dacă în studiile de referință diferențele între concepte par semnificative și se operează cu demarcații atente, în studiile empirice legate de performanța firmei, diferențele între concepte devin nesemnificative (Barney, 1997). Pentru ca starea de confuzie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
două definiții, ale resursei și, respectiv, ale competenței, nu se poate nega că resursa este o categorie ce include și competența. Pe de altă parte, toate celelalte resurse nu pot fi valorificate și nu au consistență economică, decât cu ajutorul competenței. Capabilitatea este puterea (aptitudinea sau posibilitatea) organizației de a folosi resursele generatoare de valoare de care dispune, pentru a folosi oportunitățile existente și pentru a-și crea un avantaj față de concurenți. Principial, capabilitatea strategică presupune existența unor resurse și posibilitatea valorificării
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și nu au consistență economică, decât cu ajutorul competenței. Capabilitatea este puterea (aptitudinea sau posibilitatea) organizației de a folosi resursele generatoare de valoare de care dispune, pentru a folosi oportunitățile existente și pentru a-și crea un avantaj față de concurenți. Principial, capabilitatea strategică presupune existența unor resurse și posibilitatea valorificării organizaționale a acestora. Mai subtil, capabilitatea se poate traduce prin voința de a întreprinde ceva, pentru care există resursele și competența necesară. Sintetizând cele trei concepte într-un set de definiții succinte
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
organizației de a folosi resursele generatoare de valoare de care dispune, pentru a folosi oportunitățile existente și pentru a-și crea un avantaj față de concurenți. Principial, capabilitatea strategică presupune existența unor resurse și posibilitatea valorificării organizaționale a acestora. Mai subtil, capabilitatea se poate traduce prin voința de a întreprinde ceva, pentru care există resursele și competența necesară. Sintetizând cele trei concepte într-un set de definiții succinte de interes managerial, ar rezulta: - a avea resurse = a avea cu ce să faci
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pentru care există resursele și competența necesară. Sintetizând cele trei concepte într-un set de definiții succinte de interes managerial, ar rezulta: - a avea resurse = a avea cu ce să faci; - a avea competențe = a ști să faci; - a avea capabilitate = a avea puterea să faci. Atât competențele, cât și capabilitatea sunt asociate organizației, adică unui grup de oameni, nu unui singur om lipsit de inserția orientării spre un scop de grup. Competența ar reprezenta partea „teoretică”, iar capabilitatea partea „practică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
concepte într-un set de definiții succinte de interes managerial, ar rezulta: - a avea resurse = a avea cu ce să faci; - a avea competențe = a ști să faci; - a avea capabilitate = a avea puterea să faci. Atât competențele, cât și capabilitatea sunt asociate organizației, adică unui grup de oameni, nu unui singur om lipsit de inserția orientării spre un scop de grup. Competența ar reprezenta partea „teoretică”, iar capabilitatea partea „practică”, necesare în egală măsură pentru realizarea unui proces creator de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a avea capabilitate = a avea puterea să faci. Atât competențele, cât și capabilitatea sunt asociate organizației, adică unui grup de oameni, nu unui singur om lipsit de inserția orientării spre un scop de grup. Competența ar reprezenta partea „teoretică”, iar capabilitatea partea „practică”, necesare în egală măsură pentru realizarea unui proces creator de valoare. În principiu, se presupune faptul că apariția capabilității implică existența unor competențe organizaționale, ca și a unor resurse disponibile. Legătura dintre aceste concepte, care în viziunea autorului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
nu unui singur om lipsit de inserția orientării spre un scop de grup. Competența ar reprezenta partea „teoretică”, iar capabilitatea partea „practică”, necesare în egală măsură pentru realizarea unui proces creator de valoare. În principiu, se presupune faptul că apariția capabilității implică existența unor competențe organizaționale, ca și a unor resurse disponibile. Legătura dintre aceste concepte, care în viziunea autorului ar fi cea mai potrivită cu semnificația termenilor în limba română, este sugerată de figura 7.1. Figura 7.1 Se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în productivitate sunt legate de educația și formarea profesionala a forței de muncă în diverse state, regiuni și perioade de timp”. În același timp, investițiile în capitalul uman contribuie la creșterea economică prin: creșterea productivitații muncii, schimbarea tehnologiilor și a capabilităților tehnologice ale forței de muncă și modificarea comportamentului și a structurii populației. Persoanele educate nu mai consideră că investiția care le garantează siguranța în viitor constă în numărul mare de copii, ci investiția în calificări profesionale. Obțin venituri mai mari
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mai mult neliniară, segmentată și calitativ discontinuă, o situație diferită de cea a predicțiilor teoriei inițiale a capitalului uman. Cu toate că există suficiente evidențe că salariile cresc odată cu nivelul de educație, în principal, datorită creșterii productivității, rămâne dificultatea de a evalua capabilitățile productive ale indivizilor sau contribuția învățării încrementale la creșterea productivității. În al doilea rând, legătura cauzală între educație și venituri este pusă la îndoială datorită problemelor creeate de evaluarea gradului de calificare, cunoaștere specifică și intensitatea muncii pe care un
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Viziunea lui Bauer asupra dezvoltării economice ca proces compatibil și dependent de proprietatea privată și libertatea contractuală îl plasează în tradiția marilor liberali clasici. Aderența la principiile liberului schimb și liberei inițiative reflectă credința lui profundă în demnitatea, raționalitatea și capabilitățile oamenilor săraci de pretutindeni. Dacă dezvoltarea economică e să fie maximizată, libertatea personală trebuie maximizată, iar coerciția minimizată. Puterile guvernului trebuie să fie limitate la protecția persoanelor și a proprietății. Atunci oamenii vor fi liberi să aleagă și să-și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]