1,678 matches
-
Clădirile din cărămidă roșie ale unității militare sunt pline de activitate febrilă, asemeni unor stupi de albine. Un caporal grăbit, probabil furier după mapa plină cu documente de sub braț, explică lui Marius unde poate găsi compania căpitanului Apostol. Urmând indicațiile caporalului găsește trupa în spatele unor magazii din tablă, pregătită de plecare. Pe plutoane, încolonați câte patru, cu arma la picior, soldații așteaptă ordinul de marș. Ca niște dulăi ciobănești, gradații aleargă de colo până acolo, se stropșesc, împart pumni și palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
își va urma nepăsătoare același curs, să spunem "normal", astfel că, din păcate, bufeul lui protestatar nu va schimba absolut nimic. Un soldat agață cu bocancul patul unei arme și puștile puse în piramidă se prăbușesc cu zgomot metalic, înfundat. Caporalul urlă către recrutul ghinionist: Grijania mătii de răcan împuțit, nu vezi unde calci? Ostașul se oprește și în timp ce încasează stoic înjurăturile și afuriseniile pline de năduf ale gradatului, continuă cu un aer tâmp să mănânce din gamela plină pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
greșeli plătite aici cu vieți omenești. Ce se va întâmpla atunci? Cum își va privi în ochi subordonații, în cazul că va mai fi în viață? În acel moment ușa se deschide, odată cu vântul și aerul rece de afară pătrunde caporalul Niky Dobriceanu. Zgribulit de frig, își suflă în mâini, apoi scutură zăpada de pe manta cu tot corpul așa cum fac câinii după ce ies din apă. Se îndreptă spre godin, unde pe o mică poliță metalică se găsește un ibric înalt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe dracu bă Ghiță! Toți niște hoți. Răspunsul aduce pe fața lui Ghiță o expresie de uimire comică. Hotărât nu se așteptase la asemenea vorbe. Așa să fie oare? Da' scrie negru pe alb aici la gazetă, adineauri citi dom' caporal. Soldații întorși de pe front au dreptul la pământ, două pogoane. Marin își scoate tabachera ieftină, din tablă, cumpărată probabil la un bâlci sau târg, și începe răbdător să-și răsucească o țigară: Mă, eu te știam băiat deștept. O fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pus? Păi de domnii ăștia, tovarășii, care acum sunt aliații noștri. Că face parte din clasa exploatată a țărănimii. Ghiță, încăpățânat ca orice țăran care trebuia să-și lămurească nedumerirea, întoarce capul cuprins de curiozitate și neliniște către Nicky: Dom' caporal, că dumneavoastră sunteți cu mai multă carte decât mine, spuneți-mi și mie dacă e drept să-mi ia pământul plătit? Că l-am plătit, din salariul meu de lucrător la căile ferate. Nu este drept. Așa, așa. Bani am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a întrebat pe tine dacă vrei să mergi la război, tot așa și România, ca țară, nu a fost întrebată dacă vrea sau nu să fie amestecată într-un conflict. Acu, dacă tot pornirăm discuție, cum încep războaiele astea, dom caporal? Oare pentru că au rămas puțini oameni buni la inimă pe lume? Să știi că și acesta poate fi un motiv întemeiat, spune Nicky clătinând serios din cap în fața acestei posibilități nu într-atât de naivă pe cât părea. Dar, în principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
armată, luați cu forța din viața civilă, alta e să mizezi pe inși care au nu doar antrenamentul necesar, ci o veritabilă vocație a violenței și a agresivității. Și, de ce nu, a exterminării unor semeni. Din acest punct de vedere, caporalul român ucis în Afganistan știa perfect pe ce tablă de șah se mișcă. Atunci când îi spunea unui prieten: "Asta e viața, poate nu mor", el era conștient c-a optat pentru un anumit stil de viață. Surdina pusă de promotorii
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
decât "agrearea" din partea d-nilor liberali sau alegerea din partea unor cetățeni cari, prin ocupațiunile lor pacinice, nu sunt în stare de a judeca asupra meseriei ostășești, căci este o meserie și încă grea, unită c-o mulțime de cunoștințe. De la un caporal sau sergent în armată se cer mai multe garanții de capacitate decât la gradele superioare din gardă. Orice câștig fără muncă în viața publică este însă imoral. E un nonsens ca un om care nu știe meseria războiului să fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întrerupte de perioade de luciditate, foarte scurte, dar intense. Erau dintre cei din fața cărora ceilalți se dădeau la o parte, fie pe trotuar, fie într-un bar. Primul rang Spunkmeyer primise comanda navetei de debarcare. Avea drept misiune, laolaltă cu caporalul șef Ferro, să-i ducă fără incidente pe colegii săi pe suprafața oricărei lumi unde intervenția lor era dorită și apoi să-i aducă înapoi întregi până la nava principală. Și aceasta foarte rapid, dacă împrejurările o impun. Se frecă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
vorbise: fără nici un dubiu, cea mai fermecătoare dintre membrii acestui echipaj, dar până deschidea gura. ― ' Te-n cur, replică cel în chestiune. Se uită la ocupantul unui alt cheson care tocmai se deschidea.) Hei, Hicks, ești de acord? Hicks era caporalul șef al grupei și comandantul secund al secției de asalt după sergentul șef Apone. Nu prea vorbea, dar era întotdeauna prezent în momentele critice, un fapt foarte apreciat de colegii lui de luptă. Când ceilalți își exprimau părerile, el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ce putea oferi armata mai bun. Se simțea puțin liniștită... numai. Sergentul șef Apone urca pe culoarul central și spuse câteva vorbe fiecărui soldat înviat. Părea în stare să rupă cu mâinile goale, în două, un camion. Când trecu prin fața caporalului comtehnician Hudson, acesta emise un protest. ― Podeaua e-nghețată. ― Acum zece minute așa erai și tu. Doamne, ce echipă! Poate vrei să-ți aduc papucii? Hudson bătu din gene. ― Ai face-o pentru mine, sergent? Oh, ți-aș fi recunoscător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Podeaua e-nghețată. ― Acum zece minute așa erai și tu. Doamne, ce echipă! Poate vrei să-ți aduc papucii? Hudson bătu din gene. ― Ai face-o pentru mine, sergent? Oh, ți-aș fi recunoscător pe vecie. Câteva râsete punctară răspunsul caporalului. Apone zâmbi, înainte de a se îndepărta continuând să adreseze reproșuri oamenilor lui și să-i zorească. Ripley rămase deoparte. Infanteriștii formau o echipă sudată, o hidră de luptă cu unsprezece capete, iar ea nu făcea parte din grupul lor. Doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un fel de ou mare șl se lipește pe fața victimei în care injectează un embrion, după care se desprinde și moare. Am putea spune că este în mare un organ sexual ambulant. Apoi acest... ― E taman definiția ta, Hicks. Caporalul se limită la adresarea lui Hicks a zâmbetului său obișnuit și îngăduitor. Dar Ripley nu găsi nimic de râs. De fapt, când era vorba de extratereștri, glumele nu-și aveau rostul. Ea văzuse unul cu ochii ei, pe când ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
întinse brațul pentru a-l apuca pe Hudson de ținuta de luptă și pentru a-l obliga să se așeze. I se adresă cu glas scăzut dar autoritar. ― Gura. ― De acord, Hicks. Hudson se conformă, cumințindu-se brusc. Ripley îi mulțumi caporalului cu un semn din cap. O față de adolescent și ochi de bătrân, se gândi ea studiin-du-l. A văzut prea multe, mai multe chiar decât își dorise. Tăcerea instaurată după discursul lui Hudson îi făcu bine. Și-așa tensiunea nervoasă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
semn din cap. O față de adolescent și ochi de bătrân, se gândi ea studiin-du-l. A văzut prea multe, mai multe chiar decât își dorise. Tăcerea instaurată după discursul lui Hudson îi făcu bine. Și-așa tensiunea nervoasă era prea mare. Caporalul șef se apropie de ea. ― Nu-l lua în seamă. Hudson și ceilalți sunt așa dar, la o adică, nimeni nu-i întrece. ― Dacă Hudson știe să folosească pușca la fel de bine ca și gura, m-aș mai liniști. ― Nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
înainte, o să mă ocup personal de asta. Executarea. Două minute. (Privi în stânga.) Și cineva să-l trezească pe Hicks. Se auziră câteva râsete, iar Ripley nu-și împiedică un zâmbet care-i lumină fața când dădu cu ochii de biograma caporalului șef, specifică unui om doborât de plictiseală. Secundul Apone dormea profund și visa fără îndoială locuri cu un climat mai blând. Ei îi părea rău că nu putea să se destindă ca el, dar se gândi că poate va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de la această înălțime, dar ăsta-i regulamentul. ― Înțeles, răspunse femeia. Țineți-vă bine, colo în spate. O să ne scuture oleacă. Asta nu-i avion, e o amărâtă de navetă de îmbarcare care nu-i făcută pentru manevre atmosferice. ― Execută ordinele, caporal. ― Bine, domnule locotenent. Ferro mai zise un cuvânt, prea slab ca să fie trasmis. Ripley se îndoia că ar fi fost măgulitor Efectuară cercuri deasupra coloniei. Nimic nu se deplasa printre imobile, iar puținele lumini pe care le reperaseră de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o scară carp ducea spre ultimul nivel al orașului. Culoarul pe care-l găsi era copia celui de la parter, poate nu chiar atât de larg, dar tot pustiu, prezenta însă un avantaj: aici erau apărați de vânt. În mijlocul oamenilor lui, caporalul șef luă o cutiuță metalică prevăzută cu un cadran. Conținutul era fragil, dar, ca majoritatea materialului utilizat de infanteriști carcasa era deosebit de rezistentă. O îndreptă în josul culoarului și efectuă niște reglaje. Două diode se aprinseră, dar indicatoarele nu reacționară. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pentru a-și da seama că era vorba de sânge uscat. Toate persoanele rămase în blindat o văzură dar nu spuseră nimic. Detectorul lui Hudson emise un bip care păru asurzitor pe culoarul pustiu. Vasquez se răsuci gata de tir. Caporalul și operatoarea de criblor schimbară o privire scurtă, Hudson dădu din cap și se îndreptă încet spre o ușă întredeschisă și ieșiră parțial din țâțâni. Era ciuruită de vibratoare, ca și pereții. Comtehul se depărta și Vasquez se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Dându-și seama că numai Burke și Gorman puteau să o audă, se grăbi să branșeze jackul la circuitul de comunicații și vorbi în microfonul individual. ― Hicks, aici Ripley. Am văzut ceva pe ecranul tău. Dă-te mai în spate. (Caporalul se conformă și imaginea se strâmtă.) E perfect. Acum, spre stânga. Așa! Cei doi bărbați prezenți alături de ea în postul de operații priveau monitorul lui Hicks. Camera lui se stabiliză și cadră o parte din peretele ciuruit și străbătut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
devastat, la birourile și antrepozitele distruse de foc. Făcu un semn lui Wierzbowski care veni să se plaseze în dreapta lui Ripley. Hicks încetini pasul pentru a se plasa în stânga ei. Ea remarcă escorta ce se formase și se uită la caporal. Acesta îi făcu cu ochiul, sau cel puțin așa crezu ea. Poate îi intrase ceva în ochi. Chiar și în acest culoar, vântul sufla destul de tare pentru a duce cu el praf și cenușă. Frost ieși dintr-un culoar lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de mișcări emise un bip neașteptat. Cei patru infanteriști pivotară pentru a observa intrarea în laborator, apoi ungherele întunecate. Hicks orientă detectorul către baricadă. ― Acolo. Indica tocmai culoarul pe care veniseră. ― Unul de-ai noștri? Instinctiv, Ripley se apropie de caporal. ― Imposibil de aflat. Chestia asta nu este un apa de precizie. I se cere rezistență la trânteală, nu să-și dea cu părerea. Gorman vorbi în microfonul său. ― Apone, ne aflăm în secția medicală și am reperat ceva. Unde sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Hai, Vasquez. Femeia făcu un gest scurt din cap și puse criblorul în poziție de tragere. Arma se prinse în suport clămpănind. Însoțită de Hicks, Vasquez se îndreptă spre punctul de origine al semnalului. Frost și Wierzbowski mergeau în urma lor. Caporalul ajunse în culoarul principal și o luă la dreapta prin labirintul de oțel. ― Semnalul se amplifică. Origine organică. (Cu o mână ținea detectorul, iar cu cealaltă își legăna pușca.) Mișcări neregulate. Dar unde dracu' suntem? Burke examină împrejurimile. ― Bucătăria. Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cutie de metal pe care o dădu la o parte cu un șut, făcând-o să se rostogolească cu mare tâmbălău în penumbră. Infanteria își păstră echilibrul și cu siguranța de sine, dar Ripley crezu că sare în tavan. Detectorul caporalului emitea acum bipuri regulate, aproape neîntrerupte. Zumzetul devenise un vaiet ascuțit, când o grămadă de cratițe se prăbuși în dreapta lor; avură timp să zărească o siluetă neclară, dincolo de mesele de preparare. Vasquez se răsuci cu suplețe și degetul apăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu ochiul și nici criblor pe care să-l încarce pe ascuns, dar avea în schimb un toc cilindric fixat pe cătușeala ținutei de luptă. Îl desfăcu și scoase o flintă de calibrul 12 în timp ce Hudson îl privea cu interes, caporalul își închidea la loc platoșa, prinse patul relicvei bine întreținute și o încărcă. ― Unde-ai găsit-o, Hicks? Când am văzut umflătura aia am crezut că ai luat o sticlă cu tine, deși nu obișnuiești. Ai julit-o dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]