1,192 matches
-
în speranța de a auzi idei suficient de bune pentru a le fura. Așa cum am descoperit când eram în guvern, problema cu majoritatea sfaturilor este că se referă mai degrabă la ,,ce" decât la ,,cum". Ne putem uita toți sub capota unei mașini defecte dorind să o reparăm, dar nu toți știm cum să dezasamblăm componentele și să le asamblăm la loc fără să creăm o dezordine și mai mare. Președinții apreciază când li se spune ce ar putea face, dar
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
într-un stabiliment cu tot confortul, Hotel Belvedere****. CÎT DESPRE Astra Cabrio, întregul ei echipament este conceput pentru a vă destinde. Astfel modelul Diamond, de ex., vă propune un motor 1.8i 16V (115ch), ABS, 2 airbags full size, o capotă electr., interior piele, climatizare, jante alu și multe altele. [...] În T51, marca de opoziție ÎN SCHIMB este folosită pentru a semnala opoziția dintre situațiile celor doi jucători: T51 FOTBAL • Internaționalul Michael Owen (24 ani/ Liverpool) va semna pentru Real Madrid
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tracțiunii integrale permanente cu cele ale tracțiunii anclanșabile. T50 [...] Cît despre Astra Cabrio, întregul ei echipament este conceput ca să vă destindă. Astfel, modelul Diamond, de ex.,vă propune un motor 1.8i 16V (115ch), ABS, 2 airbags full size, o capotă electr., interior piele, climatizare, jante alu și multe altele. [...] T52 Planul Bush criticat CINCINNATI • Candidatul democrat la Casa-Albă John Kerry a criticat vehement ieri planul de redesfășurare a trupelor americane anunțat ieri de Georges W. Bush. El s-a referit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Nu mai pot, abia aștept să scap de-aici!”, se lamenta Petre în fața unei dactilografe de la Băneasa, în aprilie 1990. Ea clătina din cap cu înțelegere: ce oameni, ce educație... După care, l-a luat și ea la frecat pe capota mașinii. Politicienii folosesc semne pentru recunoașterea apartenenței la un anumit grup. De obicei, aceste semne erau și sunt zoomorfe: pajura, șoimul, corbul, bourul etc. Recent, unii politicieni de la Chișinău foloseau semne infantile: furnica, rândunica... Partidele respective au sfârșit în ridicol
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sunt îndrăgostiți de tehnologia în sine, de factorul „vai, ce bine merge”, de cai-putere și de valoare. Înainte ca mașinile să aibă calculator de bord, peisajul cel mai des văzut în America era imaginea a trei-patru tipi adunați în jurul unei capote ridicate de mașină și privind cum proprietarul ei repara carburatorul sau instala o baterie nouă, oferindu-i tacticos sfaturi despre cum s-ar putea monta mai bine. Astăzi aceiași bărbați sunt în jurul grătarului și discută despre capacitatea discului hard de la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
create în jurul identității acestei forme de expresie? Acestea pot fi descoperite în euforia critică iscată în jurul noului jurnalism al anilor '60 ai secolului al XX-lea, care include lucrări clasice ale acestei forme precum "In Cold Blood 7" de Truman Capote sau "Electric Kool-Aid Acid Test8" al lui Tom Woll. Criticii au observat foarte repede că nu era nimic nou în acest jurnalism de factură impresionistă. Nu e mai puțin adevărat că noul jurnalism cunoscut fie ca literatură nonficțională fie ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi catalogată ca studiu etnografic, în timp ce lucrarea lui Tom Wolf The Kanady-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby14 poate fi inclusă în secțiunea societatea și cultura americană, iar The Right Stuff la aerospațiale. În același timp, lucrarea In Cold Blood a lui Truman Capote poate fi inclusă în secțiunea criminologie, și Hiroshima lui John Hersey 15 în secțiunea fizică și energie atomică. Consecința este că jurnalismul literar american nu se regăsește în categoriile discrete inventate de bibliotecari. Așa cum observa Alberto Manguel, "fiecare bibliotecă este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și exemplele de jurnalism literar narativ sunt implantate într-un orizont social care este greu de definit ca fiind unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive sau polițiste. Un astfel de exemplu este romanul lui Truman, Capote In Cold Blood, care a atins statutul de model al jurnalismului literar narativ în ciuda invenției ficționale de care Capote a fost acuzat. În tot cazul o asemenea suprapunere este în mod special importantă pentra a fi evidențiată atunci când se examinează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive sau polițiste. Un astfel de exemplu este romanul lui Truman, Capote In Cold Blood, care a atins statutul de model al jurnalismului literar narativ în ciuda invenției ficționale de care Capote a fost acuzat. În tot cazul o asemenea suprapunere este în mod special importantă pentra a fi evidențiată atunci când se examinează prezența acestui gen în primele trei sferturi ale secolului al XX-lea, până la noul jurnalism al anilor '60 și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Bakhtin, mai înainte ca opera sa să găsească o largă audiență în Vest. Mas'ud Zavarzadeh, în analiza sa asupra "nuvelei nonficționale", sugerează că variațiile sale asupra jurnalismului literar narativ, așa cum ar fi In Cold Blood al lui Truman Capote, derivă dintr-o presiune asupra societății care este într-o măsură din ce în ce mai mare "technotronicizată" , ceea ce conduce la un prezent discontinuu care este în mod fundamental absurd (9). În mod similar, James Boylan observă că jurnalismul literar narativ în anii 1930
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știrile cât mai complet și de a le relata cât mai omenesc posibil, astfel încât cititorul să se vadă în locul celuilalt" chiar dacă, așa cum a recunoscut, "celălalt" era un criminal (Autobiography, 317). Steffens anticipează cu peste 60 de ani romanul lui Truman Capote, Cu sânge rece, și pe cel al lui Norman Mailer, Cântecul Călăului, care în încercarea de a înțelege subiectivitățile criminalilor condamnați, au devenit clasici ai noului jurnalism din perioada 1960-1970, iar operele lor sunt alegorii ale părții întunecate a experienței
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în conținut dar în general ușor de citit" (248). Relatarea lui Settle despre irlandezul Dennis Clancie, care a sfârșit și el spânzurat, explică de ce aceste relatări pot fi considerate exemple de jurnalism literar narativ timpuriu. La fel ca și Truman Capote, care a insistat că In Cold Blood este adevărată (deși au apărut dovezi că nu a fost așa), Elkanah Settle adaugă un subtitlu cărții sale, trădând intenții similare: Unde sunt detaliate multe din aventurile sale malefice (adevărate) în Anglia, Irlanda
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adevărați se pot găsi strămoșii cărții In Cold Blood. Pe de-o parte, Clancie este o poveste care are infracțiunea ca temă; pe de alta este un exemplu de jurnalism literar narativ ca gen modal. "Romanul nonficțional" pe care Truman Capote a pretins că l-a inventat nu era deloc nou. Contrastul dintre texte precum Clancie și Du Vall pe de o parte și informația sau modelul de știri discursiv în ziarele aflate în dezvoltare pe de altă parte ajută la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
problema celor mai recente utilizări ale terminologiei critice, care a fost aplicată în mod preponderent textelor narative - fie că e vorba despre schițele citadine ale lui Crane sau lucrări mult mai recente cum ar fi In Cold Blood al lui Capote. În loc de aceasta ar fi mult mai potrivit să sugerez că există un jurnalism literar narativ și un jurnalism literar discursiv, sau o literatură jurnalistică narativă și o literatură jurnalistică discursivă, dacă examinarea critică a celor două forme distincte presupune o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inclus și jurnalele de călătorie latino-americane ale lui Carleton Beals și cele despre Arabia, ale lui Freya Madeline Stark. Și au mai fost și relatările despre crime reale. Din nou, nu a fost nimic nou în ceea ce a făcut Truman Capote, în ciuda autopromovării. Un exemplu este cartea lui Hickman Powell, Ninety Times Guilty (De nouăzeci de ori vinovat, n. trad.), publicată în 1939, despre legăturile dintre mafie și fenomenul prostituției (Kerrane and Yagoda, 97). Fie că își ascundeau sau nu ideologia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
povestiri despre diferite infracțiuni, iar în 1953, Why Did They Kill? (De ce au ucis?, n. trad.), relatarea unei crime comise de trei adolescenți, care a fost considerată drept o anticipare a romanului Cu sânge rece (In Cold Blood) de Truman Capote (Applegate, 165). Mary McCarthy nu reușea să convingă publicul să îi ia în serios jurnalismul literar din cauza esențializării esteticii. Într-un articol publicat în revista Harper's în 1953, intitulat "Artists in Uniform", ea povestește cum s-a confruntat odată cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
New Yorker începuse să aibă concurență. Acestea fiind spuse, ar trebui adăugat că revista Esquire publicase jurnalism literar și la sfârșitul anilor '50 ai secolului al XX-lea (Wakefield, Harold Hayes, 32). În domeniul lucrărilor cu dimensiuni de roman, Truman Capote a publicat Cu sânge rece în 1965 și Tom Wolfe Testul electric kool-aid acid (Electric Kool-Aid Acid Test), printre altele. Care este originea termenului "nou jurnalist" folosit pentru a descrie această perioadă nu se știe sigur. Se știe doar că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
remarca exegetul John J. Pauly, "Noul Jurnalism submina în mod consecvent relațiile tratate superficial (Politics 11-12)". Aceste relații se reflectau în modul în care americanii negociau probleme litigioase precum războiul din Vietnam, cultura drogurilor sau valorile clasei mijlocii. Spre exemplu, Capote și-a început atacul asupra percepției visului american în lucrarea Cu sânge rece. Wolfe a făcut portretul lui Ken Kesey și al prietenilor lui, porecliți farsorii veseli, ce călătoreau prin țară în timp ce erau sub efectul drogurilor. Printre alți autori din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
budincă a comunicațiilor" (218). Anul 1965 este deseori considerat drept momentul decisiv în care s-a dezvoltat noul jurnalism ca răspuns la perceperea unei retorici jurnalistice eșuate. În acest an s-au publicat lucrări precum Cu sânge rece de Truman Capote sau Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby de Tom Wolfe. După cum observa Hellmann, "Faptul că Wolfe și Capote au scris aceste lucrări în același timp este mai mult decât o coincidență, întrucât ele reprezintă cele mai evidente experimente care aparțin unui gen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dezvoltat noul jurnalism ca răspuns la perceperea unei retorici jurnalistice eșuate. În acest an s-au publicat lucrări precum Cu sânge rece de Truman Capote sau Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby de Tom Wolfe. După cum observa Hellmann, "Faptul că Wolfe și Capote au scris aceste lucrări în același timp este mai mult decât o coincidență, întrucât ele reprezintă cele mai evidente experimente care aparțin unui gen ce răspunde unei schimbări unice în cultura americană", o schimbare ce reflectă transformări și crize culturale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nici un nume. Voiam să scriu "povestiri pentru ziare"" (Wakefield, Harold Hayes 34). Unul din motivele pentru care anul 1965 este deseori considerat drept anul în care s-a dezvoltat jurnalismul literar este faptul că, la apariția cărții Cu sânge rece, Capote a declarat într-un interviu realizat de George Plimpton (la rândul său nou jurnalist de ceva timp) că a inventat o nouă formă, "romanul non-ficțiune" (Plimpton, The Story). Ceea ce a făcut Cu sânge rece a fost să stârnească discuții critice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
The Story). Ceea ce a făcut Cu sânge rece a fost să stârnească discuții critice pe tema elaborării unor tehnici asociate cu romanul realist și aplicate relatărilor jurnalistice (Hellmann, ix) sau relatărilor ce pretind să reflecte un statut fenomenalist. Pretenția lui Capote de inventator al noii forme este compromisă întrucât în același an a apărut lucrarea lui Wolfe Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby, publicată întâi în revista Esquire și apoi inclusă într-o colecție cu același titlu, ce cuprindea lucrările aparținând noului jurnalism
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scrâșnetul roților pe linia de plecare. Ei bine, nu a întrerupt dansul efectiv, dar o sută de adolescenți au părăsit ringul când au auzit zgomotele de cursă" (80-81). Subcultura și-a făcut auzită sirena imnului său. Deși poate pretenția lui Capote s-a dovedit a fi îndoielnică, prin lucrarea Cu sânge rece el a atins o profunzime literară și chiar filozofică ce poate concura cu cea a scriitorilor consacrați. Spre exemplu, Cu sânge rece amintește de romanul Crimă și pedeapsă al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pedeapsă al lui Dostoievski. În momentul în care Perry Smith se pregătește să îi taie cu cuțitul gâtul lui Herb Cuttler și să dea curs unei violențe criminale, îl recunoaștem în el pe Rodion Raskolnikov. Așa cum Smith îi amintește lui Capote de conștiința schimbătoare: După ce i-am, știi, după ce i-am legat [pe membrii familiei Clutter], eu și Dick ne-am retras într-un colț. Trebuia să vorbim. Știi că acum existau resentimente între noi. Dintr-odată mi s-a făcut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și pedeapsă are loc o răscumpărare; ceea ce nu se poate spune și despre sfârșitul acestei cărți. Ceea ce se degajă în mod fundemantal din volumul Cu sânge rece este moartea unei puternice reificări cunoscute sub numele de "visul american". Dar, deși Capote a fost capabil de o asemenea profunzime, Cu sânge rece are defectele sale, defecte pe care jurnaliștii tradiționali le foloseau deseori drept argumente pentru a combate noul jurnalism. Un argument era faptul că noii jurnaliști își asumau o libertate prea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]