1,594 matches
-
6 milioane în 2000, adică scade de 10 ori! (Guvernul României, 2004). Scăderea PIB și a producției industriale facilitează vânzarea ieftină a întreprinderilor, iar capitaliștii români încep să treacă, din etapa de capitaliști de mărime medie, în cea de mari capitaliști. Transferul de resurse dinspre sectorul de stat către cel privat continuă și se amplifică. În 1999, întreprinderile cu peste 500 de salariați din sectorul privat (capital mediu și mare) au o cifră de afaceri care reprezintă 19% din totalul sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care și proprietarii, și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, precum și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, precum și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri piramidale. Puținele bănci private care rezistă vor fi achiziționate de bănci occidentale. Eșecul noii clase de capitaliști români de a prelua controlul asupra sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare. Tentativele inițiale ce păreau încununate de succes - preluarea unor pachete minoritare de acțiuni la marile bănci de stat, încercările de achiziționare a FPP
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de stat, încercările de achiziționare a FPP-urilor etc. - nu au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt dintre cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt dintre cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă insuficient de capitaliști. Nu rezistă pe piață decât dacă mențin cordonul ombilical al subvențiilor de la stat. Formele sunt dintre cele mai diverse - de la reeșalonarea sau ștergerea datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
datoriilor la subvențiile pentru producție și pentru export, deprecierea monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ - iar pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ - iar pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliști cu grupuri de politicieni și tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de 3 miliarde de dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o victorie inutilă, căci evoluțiile politice începeau deja să ia o turnură defavorabilă capitaliștilor români. O nouă tranziție, orientată spre integrarea europeană, începea să ia locul deceniului de tranziție către capitalismul autohton. A fost un deceniu de restructurări masive și de construcție protocapitalistă. În acest deceniu, împreună cu tehnicienii și managerii fostei economii socialiste, clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autohton. A fost un deceniu de restructurări masive și de construcție protocapitalistă. În acest deceniu, împreună cu tehnicienii și managerii fostei economii socialiste, clasa politică a tranziției a reușit să dea naștere și să asigure creșterea unei noi clase sociale, de capitaliști români strâns legați de elitele politice și administrative ale noii Românii. La sfârșitul deceniului, această nouă clasă de capitaliști avea un rol hotărâtor în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostei economii socialiste, clasa politică a tranziției a reușit să dea naștere și să asigure creșterea unei noi clase sociale, de capitaliști români strâns legați de elitele politice și administrative ale noii Românii. La sfârșitul deceniului, această nouă clasă de capitaliști avea un rol hotărâtor în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în România postcomunistă a listei „celor mai bogați români” a fost vârful unei campanii de imagine și de afirmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în România postcomunistă a listei „celor mai bogați români” a fost vârful unei campanii de imagine și de afirmare a noului statut social al capitaliștilor români. Pentru prima dată, măcar o parte a acestora ieșea în public, își afirma averile și puterea și pretindea un loc onorabil în structura socială. Doar că, în momentul în care această primă listă era dată publicității, clasa capitaliștilor români
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al capitaliștilor români. Pentru prima dată, măcar o parte a acestora ieșea în public, își afirma averile și puterea și pretindea un loc onorabil în structura socială. Doar că, în momentul în care această primă listă era dată publicității, clasa capitaliștilor români era deja în declin. Declinul În decembrie 1999, la Helsinki, reuniunea șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană ia hotărârea, istorică pentru noi, de a începe negocierile de aderare a României la UE. O săptămână mai târziu, premierul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de guvern din decembrie 1999 a echivalat cu sfârșitul unei perioade istorice, a afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea capitaliștilor români în primul deceniu al tranziției a fost posibilă pentru că, spre deosebire de alte societăți foste comuniste - precum Ungaria -, România a avut două particularități. În primul rând, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea capitaliștilor români în primul deceniu al tranziției a fost posibilă pentru că, spre deosebire de alte societăți foste comuniste - precum Ungaria -, România a avut două particularități. În primul rând, faptul că, în primii ani de tranziție, nu a prezentat interes pentru expansiunea capitalului occidental
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foste comuniste - precum Ungaria -, România a avut două particularități. În primul rând, faptul că, în primii ani de tranziție, nu a prezentat interes pentru expansiunea capitalului occidental. La adăpost de concurența pe piață a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să reziste pe piață confruntării cu acesta, capitaliștii români au compensat slăbiciunea financiară și managerială prin avantaje politice și administrative obținute fie
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să reziste pe piață confruntării cu acesta, capitaliștii români au compensat slăbiciunea financiară și managerială prin avantaje politice și administrative obținute fie prin politici publice, fie prin simpla concentrare la aceeași persoană a statutelor de om politic, funcționar și om de afaceri. Schumpeter vorbea despre nevoia de capitaliști
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliștii români au compensat slăbiciunea financiară și managerială prin avantaje politice și administrative obținute fie prin politici publice, fie prin simpla concentrare la aceeași persoană a statutelor de om politic, funcționar și om de afaceri. Schumpeter vorbea despre nevoia de capitaliști „adevărați”. În lipsa lor, societatea românească a produs „întreprinzătorul-politician-funcționar public”. Mass-media i-a poreclit „baroni locali”, dar cei mai importanți dintre ei nu mai erau de mult locali, ci dețineau o importanță națională, uneori chiar regională. Că așa stau lucrurile ne
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale „capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997 însă, situația începe să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor străine directe în România crește de 7 ori (!), ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale „capitalismului fără capitaliști”. Începând cu 1997 însă, situația începe să se echilibreze. Între 1997 și 2002, media investițiilor străine directe în România crește de 7 ori (!), ajungând la 1,3 miliarde $, iar a celor din Ungaria nu mai atinge decât 1,9 miliarde
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]