3,744 matches
-
Motto: „Generalul care nu gândește în perspectivă și care își tratează cu superficialitate adversarii, va sfârși prin a deveni captivul lor” Sun Tzu - „Arta războiului” Cuvânt înainte În momentul în care se pornește o afacere sau, deja se conduce o afacere, primii pași, în înțelegerea traiectoriei activității (rezumată în termeni contabili), pot fi mai dificili. În lumea dură a competiției
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
eroice și tumbe scabroase”, condiția de „luptător în genunchi” și „demnitatea de a-ți lăsa creierul sfărâmat bucată cu bucată de ferocii canini ai slăviților regi”. Consecința „automistificării după legile ieftine ale artei” e, în realitate, „hemoragia continuă a poetului captiv ca un bufon din secolul cincisprezece”. După Amintiri dintr-o popicărie, Ucide-mă, fericire și Haltă în paradis, toate demne de interes în ciuda inegalităților, nimic din viața fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V.
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
ca marinari, fie ca pescari”, I.C. Vissarion cu articolul Ce e știința și cu descrierea tehnică amănunțită Motorul Steluța, o încercare abilă totodată de a-și găsi un sponsor pentru brevetarea acestei invenții, Ioan Genilie cu Fritz. Povestea unui vultur captiv, schiță din familia celor ale lui Brătescu-Voinești inspirate din universul ființelor mici, N. Dunăreanu, Radu R. Rosetti și Victor Eftimiu cu o scurtă proză SF, Pământul a vorbit! Anul 1930 înregistrează probabil una dintre cele mai prestigioase semnături scriitoricești din
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Scatiu intră și în politică, ajunge deputat. Dinu Murguleț își pierde și soția, rămâne fără nimic; infirm, se vede nevoit să locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv, bătrânul boier încearcă să evadeze și, printr-un șiretlic, reușește să fugă la conacul său. Acolo se va salva, căci Scatiu se duce să îl ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară apare în romanul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
convențională - față cu cercurile concentrice ale datului, pradă a unui complex arhetipal care - după parabola biblică ce dă titlul primei sale piese - poate fi numit „complexul lui Iona”. Spre deosebire de varianta biblică, la S. chitul care l-a luat pe Iona captiv este înghițit de un altul și așa mai departe, într-o existență formată din straturi, dincolo de care orice fel de orizont rămâne o pură himeră. Omul este, așadar, întotdeauna „înghițit” - sugerează scriitorul -, indiferent că e prizonier de la început în deja-existentul
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
freudiană scriitorul își permite o singură corecție, antrenând textul într-o direcție facil cvasifantastică. Cu toate că autorul nuvelelor și povestirilor din deceniul ’20-’30 declara orgolios în interviuri, ori de câte ori avea prilejul, că își dorește eliberarea de sămănătorism, în romane el rămâne captiv, deliberat și cu o anume frenezie, al inventarului de teme al curentului, avându-l de cele mai multe ori companion și pe Mihail Sadoveanu. Mai mult decât atât, P. își propune să dea o dimensiune romanescă, o arhitectură și o tipologie specifică
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
mult sau mai puțin de vreo doctrină literară, este aceea că e vie și incitantă, neprestabilindu-și tipare și corectându-și din mers excesele și maniile”. SCRIERI: Geraldine, București, 1969; Acceptarea inițială, București, 1971; Pour un complot mystique, Paris, 1982; Audience captive, Paris, 1988; Umbletul șopârlei, Pitești, 1992; Audiență captivă, tr. și îngr. Constantin Abăluță și Dan Stanciu, pref. Gellu Naum, postfață Constantin Abăluță, București, 1999; Podul Charles al apocalipsei, tr. Constantin Abăluță, București, 2000; Balayeur devant sa porte, Paris, 2000; La
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
este aceea că e vie și incitantă, neprestabilindu-și tipare și corectându-și din mers excesele și maniile”. SCRIERI: Geraldine, București, 1969; Acceptarea inițială, București, 1971; Pour un complot mystique, Paris, 1982; Audience captive, Paris, 1988; Umbletul șopârlei, Pitești, 1992; Audiență captivă, tr. și îngr. Constantin Abăluță și Dan Stanciu, pref. Gellu Naum, postfață Constantin Abăluță, București, 1999; Podul Charles al apocalipsei, tr. Constantin Abăluță, București, 2000; Balayeur devant sa porte, Paris, 2000; La Cage centrifuge, pref. Gérard Augustin, Paris, 2003. Traduceri
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
nostru glas într-o lume occidentală precumpănitoare de stânga, foarte puțin interesată de soarta țărilor înrobite de comunism în Est”. Sunt publicate numeroase articole de atitudine anticomunista și antisovietica, informații despre activitatea Comitetului Național Român și despre sesiunile Adunării Națiunilor Captive, comunicate și mesaje ale Casei Regale, știri culturale și date despre Institutul Universitar Român „Carol I”, sinteze și eseuri pe teme de istorie și cultură. Numărul 186/1959 consacră aproape întregul spațiu temei La Culture roumaine dans la communauté européenne
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
imaginației. Nihilismul interzice chiar și întrebarea privitoare la adevăr. Lacunele nu trebuie reparate, ci mai curând oficializate. Sensul vieții plutește undeva în larg ca o barcă făcută din scânduri putrezite, pierdută într-o imensă lagună. (Wittgenstein prefera imaginea unei muște captive într-o sticlă, căutând ieșirea prin orificiul gurii fără de dop.) În fine, accidentul nașterii biologice abia rivalizează cu contingența morții. Suntem deja în sumbra anticameră a „barbariei” (Michel Henry). Eseul filozofic elaborat în fieful cercurilor de postmoderniști și-a uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1996), orice fenomen proiectat în lume poate primi o dublă lectură: mai întâi, o lectură concentrată asupra actului efectiv de apariție, care demundaneizează fenomenul; mai apoi, o lectură fixată asupra conținutului și modalităților apariției, care mundaneizează fenomenul și-l fac captiv „inteligenței mercenare” (Grigorie de Nyssa). Prin obiectualizarea conceptuală, lucrul devine „masca” fenomenului, iar „lumina” conștiinței cade precum o penumbră peste apariția originară (numită de Henry „auto-apariție”). Fenomenul nu este, în nici un caz, identic cu subiectul apariției sale (dedublat, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se leagă într-un fel sau altul de scrierea și difuzarea acestor texte. 1. Spiritul public în România postcomunistătc "1. Spiritul public în România postcomunistă" După 1989, desprinzându-se lent și convulsiv de orizontul mental al ceaușismului, făcut din „gândire captivă” (Czesßaw Mißosz), izolaționism și deprofesionalizare, limbă de lemn, „autonomia esteticului” și avatarul ei, „rezistența prin cultură”, cu foarte rare excepții de curajoasă reflecție alternativă articulată și relativ numeroase formule - de regulă, mutante- de expresie liberă, preponderent literare și esopice, intelectualii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Press, Ithaca și Londra, 1995 (ed. rom.: Cultură și naționalism în România Mare, 1918-1930, traducere de Vlad Russo, Humanitas, București, 1998). 6. S-a scris mult despre duplicitatea intelectualilor sub sistemele totalitare sau chiar în regimurile mai puțin dure. Gândirea captivă (1953), clasica operă a lui Czesßaw Mißosz, a introdus noțiunea crucială de ketman, întâlnită inițial în culturile islamice de către Gobineau și definită de Mißosz ca fiind o strategie complexă prin care intelectualii trăitori în regimul comunist, rămânând în mod ostentativ
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
printr-un „joc pe care îl jucau pentru a-și apăra gândurile și simțămintele”. În acest fel, intelectualii își păstrau (sau cel puțin așa credeau ei) libertatea spirituală interioară chiar atunci când articulau (mimau) discursul puterii. Vezi masa rotundă despre Gândirea captivă moderată de Robert Faggen, cu contribuții ale lui Andrzej Walicki, Irena Grudzinska-Gross, Adam Michnik, Edith Kurzweil, Partisan Review, I, 1999, pp. 49-69. Walicki observa cu acuitate că singurul ketman ce lipsește din Gândirea captivă e cel al lui Mißosz însuși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
puterii. Vezi masa rotundă despre Gândirea captivă moderată de Robert Faggen, cu contribuții ale lui Andrzej Walicki, Irena Grudzinska-Gross, Adam Michnik, Edith Kurzweil, Partisan Review, I, 1999, pp. 49-69. Walicki observa cu acuitate că singurul ketman ce lipsește din Gândirea captivă e cel al lui Mißosz însuși: ketman-ul hegelian sau istoriozofic. Se poate să fi fost o omisiune „tactică” (vezi ed. rom.: Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare, traducere de Constantin Geambașu, Humanitas, București, 1999). Despre disimulare sub comunism, vezi Ken
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Partisan Review, I, 1999, pp. 49-69. Walicki observa cu acuitate că singurul ketman ce lipsește din Gândirea captivă e cel al lui Mißosz însuși: ketman-ul hegelian sau istoriozofic. Se poate să fi fost o omisiune „tactică” (vezi ed. rom.: Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare, traducere de Constantin Geambașu, Humanitas, București, 1999). Despre disimulare sub comunism, vezi Ken Jowitt, New World Disorder. The Leninist Extinction, University of California Press, Berkeley, 1992 (capitolele despre cultura politică, neotradiționalism și moștenirea leninistă). Pentru cazul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lilla. Eseul final, „Seducția Siracuzei”, este o reflecție generală, în care se distinge poate cel mai bine tonul straussian al lui Mark Lilla. Alte figuri tutelare sunt Daniel Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare. În „Prefață”, autorul se referă cu admirație la Mißosz, arătând că Spiritul nesăbuit ar putea fi citită „ca un modest supliment la Gândirea captivă”. Lilla își pune în același loc întrebări și mai chinuitoare, încercând să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare. În „Prefață”, autorul se referă cu admirație la Mißosz, arătând că Spiritul nesăbuit ar putea fi citită „ca un modest supliment la Gândirea captivă”. Lilla își pune în același loc întrebări și mai chinuitoare, încercând să înțeleagă ce i-a determinat pe intelectualii trăitori în democrații să aleagă tirania. Mißosz - care i-a inspirat și pe alți critici occidentali ai comunismului, ca Alain Besanșon
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am avut ocazia să-l întâlnesc de mai multe ori, putând astfel să-i apreciez pe viu remarcabila personalitate, de la talentul oratoric la umorul negru și delicatețea în raporturile cu ceilalți. și pentru mine, ca și pentru alți est-europeni, Gândirea captivă rămâne desigur un manifest al libertății de gândire, o bună analiză a psihosociologiei intelectualilor sub tiranie - mai bine zis, sub o tiranie cu durată scurtă, deci fără patologiile generate de sentimentul că sfârșitul tiraniei nu e de conceput „în timpul vieții
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vinovaților, deplasările aparent capricioase pe drumurile unei Californii suspect de ploioase se relevă a fi doar firimituri din marele desen universal. Aparentele îndepărtări de linia roșie a evenimentelor întăresc atmosfera de realism, de apartenență la o lume de oamenii vii, captivi însă ai unei existențe ce-și urmează propria logică: Ploaia umplea rigolele și pe caldarâm te stropea până la genunchi. Polițiști voinici, în impermeabile de cauciuc, lucind ca niște țevi de revolver, se distrau trecând în brațe, peste locurile inundate, fete
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acesteia, în raport cu calitățile mediului sau cu intențiile aflate la nivelul sursei de informare. Mediul însuși de transmisie nu este neutru, inocent. El „colorează” și „comentează” într-un anumit fel ceea ce arată. Se naște astfel o realitate nouă, fictivă, insul devenind captivul acesteia, uitând sau negând ceea ce este cu adevărat. Ficționalitatea mediatică (etalată la nivelul producțiilor filmice, prin staruri și „modele” de tot felul) îl deconectează pe individ de la o realitate pe care ar trebui s-o cunoască sau s-o amenajeze
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
limitele inerente de relație. Nu înveți de unul singur pentru că așa vrei, ci pentru că ești nevoit s-o faci astfel fără prezența profesorului și a colegilor. Alegi în măsura în care instrumentele, banii sau timpul îți permit. „Este vorba despre o libertate controlată, captivă, puternic supusă unui câmp de constrângeri organizaționale și pedagogice ale dispozitivelor” (Jézégou, p. 162). Distanța față de centrul de ofertă educațională îți dictează să „alegi” o atare formă de instruire. Informarea nu se poate ivi decât într-un cadru de competențe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mă lase cu ideile mele mai puțin primejdioase. Vroia să mă ajute. Ochii ăia cafenii nu m-au mințit până acum și nu o făceau nici acum. Era depășită de situație. Era tulburată. Ea trebuia liniștită, nu eu. Mă simt captiv în propriul meu corp, Ana. Mă simt prizonier în propria mea minte. E teribil! Chiar și acești pereți se prăbușesc câteodată peste mine și mă întemnițează sub ruinele lor. Ceea ce se întâmplă acum topește gratiile închisorii mele. Simt asta. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
alternative atunci când nu era loc de așa ceva. Tot boscorodind pentru sine, Vera Înaintă În iarba Înaltă În căutarea intimității. Vegetația se Închise În urma ei, iar când se uită În sus dădu de cerul senin, de un albastru uniform. Se simțea captivă, dezorientată, dar nu o deranja, dimpotrivă, pentru că știa că nu se pierduse cu adevărat. Încă mai auzea vocile celorlalți la câțiva metri mai Încolo. Își ridică rochia, atentă să adune cum trebuie faldurile stofei Încât să nu se stropească din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]