837 matches
-
anume carmen și error. Iată versurile sale: "Perdiderint cum me duo crimina, carmen et error, / Alterius facti culpa silenda mihi / Nam non sunt tanti renovem ut tua vulnera, Caesar, / Quem nimio plus est indoluisse semel. / Altera pars superest qua turpi carmine factus / Arguor obsceni doctor adulterii" (Tristia II, 207-212). După cum se vede, poetul se abține să dezvăluie conținutul termenului error pentru a nu deschide rănile împăratului. Delictul săvârșit a fost calificat de poet ca error, nu ca scelus, iar în alte
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mari ale poeziei de exil fortuna labilis, nostalgia Romei, dragostea conjugală, elogiul prieteniei, viața la Tomis, elogiul poeziei toate în corelație cu dinamica motivelor, merită studii aprofundate. Carmen are valori romantice polare. Poezia i-a adus poetului necazuri și bucurii: "Carmina nil prosunt. Nocuerunt carmina quondam / primaque tam miserae causa fuere fugae" (Pontica IV, 13, 41-42), sau "Gratia, Musa, tibi: nam tu solacia praebes / tu curae requies, tu medicina venis" (Tristia IV, 10, 117-118). Muza dobândește, așadar, sens existențial și poetul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
exil fortuna labilis, nostalgia Romei, dragostea conjugală, elogiul prieteniei, viața la Tomis, elogiul poeziei toate în corelație cu dinamica motivelor, merită studii aprofundate. Carmen are valori romantice polare. Poezia i-a adus poetului necazuri și bucurii: "Carmina nil prosunt. Nocuerunt carmina quondam / primaque tam miserae causa fuere fugae" (Pontica IV, 13, 41-42), sau "Gratia, Musa, tibi: nam tu solacia praebes / tu curae requies, tu medicina venis" (Tristia IV, 10, 117-118). Muza dobândește, așadar, sens existențial și poetul are această conștiință. Pentru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Naso. Scrisori din Tomis, București, 1930, pp. 1-47. 32 E. Gelma, "La depression melancolique du poète Ovide dans son exil" în Le medicin d'Alsace et de Lorraine, 2, 1, (1935) pp. 28-44. 33 H. B. Evans, Ovid's Publica Carmina, A Study of Tristia and Epistulae ex Ponte as Poetic Books, Chapel Hell, 1972. 34 R. Pichon, Histoire de la Littérature latine, Paris, 1898, p. 408. Pentru alte judecăți de valoare negative vezi N. I. Barbu, Le système des valeurs dans l
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
storia augustea" în Annali della Facoltà di Lettere e Filosofia dell'Università di Napoli, 1955, p. 157. 11. Idem, Ovidio, Napoli, 1959. 12. DEVILLE, A., Essai sur l'exil d'Ovide, Paris, 1959. 13. EVANS, H. B., Ovid's Publica Carmina. A study of the Tristia and Epistulae ex ponto as poetic Books, Chapel Hill, 1972. 14. FRÄNKEL, H., Ovid. A poet between two words, Los Angeles, 1945. 15. FOCARDI, G., "Difesa, preghiera, ironia nel'Il libro di Tristia di Ovidio
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se limitează numai la lumea poetică, ci cuprinde toată viața, inclusiv latura politică a celor doi poeți. Afirmația lui Ovidiu 146 că "poeziile sunt lăudate, dar toți aspiră la marile daruri: și un barbar le place, numai să fie bogat" Carmina laudantur, sed munera magna petuntur: Dum modo sit dives barbarus ipse placet,147 este o săgeată îndreptată, evident, dacă nu chiar spre Horațiu cel "născut din tată libert", cel puțin spre cercul lui Mecena căruia Horațiu îi aparținea și din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Tristium l. V, Amstelodami, H.J. Paris, 1946, p. 9. 7 AURELIUS VICTOR, De Caes., I, 27: "poetam Ovidium pro eo, quod tres libellos amatoriae artis conscripsit, esilio damnavit (sc. Augustus)". 8 SID. APOLL., Carm. XXIII, 158 și urm.: "et te carmina per libidinosa/ notum, Naso tener, Tomosque missum,/ quondam Caesarae nimis puellae/ ficto nomine subditum Corinnae". Acest element apare într-un mod și mai accentuat în Ovidii vita de Raphael Regius (cfr. TH.J. DE JONGE, op. cit., p. 6), în care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat frag mente de proză sau versuri; e.g., În Nat. Quaest., IV a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
scriu nu au auzit bine sau nu au fost suficient de atenți: se schimbă adesea Între ele b și u (varianta consonantică), d și t, g și ch, b și p. Interpolările se datorează uneori scrupulelor reli gioase. E.g. Horațiu, Carmina, III 18, 12: În unele codice se citește pardus În loc de pagus, pentru că un copist pios și-a amintit de pasajul biblic habitabit lupus cum agno et pardus cum haedo accubabit (Isaia II 6). Conradus Rittershusius (1560-1613), În comen tariul său
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
curtea mănăstirii și-mi aranjez în șifonierul înalt cele câteva haine ce le-am adus cu mine, pe masă mi-am scos din rucsac caietele mai mici de desen, creioanele, cărbunele, jurnalul în care scriu, pixuri, casetofonul cu căști, casetele, Carmina Burana, două casete cu Mozart, ceva Bach, dar și Vanghelis, J.M. Jarre, Bon Jovi, Enigma, apoi aparatul de ras, after shave, periuța de dinți, pasta Colgate, săpun, hârtie igienică, Dumnezeule, și dintr-o dată mi-e rușine de toate aceste obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se apropiase de picupul ce învârtea o placă pe care n-o asculta decât Cemeilă, din când în când punctând ritmul cu degetele lui lungi pe marginea fotoliului. Mi se părea ceva foarte vechi, m-am ridicat să văd mapa: Carmina burana. Păcat că nu ascultau cu atenție cântecele medievale erotice și moraliste, de studenți săraci și călugări și vagabonzi, care exaltau iubirea de viață sub toate formele ei. M-am imaginat o clipă într-o incintă benedictină, în miez de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
noi suntem singurii pe care ea îi ascultă și așa mai departe, un pomelnic întreg știut pe dinafară de ani întregi. „Nel mezzo del camin di nostra vita...“, zicea Cemeilă turnându-și un alt mescal și străduindu-se să asculte Carmina burana. „Ce vrei să zici cu chestia asta?“, se arăta nedumerită Manuela Ștefan, ca și cum ar fi bănuit infame aluzii la vârstă, ca de obicei. „Ce spui doahmnă?“, se întorcea Cemeilă spre ea, accentuând întrebarea printr-o ușoară ridicare a ramei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ortodoxe Mehala, Corul Vicariatului Greco-Catolic, Corul Catedralei Ortodoxe Sârbe din Timișoara, Corul „Szabolcska Mihály“ al Bisericii Reformate - Cetate. Miercuri, 14 decembrie, vor cânta Corul „Dacia“ al Parohiei Ortodoxe Cetate, Corul de fete „Armonii sacre“ al Bisericii Baptiste Emanuel, Corala Feminină „Carmina Dacica“, Corul Bisericii Penticostale Elim. În ultima zi a festivalului concertează Formația Corală a Bisericii Reformate „Új Ezredév“ (Noul Mileniu) din Timișoara, Corala Memorial, Ansamblul coral romano-catolic alcătuit din Corul „Laudate Dominum“, Corul Parohiei Recaș și Corul de Tineret „Exultate
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
arta interpretativă și spre genialitate în creația artistică muzicală. Următoarea medalie a Universității de Arte „George Enescu” este realizată în anul 2010, la împlinirea a 150 de ani de învățământ artistic modern la Iași, după un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu (îndrumator lector univ. dr. Ilie Krasovski) de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative si Design. Se poate lesne observa că proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
următoare, formați cuvinte care se scriu cu literă mare la început: -na, Ca-, -men, Car-, -na, -man, -mi-, Cri-, rai-, Car 30. Scrieți după dictare textul: Camera Marinei e mare. Ea are un recamier cu arcuri. Mara e cu Crina. Carmina rumenea carnea. Mica arunca mierea. Marina, ai amnar cu cremene? Nu am nimic. „o O” 31. Citiți și arătați asemănările și deosebirile în șirurile de cuvinte: om nor nor ore coc ou noi cor ori cor oi noi mor uneori
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
expoziții,simpozioane, concursuri, conferințe. Am aflat că în cadrul Casei de Cultură își desfășoară activitatea numeroase cercuri: de teatru, condus de Rudi Nesvadba, muzică și dans popular Ansamblul Rapsozii Șiretului, dans modern - trupa Arena, dans de societate - formația Dream Dance, corul Carmina, grafică și pictură. Lunar aici sunt găzduite spectacole diverse ale unor trupe și formații din țară. Unul din spectacolele la care am participat m-a impresionat în mod deosebit: o trupă de balet din Iași condusă de doamna Cristina Iuriciuc
Sfera by Bran Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93591]
-
arta interpretativa și spre genialitate în creația artistică muzicală. Următoarea medalie a Universității de Arte „George Enescu” este realizată în anul 2010, la împlinirea a 150 de ani de învătământ artistic modern la Iași, după un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu (îndrumător lector univ. dr. Ilie Krasovski) de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design. Se poate lesne observa că proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
martie 1969 în localitatea Alesd, județul Bihor, România, fiul lui Ștefan Csaba și Filipsan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2120 Wolkersdorf, Hofgartenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, Reghin, Bd. Unirii, bl. 20, ap. 1, județul Mureș. 24. Ștefănescu Carmina Lucia, născută la 18 martie 1963 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Tolciu Nicolae și Lucia Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Chrudnergasse 9/3, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Sevastopol nr. 11, et. 2
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
născut la 9 decembrie 1977 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Fuss Peter și Juliana, cu domiciliul actual în Germania, 63743 Aschaffenburg, Bavariastr. 37, cu ultimul domiciliu din România, comuna Cenad nr. 82, județul Timiș. 89. Rausch Carmina Camelia, născută la 12 decembrie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Tepes-Cacareaza Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 91781 Weissenburg, Kaadenerstr. 21, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Babă Dochia bl. D 5, sc. A, ap. 16
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unei constelații nemuritoare. Antrenament erotic Deseori mi se întâmplă să fiu foarte deprimat din cauza stării mele șubrede de sănătate. Atunci Aia îmi recită versurile inițiale din Ars: Si quis in hoc artem populo non novit amandi/hoc legat et lecto carmine doctus amet („Dacă vreunul din mulții cititori arta iubirii nu o cunoaște,/Citească-mi poemul și, instruit, să se grăbească-a iubi”). Aia mă întreabă dacă poate continua să-mi citească: eu mă înfurii, la început... Apoi izbucnesc în râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-ți manifești dorința de a începe o nouă viață. Acum vreau să învăț bine limba asta ca să ajung să o stăpânesc și să scriu în ea. În epistola către Carus am scris: Nec te mirari, si sint vitiosa, decebit/carmina, quae faciam paene poeta Getes/a, pudet, et Getico scripsi sermone libellum/structaque sunt nostris barbara verba modis: et placui (gratare mihi) coepique poetae/inter inhumanos nomen habere Getas» („Ai face bine să nu te miri dacă poemele/pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fost acela care m-a călăuzit în această alegere. Ubi bene ibi patria, spune, pragmatic și falsificator, un dicton latin. Pentru mine, „patria” înseamnă mai ales limba mea, latina, pe care n-am trădat-o niciodată. Știu că ale mele carmina vor rămâne întru eternitate, și prin ele și limba în care sunt exprimate se va salva. Am învățat și graiul getic, scriind câteva versuri în onoarea celor ce m-au ospitat aici. Aia a scris jurnalul meu în această limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
armoniei naturii (D. Paquet, 1997/2007, 18). Ceva mai târziu, în Roma antică, poetul Quintus Horatius Flaccus (65-8 î.H.) îi prevenea pe contemporanii săi care imitau ritualurile ospitalității și toaletei perșilor în volumul de ode pe teme civice intitulat Carmina (31-20 î.H.). Persicos odi, puer, apparatus ("Urăsc, copile, pregătirile persane") era avertismentul asupra faptului că asimilarea obiceiurilor persane însemna supunerea față de popoarele care amenințau granițele Imperiului Roman (Horatius, Carmina, Liber I, XXXVII). În secolul al doilea al erei noastre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]