KorAP: Find »[drukola/base=catalizator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...105 >

2,619 matches

Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592

fi desprinse trei roluri ale mediatorului: Rol funcțional: mediatorul nu dispune de putere proprie (de exemplu, de puterea de a impune o decizie care să fie respectată de părțile aflate în conflict); el doar facilitează ajungerea la soluții; Rol de catalizator/accelerator: prin acțiunile și intervențiile sale, mediatorul grăbește soluționarea conflictului, el îi orientează mai direct pe cei implicați în conflict pentru a cădea mai repede de acord (spre deodebire de negociere, care, după cum am văzut, este lungă și anevoioasă); Rol

Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

mare parte de rolul major jucat de „noile tehnologii de informare și comunicare” (NTIC). Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între indivizi și Între instituții constituie un catalizator major al acestei pancomunicări prin definiție cosmopolite, care se vede confirmată și În adecvarea ei efectivă la proiectul său etimologic: kosmos, univers, și polites, cetățeni. Cu ajutorul rețelei mondiale, orice „navigator” se poate considera cetățean al lumii, membru al satului planetar

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
lor specific raporturi inegalitare, ierarhizate, și impunerea față de alte etnii a unei situații de dominație poate oferi aparențele unei stări „pașnice” și „drepte”. Repunerea În discuție a acestui echilibru precar (de exemplu, În timpul decolonizării sau al crizelor economice) servește drept catalizator pentru o serie de divergențe de opinii rămase până atunci ascunse. În sfârșit, se pare că este necesar să facem distincție Între atitudinile „xenofobe” și celelalte atitudini rasiste prin sentimentul pe care Îl Încearcă cei care le Împărtășesc, și anume

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305

sau nucleele ori, pentru a folosi termenul lui Chatman, „sîmburii” (Chatman, 1969): acestea sînt adevărate puncte de turnură ale narațiunii, momente de risc (cînd lucrurile pot lua orice întorsătură); se produc consecutiv și atrag după sine consecințe importante. (a)2 Catalizatorii (nu e cel mai bun termen): aceștia completează spațiul narativ dintre nuclee, și sînt descriși de Barthes ca fiind parazitari și unilaterali, zone de siguranță și odihnă. De exemplu, un telefon care sună sau o scrisoare primită pot fi nuclee

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
sau o scrisoare primită pot fi nuclee în povestire - iar un element de bază preliminar ar fi dacă se răspunde sau nu se răspunde la telefon, dacă scrisoarea este sau nu este deschisă -, dar aceste acțiuni pot fi înconjurate de catalizatori: tot felul de întîmplări, de subterfugii și accesorii. Și indiciile pot fi la rîndul lor împărțite în: (b)1 Indiciile propriu-zise (încărcate cu relevanță implicită) (b)2 Informatori (date fără profunzime, transparente, identificatoare) Indiciile implică o acțiune de descifrare prin

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
a cunoaște un personaj sau o atmosferă; informatorii aduc cunoștințe de-a gata...funcționalitatea lor este slabă. (Barthes, 1977: 96) În final, Barthes sugerează că o unitate poate aparține mai multor clase în același timp: una ar putea fi atît catalizator cît și indiciu, de exemplu. Și mai sugerează că, într-un anumit sens, nucleele (sîmburii) sînt grupul special, celelalte trei tipuri de unități fiind extinderi ale acestora. Nucleele oferă cadrul necesar, iar celelalte trei îl umplu. Barthes continuă prin a

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
pe schimbările fizice: povestirea este structurată mai mult în jurul meditației, amintirilor, intenției de a face ceva, și pregătirii pentru acel ceva, decît în jurul acțiunilor propriu-zise. Mai mult, există dovezi ample cum că indiciile și informatorii din jurul peronajului „Evelina”, cît și catalizatorii ce însoțesc evoluția narațiunii, în principal „guvernată” de funcțiile propriu-zise, contribuie cu toatele la o prezentare închegată. Chiar și cele mai mici detalii ale textului joacă un rol. Iată cuvintele forfot și pîclă de la 5 si 6. Pe lîngă folosirea

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
ineficacitatea. Chiar dacă sîntem atrași de categorizarea împătrită pe care o aplică Barthes narațiunii, există probleme legate de punerea în practică a modelului lui Barthes, și în special de criteriile prin care putem stabili cu siguranță ce este un nucleu, un catalizator, un indiciu propriu-zis sau un informator. Unele dintre aceste probleme ni se dezvăluie dacă urmărim explicația lui Chatman cu privire la diferența dintre sîmburi (nuclee) și catalizatori. Despre nuclee el spune că ar fi elementele de bază, ce pot deschide

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
de criteriile prin care putem stabili cu siguranță ce este un nucleu, un catalizator, un indiciu propriu-zis sau un informator. Unele dintre aceste probleme ni se dezvăluie dacă urmărim explicația lui Chatman cu privire la diferența dintre sîmburi (nuclee) și catalizatori. Despre nuclee el spune că ar fi elementele de bază, ce pot deschide căi alternative, în timp ce catalizatorii (sau, mai bine, sateliții) sînt acțiuni non-esențiale („întîmplări”) ce insoțesc nucleele, dar fără alte consecințe. În următorul paragraf, Chatman notează nucleele cu italice

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
sau un informator. Unele dintre aceste probleme ni se dezvăluie dacă urmărim explicația lui Chatman cu privire la diferența dintre sîmburi (nuclee) și catalizatori. Despre nuclee el spune că ar fi elementele de bază, ce pot deschide căi alternative, în timp ce catalizatorii (sau, mai bine, sateliții) sînt acțiuni non-esențiale („întîmplări”) ce insoțesc nucleele, dar fără alte consecințe. În următorul paragraf, Chatman notează nucleele cu italice: Unul din telefoane sună în camera întunecată. Bond s-a întors și s-a îndreptat rapid spre

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
citit, dar știi că s-ar putea să trebuiască să revizuiești analiza. Testul de analiză de mai sus este legat de diferența gramaticală dintre materialul obligatoriu și cel ce poate fi eliminat. În „gramatica” narativă există o ipoteză similară: în timp ce catalizatorii și indiciile cu privire la personaje și decor pot fi eliminate, sîmburii funcționali reprezintă materialul obligatoriu și chiar de unii singuri pot constitui o narațiune simplă, coerentă (vizibil conectată la versiunea întreagă) - părțile eliminate nu ar putea constitui nicicum o narațiune coerentă

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
chiar de unii singuri pot constitui o narațiune simplă, coerentă (vizibil conectată la versiunea întreagă) - părțile eliminate nu ar putea constitui nicicum o narațiune coerentă. Ca o consecință a acestor nuanțări și rețineri ar trebui să subliniem că nucleele și catalizatorii sînt mai mult construcții analitice decît „date” textuale; și, așa cum Culler explica folosind o expresie saussureană, „ele nu sînt altceva decît termeni relaționali”: Ceea ce este nucleu într-o anumită intrigă sau la un anumit nivel de descriere este satelit la

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
istoriei într-o formulare relativ scurtă a trăsăturilor sale esențiale. Rimmon-Kenan (1983:53) citează un exemplu nostim de rezumat nabokovian, un joc de prim-plan cu așteptările noastre convenționale legate atît de durata romanului cît și de ceea ce Barthes numește catalizatori (sateliți), indicii și informatori: A fost odată ca niciodată un bărbat pe nume Albinus care trăia în Berlin. Era un om bogat, stimabil, fericit; într-o zi și-a lăsat soția de dragul unei amante tinere; iubea dar nu era

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
cu revelațiile soției. Criticii continuă să dezbată dacă, în aceste pasaje, Gabriel își depășește propriile limite și inadvertențe în concepție și înțelegere. Însă indiscutabil e faptul că aici spațiul preia rolul unui însoțitor și al unui vestitor, apoi rolul de catalizator, pentru ca, în final, în mijlocul zăpezii atotcuprinzătoare, să dețină rolul esențial. Desigur, pe măsură ce Gretta și Gabriel se apropie de camera de hotel, spațiul de care se apropie, adoptînd punctul de vedere al lui Gabriel, pare determinant în evoluția ulterioară a

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

România, Editura "Ion Cristoiu", 2000, pp. 10-16. 53 Ibid., p. 299. 54 Ibid., pp. 302-303. 55 F. Morar, Democrația privilegiilor. Alegerile aleșilor în România, Editura Paideia, București, 2001, p. 149. 56 Ibid., pp. 155-156. 57 S. Soare, "sistemul partizan românesc: catalizator sau obstacol al consolidării democratice?", Studia politica, II/1, 2002, pp. 136-137. 58 D.-L. Seiler, "Peut-on appliquer les clivages de Rokkan à l'Europe centrale?", in J.-M. WAELE (ed.), Partis politiques et démocraties en Europe centrale et orientale

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
politice principale și a elitei politice bulgare de a produce și de a pune în aplicare programe de anvergură și cu o viziune de stat și de a întreprinde reforme coerente și continui. Acest eșec joacă pentru noi rolul de catalizator al reacțiunilor anticomuniștilor sau contra forțelor anticomuniste. În Bulgaria, transformărilor economiei planificate în economia de piață le lipsește coerența și omogenitatea. La începutul anilor 1990, măsurile de liberalizare rapidă a prețurilor au fost luate, dar adevăratele reforme structurale sunt în

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537

limbă, «una singură», ca nealte popoare străine ce ne încongiură, e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel“ <footnote M. Eminescu, Limbă și naționalitate, în ,,Curierul de Iași“, 17 noiembrie 1876. footnote> . Astfel conceput, naționalismul devine un catalizator în declanșarea energiilor creatoare, care plasează individul în fluxul energiilor sociale, pe care el însuși e chemat să le îmbogățească pe măsura propriilor posibilități. Datoria lui de a sluji o societate devine dreptul lui de a se folosi de cuceririle

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724

Čarnojević a apărut în 1921, la Belgrad, în biblioteca "Albatros", având un pregnant caracter autobiografic și o importanță aparte în evoluția discursului literar avangardist. Experiența în Primul Război Mondial, trăită la vârsta deplinei conștiințe de sine, devine, în acest jurnal-roman, catalizatorul unor transformări interioare semnificative. Soldatul rătăcitor, zăcând febril pe un pat mizer de spital, se proiectează într-un personaj fabulos, cu o biografie bogată în aventuri, având, cel mai probail, rolul de a conferi sens unei existențe ajunsă la limita

Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

puterii din cadrul unui regim și a relațiilor care se creează între aceștia 15 sunt considerate de către Dogan elemente esențiale pentru înțelegerea calității reprezentării politice și a articulării deciziilor instituționale. Rolul elitelor politice, al recrutării și al profesionalizării lor constituie un catalizator al regimului democratic. Dincolo însă de această dimensiune, recrutarea elitelor este și un element definitoriu pentru transformările politice ce iau naștere ca urmare a unor momente de ruptură precum războaiele sau revoluțiile. Afirmarea importanței profilului noilor lideri politici și consolidarea

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
de istorici, sociologi sau politologi, propun mai mule explicații, care pot fi grupate în câteva rubrici. Toată această literatură are drept numitor comun tema delegitimării regimului politic, în ciuda faptului că, de la țară la țară, combinația de factori, de parametri, de catalizatori este variabilă. O lectură atentă a acestei literaturi sugerează două interpretări majore referitoare la cauzalitatea delegitimării acestor democrații: responsabilitatea elitelor sau imaturitatea corpului electoral, mai precis argumentele următoare: (a) atotputernicia Parlamentului, care a fragilizat guvernele și a produs un dezechilibru

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
și a regimurilor. La fel, crizele produse în urma unor modificări radicale în starea populației (foamete, boli, explozii demografice sau migrație în masă) apar mai mult sau mai puțin independent de elitele și de regimurile existente, dar ele pot servi drept catalizatori pentru schimbarea elitei și a regimului. Ceea ce ne interesează, însă, sunt crizele propriu-zis politice: obținerea independenței naționale, înfrângerea în război, exploziile revoluționare, dezastrele economice în principal endogene, implozia bazei de putere a elitei și a regimului, colapsul democrației. Așa cum avertizează

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
din multe puncte de vedere, mai întâi ca o adunare a reprezentaților locali și doar în mod secundar ca o adunare a reprezentanților naționali. Parlamentarii nu mai apar ca fiind mai înainte de toate legislatori sau cenzori ai guvernului, nici drept catalizatori ai obiectivelor politice. Aceștia sunt, pentru a utiliza o expresie care poate părea excesivă, reprezentanți ai teritoriului. Este extrem de rar ca Parlamentul să aibă oportunitatea să joace un rol cheie în guvernare. Pe calea alegerilor Congresului puterea președintelui american este

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

istoriei, trei paradigme culturale (adică trei modalități de proiecție a lumii obiective în conștiința omului): tradiționalismul, modernismul/postmodernismul și transmodernismul. Prima a fost paradigma oamenilor vechi și clasici. Sistemul lor de valori se baza pe antropocentrism coroborat cu divinul în calitate de catalizator al lumii, legile sacre erau și legile naturii, inclusiv ale firii omenești. Modernismul a continuat să numească divinul. Dar omul modern este însă din ce în ce mai puțin evlavios, spiritul lui curios se avântă în cercetare, apar științe de tot felul, specializări în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Codreanu) este sugerată de Sorin Alexandrescu, exegetul care crede că "însemnătatea celor patru (adică a criticilor T. Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu și N. Manolescu, n.a.) este enormă. Ceva demiurgic...". Tentația "demiurgică" în esența ei este, de fapt, unul dintre catalizatorii actului creativ, dar atunci când "creația" este supusă totalmente unei ideologii, ea poate lesne să se transforme într-o acțiune distructivă. Faptul că în lucrarea manolesciană literatura română din Basarabia lipsește cu desăvârșire explică, la prima vedere, mentalitatea postmodernistă a autorului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

forțelor de producție din țară. Principalele caracteristici ale acestui organ erau: - de îndrumare a Președinției Consiliului de Miniștri în problemele apărării naționale; - de coordonare a măsurilor de apărare națională, astfel ca acestea să devină obligatorii pentru toți agenții economici; - de catalizator a industriei de război și de a iniția măsuri de complementaritate a industriei civile cu cea de apărare; - de a supraveghea execuția „armonioasă”, în raport cu importanța și urgența problemelor de siguranță națională; - de a realiza unitar și eficient o propagandă națională

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]