317,682 matches
-
literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii supuși revizuirilor, în dorința de a-i minimaliza și jigni pe
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
o tablă imaginară citate și analizându-le cu o uimitoare (pentru mine, atunci) sagacitate. Această descoperire nu a însemnat din punctul meu de vedere o demitizare a literaturii și nu a reprezentat o pierdere. Lectura unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a distinge valoarea estetică de alte valori ale unui text, m-a învățat să citesc literatura ca literatură
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
postdecembrist, cu ironie amară dar și uluită de performanțele acrobatice, în sens moral, ale unor contemporani, fie ei oameni cu „memorie oscilantă“, cum îi cataloghează Daniel Cristea-Enache, fie de-a dreptul „amnezici“, cum îi socotește poeta. Amnezici în cunoștință de cauză, aș adăuga, amnezici într-un sens care le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși o imagine care poetei îi stârnește
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
afla, întrebări, întrebări antipatice, sâcâitoare, pentru cei vizați, dar ce să facă, trebuie să le pună. Putea fi cineva, în regimul trecut, și persecutat și vedetă?, iată o întrebare. Alta: cum poate cineva să ceară, scoțându-se pe sine din cauză, ieșirea din scenă a „bătrânetului literar“, el însuși nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe. Recursul la memorie preconizat în aceste Convorbiri este mai ales un recurs
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Moro) Cuvinte-cheie: Domitianus, Domitilla, Clemens, exil, Pandataria Rezumat: Articolul își propune să arată că exilul Flaviei Domitilla în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în dizgrația soțului ei Clemens, ucis de același împărat din cauze politice. Rezumat: În exordia din Panegyrici Latini datând din 297, 298, 307, 310, 313, 321, 362, 389, panegiriștii arată, cu modestie, că ei nu sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Flaviei Domitilla în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în dizgrația soțului ei Clemens, ucis de același împărat din cauze politice. Rezumat: În exordia din Panegyrici Latini datând din 297, 298, 307, 310, 313, 321, 362, 389, panegiriștii arată, cu modestie, că ei nu sunt atât de elocvenți pentru a elogia cum se cuvine faptele și virtuțile strălucite ale împăraților
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui sistem politic, social și economic care, treptat, își pierde referințele sale ideologice. Persecuția este deci o manifestare violentă a percepției individuale sau colective a unui pericol. Din această cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un Stat, și nu poate fi înțeleasă decât în contextul social și cultural în care se desfășoară. Etapele și evoluția persecuțiilor creștine din primele trei secole confirmă această afirmație. Studiul începe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le succint atât pe cele de natură politică cât și pe cele de natură economică (în măsura în care acestea au existat în realitate). În ceea ce privește desfășurarea propriu-zisă a celor două campanii militare ale împăratului Traian, autorul se folosește de informațiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
remarcă lucrarea lui Cassius Dio), ale surselor epigrafice și, nu în ultimul rând, ale celor arheologice. Nu putem trece neobservat modul meticulos în care autorul analizează imaginile redate pe metopele columnei lui Traian și felul în care corelează imaginile în cauză cu evenimentele istorice (spre exemplu menționăm episodul sinuciderii regelui Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de răspândire a cultelor orientale” (II.B. Análisis general de las formas de difusión de los cultos orientales, p. 461-492), autorul încearcă să cuantifice statistic popularitatea de care s-au bucurat în provincia dunăreană zeii de origine orientală. Descoperă drept cauză principală a acestei popularități fenomenul migrației (colo nizării), care afectează nu doar zona urbană a Daciei, ci și nuclee rurale. Identifică însă și alte cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte, preferințele administrației provinciale, ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
popularitatea de care s-au bucurat în provincia dunăreană zeii de origine orientală. Descoperă drept cauză principală a acestei popularități fenomenul migrației (colo nizării), care afectează nu doar zona urbană a Daciei, ci și nuclee rurale. Identifică însă și alte cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte, preferințele administrației provinciale, ale aristocrației municipale și mai ales ale militarilor. Partea a III-a a cărții, „Formele de integrare și de control social și ideologic în cultele orientale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași consistență. Apariția editorială s-a vrut una exhaustivă, un punct de plecare în realizarea unui „Corpus” în ceea ce privește zona geografică, cu o analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unde a dus „democrația originală” promovată de Nicolae Ceaușescu în care structurile de putere erau completate pe criterii pur statistice (x femei, y muncitori, z unguri), cel mai adesea în detrimentul adevăratei competențe. Competența trebuie să primeze, indiferent dacă persoana în cauză este femeie sau bărbat. Fiecare partid politic sau guvern are interesul de a se prezenta în fața cetățenilor cu specialiștii săi cei mai valoroși. Propunerile pentru listele electorale se fac după o atentă analiză a șanselor pe care le au cei
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
femeie sau bărbat. Fiecare partid politic sau guvern are interesul de a se prezenta în fața cetățenilor cu specialiștii săi cei mai valoroși. Propunerile pentru listele electorale se fac după o atentă analiză a șanselor pe care le au cei în cauză, la nivelul localităților din care provin, în disputa cu adversarii lor politici. Lupta electorală este adesea dură și trebuie să existe convingerea că cel desemnat de partid va avea tăria să o ducă pînă la capăt. De aceea, numărul femeilor
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
clientela pe care ei se sprijină să fie mulțumiți. De aceea, este nevoie de mai multe fotolii ministeriale decît într-un guvern monocolor. Riscurile de destabilizare a guvernului de coaliție sunt în mod sigur mai mari, dar ele au drept cauză nu numărul de ministere, ci lipsa de coerență a actului de guvernare. Într-o coaliție, toată lumea încearcă să-și menajeze imaginea, să arunce costurile guvernării cît mai departe de el, să demonstreze că ceilalți parteneri de coaliție sunt vinovați de
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
o teorie a absolutului. Astfel, relativitatea sistemelor de referință era cunoscută de pe vremea lui Galilei, iar timpul și spațiul care apar diferite, măsurate fiind din sisteme distincte - elementul nou, introdus și demonstrat de această teorie - constituie o lege a fizicii. Cauza acestei ciudățenii, care intervine pentru mișcări extrem de rapide, o constituie un fenomen de un absolut cutremurător: viteza luminii este viteza maximă posibilă pentru materie și informație, neputând fi atinsă vreodată de un obiect substanțial. Mai departe textul încearcă să ne
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
o bună parte a fost publicată sub formă de serial în paginile Ziarului de Duminică, nu este doar o introducere nepretențioasă, dar și un eseu bine documentat asupra tuturor teoriilor care s-au preocupat de originile SF-ului. Din această cauză, nefiind așadar un studiu teoretic solid precum lucrarea lui Florin Manolescu, titlul este puțin inexact. Mai bine spus, prea generos. Practic, cea mai mare parte din informația cu care jonglează Mircea Naidin este necunoscută celor care s-au ținut deoparte
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
conform căreia abia cu începutul secolului XIX se poate vorbi de literatură SF, când obiectul, terminologia și metodologia proprie sunt conturate și clar precizate. Este și motivul pentru care autorul clujean nu insistă asupra teoriilor despre originile arhetipale, scrierile în cauză fiind numite generic „proto-science-fiction”. Interesante sunt capitolele în care Mircea Naidin urmărește, așadar, îndeaproape polemicile pe marginea autorilor considerați de unii precursori ai SF-ului, de alții contestați, precum și polemicile între autorii înșiși, cum este cea dintre Jules Verne și
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
stingher... Până n-ai rostit vorbele astea în fața cuiva, liliacul își aparține.” Odată rostite, “te pomenești că ai rămas fără cuvinte, și fără copac.” Astfel de conversații trimit cititorul la titlul enigmatic al cărții și dau o oarecare idee despre cauza înstrăinării cuprinse în el. Tribulațiile personajului se ivesc cel mai adesea din impetuozitatea gândului care “se rostește pe sine”, din ruperea lui de lume și de sine. Punându-și masca copilăriei, autoarea scoate în evidență cauza nebănuită a destrămării ființei
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
o oarecare idee despre cauza înstrăinării cuprinse în el. Tribulațiile personajului se ivesc cel mai adesea din impetuozitatea gândului care “se rostește pe sine”, din ruperea lui de lume și de sine. Punându-și masca copilăriei, autoarea scoate în evidență cauza nebănuită a destrămării ființei, înstrăinarea prin cuvânt, care vine, în mod fatal, dintr-o nevoie imperioasă de a numi. Mariana Vartic, O lume fără mine, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, 122 p.
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
Mihaela Ursa), Ioan Groșan (de Nicoleta Cliveț), Mircea Nedelciu (de Al. Th. Ionescu), la care se adaugă și un nouăzecist: Cristian Popescu (de Horea Poenar). Sper că am radiografiat corect întregul tablou și se poate discuta în perfectă cunoștință de cauză, cu toate cărțile pe masă. Nenorocirea este că s-a lansat construcția canonului tocmai cu aceștia din urmă, adică scriitorii șaptezeciști și optzeciști menționați. Pe deasupra, cei care propun canonizarea sunt și ei critici foarte tineri (cu o singură excepție), chiar
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
a scriitorului de a fi lăsat să își facă meseria - ea cred că nu poate fi negată și nici acoperită cu o aură de dizident 1) la care se recurge îndeobște nu doar în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul lui Moravia a fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
absolut tot. Pentru întoarcerea la Ritz, afișa dimpotrivă o gură închisă, sau, mai bine spus, încordată, căci își ținea buzele strînse cu un aer plictisit care exprima o umbră de dezgust atît de frivol, că nu putea să aibă altă cauză decît acele mici preocupări tiranice impuse de exigențele modei și pe care o femeie ultrasofisticată ca ea nu le putea nicicînd încuviința pe de-a întregul. Barbara Stevens pusese să fie trezită în dimineața aceasta la nouă și jumătate, sub
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
poarte În vise.../ Câte pahare ascund prin cămări/ Cu atâtea săruturi uscate? / La cine, la cine să mă Închin / Să-mi aducă Înapoi / Iubirile adevărate?... (La cine?...). Atunci când iubirea nu este Împărtășită, nu trebuie să se intre În criză de cauză, eminescian, codrul cu verdeață primește cu bucurie confesiunile intime dacă sunt „semănate” cu grijă. (Iubire semănând). Mai există o scăpare de sub iadul iubirii neîmpărtășite ori pierdute - blestemul. El răcorește gândul, devin justițiar, fără Întoarcere: „ Închingă-ți-s-ar trupul cu dragoste grea, / să
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]