2,793 matches
-
a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
de autonomie că Principatul Nitra, în cadrul Regatului Ungariei. Așezările slovace s-au extins până în zona nordică și sudestică a Ungariei actuale, în timp ce maghiarii au început să se stabilească în sudul Slovaciei actuale. Compoziția etnică s-a diversificat prin așezarea germanilor carpatici (din secolul XIII), a valahilor (din secolul XIV), si a evreilor. Rezultatul invaziei mongole din 1241, și al foametei derivate, a fost o pierdere masivă de populație. Cu toate acestea, Slovacia medievală a fost caracterizată mai degrabă de orașe active
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
-se edificiul Carpaților Mici(altitudinea maximă 768 m) și Carpaților Albi(cca. 1000 m și cu desfășurare mai largă, cuprinzând numeroși martori de calcare jurasice). În nordul țării se află Masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanțul Carpatic - Gerlachovsky Stit(2655 m). Există un număr mare de forme glaciare(vai glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciare în care s-au format lacuri, etc.). În partea meridionala a Masivului Tatra Înaltă se gaseste Masivul Tatra Joasă alcătuit predominant din
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
centru și sud, ea este foarte netedă. La Cefa altitudinea câmpiei joase variază între 80 și 100 m, având specific prezența depozitelor nisipoase în care cantonează primul nivel freatic. Climatul este de factură continentală, mai puțin excesiv decât în interiorul arcului carpatic. Curenții generalii de aer sunt cei de origine atlantică, ceea ce conferă zonei o umiditate mai accentuată. Valorile medii termice lunare se mențin între 20 grade Celsius și 21, 5 grade Celsius în luna iulie și de - 1, 5 grade Celsius
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) până la Seletin (azi în Ucraina). Ea a fost utilizată în special pentru transportul de cherestea și bușteni din regiunea carpatică împădurită. În timpul luptelor din primul război mondial, teritoriul Bucovinei a fost ocupat de armatele rusești, acestea transformând celelalte linii secundare cu linii cu ecartament normal. Traseul de cale ferată a început să fie extins până la Izvoarele Sucevei. Aceste lucrări s-
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
Franz Liszt, baronul von Meusebach și mulți alții. Clădirea bisericii a fost proiectată de arhitectul german A. Mohnbach, în stilul arhitectural al romantismului de inspirație istorică, răspândit în perioada 1830-1860 în Europa occidentală. Este singura biserică construită astfel în afara arcului carpatic. Clădirea are caracter eclectic, îmbinând elemente specifice mai multor stiluri (neogotic, romanic, neorenascentist, bizantin), ceea ce îi subliniază valoarea arhitectonică de unicat. Sfințirea bisericii a avut loc la 24 aprilie 1853. După ce Karl Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a devenit domnitor în Principatele
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Buntești. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
grupul Fidelis. Stegarii reprezintă denumirea suporterilor echipei FC Brașov. Cea mai veche grupare este Flank Ultra, înființată în anul 1998. De-a lungul vremii au apărut și alte grupări, precum Delinquent, formată în 2007, dar și grupările Provincial sau Forza Carpatica. Suporterii brașoveni au o relație strânsă cu suporterii echipelor Gaz Metan Mediaș și Ceahlăul Piatra-Neamț. Rude Boys reprezintă singura galerie care susține, în prezent, echipa Gaz Metan Mediaș. Primele grupări au apărut în anul 2000: Ultra Med, Gruppo Bianco Nero
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află la poalele sud-vestice ale Munților Plopișului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea central-estică a județului Bihor, pe teritoriul comunei Lugașu de Jos, aproape de drumul național DN1H care leagă municipiul Șimleu Silvaniei de Aleșd. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
Carabus variolosus". Printre speciile vegetale întâlnite în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pinul de pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
lor peste sau în teritoriul dacic ca niște federați ai Imperiului Roman. Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: Taifalii și Victoalii. Așezările goților în Dacia cuprindeau numai Podișul Moldovei și jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române, în timp ce în spațiul carpatic continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau localizați între
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
târzie a Carpaților Meridionali, ci și de însăși structura lor și de definirea tectonică a acestei unități în diferite etape geologice. Prima schițare a bazinului în care se gasește și Muncipiul Petroșani, ține încă din faza orogenică mezocretacică a șariajului carpatic, dar numai cu multe milioane de ani mai târziu, în oligocen, s-a produs scufundarea și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin. Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a devenii uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit uscat. Acest uscat a fost antrenat în mișcările de înălțare în bloc al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la formarea lui. Odată ce apele au început să erodeze relieful acestea au înlăturat stratele unul după altul,iar în văile lor au format defilee. Existența unei succesiuni
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La nivelul ierburilor au fost semnalată prezența
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazala a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatica de curbura. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 și 7 m în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
răcire devine plutonit (granit), vulcanitul (lava) se formează din aceeași magmă care a ajuns la suprafața pământului. Vezi și Hartă geologică <noinclude> Precambrian Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deasupra câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
Pajiști aluviale din Cnidion dubii" și "Pajiști de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Biciac, care s-au refugiat aici după refuzul de a trece la mahomadanism), Maala-lu-Ristu, Maala-lu-Stepan. I.G. von Hahn a fost cel dintâi care a relatat despre asemănarea dintre limba vorbită de locuitorii vlași ai ținutului Meglen și cea a dacoromânilor carpatici. Mai apoi, primul care s-a ocupat de originea acestora a fost Gustav Weigand, în lucrarea sa, Vlacho-Meglen, din 1892. Emigrarea nântenilor (meglenoromânilor musulmani) a avut loc după războiului greco-turc, în anul 1923. Datorită religiei musulmane au fost considerați turci
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
(Bazinul Transilvan, Podișul Transilvaniei, în germană: ""Siebenbürgisches Becken") este o unitate geografica aflată în zona interioară a arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde și denumirea de "colinară" și este mărginită de cele trei ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații Meridionali (în sud) și Carpații Occidentali (în vest). Spre nord-vest contactul cu Dealurile de Vest se
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
(Bazinul Transilvan, Podișul Transilvaniei, în germană: ""Siebenbürgisches Becken") este o unitate geografica aflată în zona interioară a arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde și denumirea de "colinară" și este mărginită de cele trei ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații Meridionali (în sud) și Carpații Occidentali (în vest). Spre nord-vest contactul cu Dealurile de Vest se face prin intermediul Jugului intracarpatic. Succesiv evoluției și în contextul structurii geologice, este alcătuită din doua zone relativ
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul "Pinus nigra ssp. banatica" și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Domogled - Valea Cernei" cât și ariei de protecție specială avifaunistică omonime, la baza desemnării cărora aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]