1,577 matches
-
al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care guvernul a intenținat să oblige toți producătorii de tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni, la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Noul capitalism.doc PAGE 316
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vorba despre cineva care avea reputația de a avea „gură sloboda”. Cei mai mulți dintre ei acuzau o conjunctură marcată de „critică excesivă” a trecutului, unii reclamând lipsa de noblețe față de cei Învinși (“Încrâncenarea inutilă Împotriva comuniștilor”), ironizând „prostia” adversarilor lor politici („capitaliștii s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii din Vest, căci au Înțeles mai repede interesul de a-si atrage colaborarea [comuniștilor] din Est”, cum spunea un istoric, fost director adjunct al PHS) și chiar cea a conaționalilor („la ce poți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Început muncea doar Împreună cu soția sa, mai tarziu avea 250 de angajați, devenind finanțatorul reuniunilor cu foștii săi colegi. Povestea acestei reconversii reușite În condiții defavorabile și prezentată că o performanță de necrezut (direkt Kapitalist werden!, să devii dintr-o dată capitalist!) ar putea lăsa impresia că este vorba de-un caz izolat. Organizarea În 1996 a unui comitet al micilor Întreprinzători apropiat de PDS și condus de Christa Luft, ultimul ministru al Economiei din RDG, indică importanța acestui fenomen. Și printre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a reușit să-și mențină activitatea pentru o vreme, dar ajunsese În cele din urmă În șomaj. Un fost student de la Parteihochschule Karl Marx și-a pus În valoare cunoștințele de limba rusă, lucrând la Kaliningrad pentru o firmă vest-germană. „Capitaliștii s-au dovedit de altfel mai inteligenți decât politicienii, reușind să angajeze oameni care sunt Încă utili și, În particular, pe cei care au studiat bine economia marxist-leninistă” (H.N.). Cunoștințele tehnice secundare au avut și el un rol În reușită
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care puteau, prin talent și viclenie, să obțină un maxim de proprietate, puteau să o transforme În capital și să se folosească de acesta pentru a controla nu numai natura, dar și viața altor oameni. Aceste persoane au fost numite „capitaliști”. Economia de piață modernă și statul-națiune, la rândul său, au devenit mecanismele instituționale care să Înlesnească această nouă organizare a lumii. Piața va servi ca arenă imparțială În care fiecare capitalist se va Încleșta În lupta Împotriva celorlalți, În lupta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și viața altor oameni. Aceste persoane au fost numite „capitaliști”. Economia de piață modernă și statul-națiune, la rândul său, au devenit mecanismele instituționale care să Înlesnească această nouă organizare a lumii. Piața va servi ca arenă imparțială În care fiecare capitalist se va Încleșta În lupta Împotriva celorlalți, În lupta de a captura spațiu și a sechestra timp sub forma proprietății private. Statul-națiune, Încă din anii apariției sale, trebuia, la rândul său, să fie protectorul proprietății fiecărei persoane stabilind codurile legale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe nestânjenite, În care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximaliza proprietatea, este terenul principal pentru realizarea visului american. Dacă arena capitalistă ar fi compromisă În mod serios
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor cel mai de preț, războiul de țesut, pentru a obține banii necesari pentru materia primă. Dacă nu puteau să-și plătească la timp datoria, trebuiau să cedeze războiul de țesut negustorilor-angajatori, punând astfel mijloacele de producție direct În mâinile capitalistului - Întărind astfel și mai mult poziția sa față de meseriași 5. Furnizând materia primă și uneltele necesare pentru producție și controlând transportul materialelor și produselor finite Între mediul rural și cel urban, noii comercianți au fost capabili să controleze mult mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au fost capabili să controleze mult mai bine costurile de producție. Deja săraci, disperați și fără altă posibilitate de a-și câștiga existența, lucrătorii din mediul rural nu aveau altă soluție decât să accepte condițiile impuse de noua clasă de capitaliști. Pe de altă parte, breslele nu puteau să concureze cu ritmul și volumul producției și nici cu prețul produsului finit. Introducerea fabricii În Europa a erodat și mai mult puterea meșteșigarilor și a breslelor. În cea de a doua jumătate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eventual, guvernul, chiar dacă fără tragere de inimă și-a asumat rolul de a tempera excesele pieței printr-o redistribuire mai echitabilă a bogăției pentru a se asigura că nici o persoană nu este lăsată deoparte. Astfel, americanii sunt cei mai pasionați capitaliști și cei mai patrioți oameni de pe Pământ, deoarece noi vedem economia noastră de piață liberă și guvernul american drept garantul visului american. Dacă oricare dintre aceste instituții ar suferi un eșec sau dacă americanii ar ajunge să creadă că ori
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
angajează Într-un „joc profund” pentru a-și stabili o identitate comună. Numai atunci când sentimentul lor de solidaritate și coeziune este bine format, amenajează piețe, negociază schimburi și stabilesc guverne pentru a reglementa activitatea. Chiar În era modernă timpurie, când capitaliștii și clasa burgheză În formare au inventat un naționalism imaginar pentru a uni popoare, anterior separate, Într-o nouă configurație politică, statele-națiune au trebuit să caute În trecut și să Împrumute fragmente din diversele istorii culturale locale pentru a alcătui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și speranța În salvarea eternă. În era modernă, identitatea națională a devenit substitutul favorit. Fervoarea patriotică le dă multor oameni sentimentul că fac parte dintr-un Întreg mai mare, imortal și care oferă iubire. Adeseori ideologia servește același scop. Mulți capitaliști și socialiști și-au găsit refugiul Într-un cocon ideologic atotcuprinzător. În același timp, tehnologiile și posesiunile noastre materiale sunt Înlocuitori pentru sentimentul reprimat de pierdere fizică. Ele devin, de fapt, surogate ale corpurilor noastre Înconjurându-ne cu ele din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei, Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obstacole: a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea obstacolelor ar fi recompensată cu „trofee ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense constând în dobândirea unor caracteristici ale sistemului capitalist: raționalitate, universalism, continuitate producție-piață, piețe libere etc. (apud So, 1990). Obstacole politice, care trebuie depășite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Davis este că societățile tradiționale se tem nu de progres, ci de turbulențe sociale și morale, de corupție etc., ceea ce arată că agenții purtători de raționalitate sunt constitutivi societății în întregul ei, nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a muncii în Țările Române a crescut enorm. După calculele sale, „proporția între plusvaloare și salariul mediu este în România, atât în agricultură, cât și în industrie, de ordinul 2/1, adică din produsul muncii două treimi sunt luate de capitaliști și numai o treime de muncitori” (Manoilescu, 1986, p. 130). În agricultură, disproporția este și mai mare, existând cazuri în care plusvaloarea este de trei sau de patru ori mai mare decât salariul (asta explică „foamea de pământ” a țăranului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M., 1986, Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București. McClelland, D., 1964, „Bussiness Drive and National Achievement”, Monthly Review, 37, pp. 1-10. Schumpeter, J., 1968, Sociology and Imperialism, Cleveland. Sweezy, Paul M., 1968, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review Press, New York. Wallerstein, Immanuel, 1990, Sistemul mondial modern, traducere de I. Bădescu, D. Abraham, M. Ghibernea, Editura Meridiane, București. Wolff, Richard D., 1970, “Modern Imperialism: The View from Metropolis”, American Economic Review, 60, nr. 2, mai, p.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-a dovedit a fi utopică. Ea consta (Gorbaciov, 1994) în încercarea de a transforma protestatarii societății comuniste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui singur proces: expansiunea organizării capitaliste a societății la nivel mondial. Globalizarea poate fi considerată un fenomen nou, specific ultimelor decenii (Crafs, 2000), sau, dimpotrivă, doar o formă nouă a istoricului proces de expansiune capitalistă (Wallerstein, Cleese, 2002). Din perspectiva capitalistului, ea este însă rezultatul unei strategii de combinare a unei dezvoltări inițial intensive - obținerea unui avantaj competitiv - cu o dezvoltare extensivă - valorificarea avantajului competitiv pe alte piețe decât cea națională (Porter, 1990). Dacă acest mecanism este obligatoriu, atunci capitalismul se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și societatea românești. Există și acum și vor exista în continuare, de vreme ce funcționarea economiei depinde, în mare măsură, de existența lor. Dar nici un fel de capitalism nu a izvorât din această inițiativă privată românească. Cel puțin o parte a noilor capitaliști români se vor reclama în această perioadă incipientă a primelor inițiative private, care erau orientate spre comerț într-o proporție covârșitoare și care căutau să își extragă profitul - și viitorul capital „adevărat” - din buzunarele populației, adică pe piață. Părea că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întreaga piață a comerțului cu amănuntul era solid dominată de întreprinzătorii privați - 71% dintre mărfuri se vindeau prin intermediul lor (INS, 1975). Este foarte posibil ca în această perioadă „romantică” să se fi format o parte dintre averile actuale ale noilor capitaliști români. Dar este sigur că această explozie a inițiativei private nu a zdruncinat în nici un fel economia socialistă a României. În 1993, când întreprinzătorii privați dominau deja piața bunurilor destinate populației (64%), toți la un loc nu dețineau decât 2
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]