1,043 matches
-
drumul strategic roman din valea Oltului, lat de șase metri și pavat cu blocuri mari de piatră. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată și urmărirea traficului spre Castra Traiana (Dăești). Conform constatărilor și dovezilor arheologice, în prima jumătate a secolului III, o revărsare neobișnuită a Oltului a distrus latura de vest a castrului, determinând retragerea de aici a garnizoanei romane.
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian, un castru roman de apărare și un important centru militar și politic, inițial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului. În răstimpul existenței sale
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului. În răstimpul existenței sale, castrul roman Drobeta este marcat de cinci perioade de modificări majore: Drubetis; Drubeta; Drobeta. Cât privește denumirea tardivă a Drobetei, Theodora, aceasta este atestată numai de Procopius de Cesareea ("De Aedif"., IV, 6
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului. În răstimpul existenței sale, castrul roman Drobeta este marcat de cinci perioade de modificări majore: Drubetis; Drubeta; Drobeta. Cât privește denumirea tardivă a Drobetei, Theodora, aceasta este atestată numai de Procopius de Cesareea ("De Aedif"., IV, 6, 15) fiind considerată drept o creație a împăratului
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
6, 15) fiind considerată drept o creație a împăratului Iustinian, în cinstea soției sale. M. Mirkovič acreditează în schimb proveniența toponimului Teodora de la soția lui Constantin cel Mare. M. Garačanin crede că acest toponim ar fi fost aplicat nu întregului castru creștin, ci numai unui sector al său. Dacă în sec. al IV-lea d.C. sunt folosite ambele denumiri (Drobeta și Teodora), în sec. al VI-lea se pare că a fost utilizată numai denumirea de Teodora. Această așezare a fost
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu măsoară 55 km. În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru roman. În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea. În secolul al XII-lea și al XIII-lea regii Ungariei au așezat în zona
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
teritoriul României este al poetului roman Publius Ovidius Naso, exilat Tomis (azi Constanța), unde a fost găsit și sarcofagul său. Lapidariul din Turda conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul orașului Turda, mai ales în castrul roman Potaissa, între care și sarcofage. La "Muzeul de arheologie Callatis" din Mangalia este expus sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch., descoperit cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia. Pe unul dintre capacele sarcofagului au
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
al III-lea de Asturias, prima referire la numele de "Castilia" pot fi găsite într-un document scris în anul 800. Originea numele provine de la o marcă pe frontiera de est a Regatului de Asturias, protejată de castele, turnuri și castre. Comitatul de Castilia, mărginită la sud de Montes de Toledo, a fost repopulată de locuitorii cu origini vizigote din Cantabria, Asturias și Vasconia. Primul contele de Castilia a fost Rodrigo în 850, vasal al regilor Ordoño I din Asturias și
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la malul Mureșului, în vecinătatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Albă Iulia); Cetate regală (Castrum Kechkes - Cetatea caprei, cca 1250; refăcuta în 1467-1469, este menționată pentru ultima oară în 1667, data unui masacru al oștilor turco-tatare) Aici s-au descoperit urmele cetății dacice
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află un brâu undat argintiu. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vârfurile de lance fac referire la existența încă din sec. ÎI a unui castru român, numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Ghinda cu frunze de stejar și căpriorul reprezintă bogăția în păduri de foioase, precum și fauna zonei. Brâul undat simbolizează hidrografia localității, respectiv râul Agrij. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
roman Potaissa Municipiul Turda Cluj g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
g)7. Castrul roman Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]