2,211 matches
-
Încurajată, acesta din urmă mai că l-a îmbrățișat în încercarea de a-i capta atenția, de a-i schimba starea sinonimă cu propria ei stare de fond. Fata reușise până mai acum câteva momente să creeze o atmosferă de carnaval, să împrăștie veselie, exuberanță și optimism. Își înecase tristeța în torente de îndemnuri adresate celorlalți, adresate sieși. Orice față tristă avea darul de a-i anihila eforturile depuse. Puțin mai lipsea să-l roage pe Albert, cu lacrimi în ochi
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
antologia Scripta Manes,editată de Anamarol, București, 2013. Are în pregătire un volum de fantezie și aventuri, Cămașa purpurie, o carte de nuvele Călătoria, o carte cu Rețete... literare, iar pentru micii soliști două cărți cu cântece pentru copii: Vine carnavalul și Cântece pentru copiii de grădiniță. Părinți, bunici, copiii, voi Oameni mari și Oameni mici, întoarceți-vă la izvorul limpede și curat din adâncurile ființei și potoliți-vă setea idealurilor voastre de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune, alături de
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
pare să se ocupe de interesele tuturor, dar nimeni nu se ocupă de omul viu. Se cultivă, de cele mai multe ori, o învățătură depravată, care siluiește și osândește, iar slujitorii acesteia devin funcționari, simulând, temându-se, mințind într-o lume de carnaval, în care fiecare poate să-și pună masca zilnică. În lumea noastră nu prea mai este loc pentru oameni. Ei sunt evaluați în procente, iar dramele lor personale pot deveni, cel mult, elemente de statistică. Mai mult, potrivit „noilor grile
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
și pe sufletul cititorului, de la prima până la ultima pagină. Este meritul scriitorului ce oferă o lectură deosebit de plăcută și de atractivă, o lectură ce curge lin, firesc, ținând trează totodată și curiozitatea celui ce parcurge paginile prin prezentarea tuturor activităților (carnaval, colocviu, excursie, lansare de carte, întâlniri cu personalități și scriitori din zonă, vizitarea unui muzeu absolut magnific, înființat și condus de Ioan Grămadă), activități al căror suflet este doamna RODICA RODEAN. Domnul Marian Malciu conturează, în această carte, fără exagerări
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
și cutele neplăcute, se scoate orice pilozitate, se îndreptă nasul, se umflă buzele, se gonflează sânii și fesele, dinții sunt aliniații și albiți până la neverosimil, părul este vopsit în cele mai nenaturale culori, fața este acoperită cu o mască de carnaval. Frumusețea nu mai este un dar sacru și inefabil al cerului, este o realitate obiectuală, construită, corectată și artificializată. Am vorbit mai înainte de proliferarea imaginilor „frumuseții” sub forma ipostazelor mereu schimbătoare sub care persoana-personaj trebuie să apară și care nu
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014. Crinul, floarea sufletului meu Prin piața lumii tumultuoasa Zâmbesc oricui, fără de teamă, În costum de floare-aleasă, Jubilând, de bună seama! E-un carnaval, cu flori și îngeri, Cu măști hidoase, desuete, În care, suflete, tu sângeri De se aruncă-n flori cu pietre! Și cum se-ntâmplă-ades în viață, Când după inima-i trăiește: O floare, vă rămâne-n piața, Femeia mândră ce iubește
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
iar doldora de nea! Te-am căutat mereu, de când mă știu, în limpezimea apei de izvor! ... Citește mai mult Crinul, floarea sufletului meuPrin piața lumii tumultuoasa Zâmbesc oricui, fără de teamă,În costum de floare-aleasă,Jubilând, de bună seama!E-un carnaval, cu flori și îngeri,Cu măști hidoase, desuete, În care, suflete, tu sângeriDe se aruncă-n flori cu pietre! Și cum se-ntâmplă-ades în viață,Cănd după inima-i trăiește:O floare, vă rămâne-n piața,Femeia mândră ce iubește!Prin
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
ample, saloane întinse cu covoare plușate de culori conforme cu pereții lambriați și sculptați din mahon și din care țâșneau jeturi de lumină spre mese negre și maronii de un luciu de-ți lua ochii, o atmosferă non stop de carnaval în care bunul gust și liniștea prevalau, orice intenție de critică n-ar fi la locul ei pentru a gratula hărnicia și dragostea pentru frumos a oamenilor de aici. Sub anumite aspecte și cu anumite rezerve îmi reaminteau de ușile
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
le vizionăm cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar ne prindem în ritmul ei la fiecare petrecere la care participăm (și nu vorbesc de manele, ci de muzica aceea care ne încântă auzul și sufletul), ne costumăm la carnavaluri în țigănci cu fuste colorate și salbe de galbeni la gât, visăm ca măcar o dată în viață să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
le vizionăm cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar ne prindem în ritmul ei la fiecare petrecere la care participăm (și nu vorbesc de manele, ci de muzica aceea care ne încântă auzul și sufletul), ne costumăm la carnavaluri în țigănci cu fuste colorate și salbe de galbeni la gât, visăm ca măcar o dată în viață să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
în soare și în șocolata topită. „Brazil”, sărăcie și durere, curg lacrimi pe obrazul tău... se varsă în oceanul cald pe țărmul de smarald Copacabana Atâta lumină pe cocioabele tale Atâta soare pe sordidele favele Străluce în ferești pe ritmul carnavalului de pretutindeni „Brazil”, armonie asimetrica, ce minunată ești ! PĂSĂRI CĂLĂTOARE În țara mea cu cer albastru și soare arzător atâtea păsări migratoare își caută sălaș. Se duc... ori se întorc pe drum de zare îți tulbură auzul cu țipetele lor
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
întreabă ce-am făcut până acum taie câte un cap câte un triunghi noi suntem vinovați de frig și de ploaie noi spargem sticlele din greșală noi suntem imbecilii care am înghițit cuie în stomac și-am pus măști de carnaval jucând în acestă scenă somnambulească precum clovnii eu nu știu cine murdărește cuvintele de noroi și cine le tăvălește prin bordeluri confundându-le cu magopațele de la Crucea-de-piatră din tricolor unii și-au făcut cămăși de bravadă cu care ies în față și
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
am parcurs cu rapiditate în autoturismul cochet și cu volanul pe dreapta, pe autostrada șerpuind printre dealuri stâncoase sau câmpuri înverzite și pline de flori, majoritatea de un galben de vis. La Limassol ne-a întâmpinat o fantastică atmosferă de carnaval început de curând și care urma să dureze încă mai bine de-o săptămână. În amurgul splendid al unei zile lungi, obositoare dar fericite, eram din nou împreună cu fetița mea! Urmau două săptămâni și jumătate de ședere în Cipru, însorita
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
muzeul arheologic Kourion, grădina zoologică din Paphos, orașele Paphos, Larnaca și Nicosia și neîndoielnic, Limassol - orașul în care-am petrecut cele 17 zile minunate. Troodos, Kykkos, Polis Dimineața de 28 februarie 2011 într-un Limassol amorțit de vânzoleala nopții de Carnaval ce de-abia începuse pe 24 februarie mi-a fost atât de senină lângă copila ce-mi umpluse ore în șir sufletul cu desfătările ei și cu toate destăinuirile asupra a ceea ce se petrecuse în viața sa de la plecarea de-
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
Ne dăm la ceasul morții de pereți, Căci, în curând, va ninge cu furie Și-om tremura, tușind, pe sub nămeți. E toamna asta o alegorie; Ne pregătește iarna un final. Tânjind, bolnavi de-o gigacalorie, Ne-om încălzi, dansând la carnaval. E toamna asta ca o tânguire; Din cer și din pamânt se-aud chemări. E omul condamnat la umilire, Cu traiul risipit în patru zări. E toamna asta ca o mântuire, Pre mulți va pogorî frigul în scrin; Preludiul unei
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
poți să urci fără să cazi De nu te-nalți, nu poți să faci un pas Secretul lumii stă într-un compas și semnul plus. Că pe urmă scazi Minusul te duce la eșec Chibiții dau povețe false Și fiecare carnaval se Închide c-un salamalec Așa e viața autodidactă Dacă nu cauți, nu găsești nimic Orice lucru are un tipic Ca o scadență riguros exactă Referință Bibliografică: Nu poți să urci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358
NU POŢI SĂ URCI de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350893_a_352222]
-
bătut, Triumful urcă precum un vierme, Raiul a fost ridicat din lut. Munții rumegă norii, sublimul, Leul a fost cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Există? / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate
EXISTĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351017_a_352346]
-
Viguros, energetic, chiar extraordinar/ Doar să-l culegi de pe pleoapele-i sacre/ De pe chipul de zahăr și sare/ Din zâmbetu-i rar..” Apar și accente polemice: “Cât sânge de bal traversează câmpul imaginației/ Dacă eu nu mai ard/ În acest pestriț carnaval asumat/ Unde saturați sau striviți de banal/ Bântuiți de taine și stridenți în culori papagal/ Imploram te miri ce în genunchi/ în numele dragostei și al sfântului Ideal/ Duhul de-aseară ori de mâine/ Deghizat și-nsoțit în cântec/ Filtrând minutul cu
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
localurile, vitrinele magazinelor sunt decorate specific, în parcuri, ba chiar în case apar simboluri mai mult sau mai putin demonice, în timp ce televiziunea, ziarele și internetul abundă de reclame specifice evenimentului. Copiii sunt încurajați în școli și grădinițe să participe la Carnavalul cu măști și la jocurile distractive specifice momentului, sub pretextul cultivării creativității și al oferirii unor frumoase clipe de divertisment, culminând cu premii, marcând profund psihicul copiilor. Chiar este necesara această joacă “de-a uratul” fiind imortalizata prin fotografii împreună cu
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
sară cu colții în ceafa cuvintelor să le sugrume, să lase în urmă numai hoituri de vocale și consoane schioape înecate în sânge e bal mascat la bellagune o caleașcă veche a oprit și din ea au coborât măștile de carnaval marchizi pedanți în pași de gavotă și crinolinele care se rotesc în valsuri galante gondolierii dorm pe perne de vis într-o veneție înghețată așteptând să coboare luna pentru serenadele lor romantice e bal mascat la bellagune muzicile cu melodiile
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
o ultimă explozie de lumină înainte de legătura cu ne-lumina ... Zița și-a refăcut viața în câteva reprize, celelalte cuconițe, cu morala mai mult sau mai puțin reperată au devenit prospere femei de afaceri. Se poartă măștile cu sau fără carnaval, diferendele se reglează cu cecul dar nici pistolul nu s-a demodat. În lumea celor care mai cuvântă, limbajul este un Babilon de graiuri anglo-franco-hispano-chino-zulu-pufu-miștocare; în lumea celor care mai (și ) scriu, sunt vânați cu toate metodele moderne (mai exact
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
ridice Ecologii, ambientul Protestau c-o să se strice Avea cal, avea jiletcă Acceptase primăria Numai necuratul cred că Îi furase pălăria Nu e celui ce decide Cine urcă azi pe cal Pus cu susu-n jos un lied e, Refuzat la carnaval Și ce-ai să te faci atunci Că iar cazi și-ți scuturi praful Să te râdă niște prunci Că n-ai cui să tragi perdaful? Bate vântul, stinge focul Fuge murgul, cade șaua A căzut la bursă trocul: Nu
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
de a descoperi frumoase colecții în domeniul picturii, sculpturii, sticlei, fotografiei, arheologiei industriale, știintei... Charleroi este leagănul benzilor desenate belgiene cu Școala Marcinelle ilustrată de Editions Dupuis. Leagănul trădițiilor Locuitorii orașului au ca obiectiv promovarea folclorului, acesta fiind prezent în timpul carnavalurilor tradiționale de Mardi Gras sau procesiuni și marșuri napoleoniene, evenimente care adună în fiecare an mii de participanți costumați în îmbrăcăminte de epocă. Târgul de Paști transformă inima orașului într-un gigant parc de distracție. Originea acestor sărbători datează de
ORAŞUL CHARLEROI – O LOCAŢIE DIN INIMA EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355650_a_356979]
-
francofon din Belgia, situat în provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix și Waudrez. În prezent are o populație de 32.750 de locuitori. Este renumit datorită carnavalului sau și a patrimoniului arhitectural. Binche este situat în regiunea centrală, pe axa care leagă orașele Mons și Charleroi. În secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, văduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orașul Binche. Fiul său, Baldwin
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
petreceri au rămas sub numele de Triumfuri. Prin ordinul Comunității franceze din 17 iulie 2003, orașul Binche are propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial imaterial al umanității. Această manifestație folclorica are
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]