4,620 matches
-
o mulțime de sensuri ale rezultatelor de la locul de muncă, printre care productivitatea (cantitate, calitate, inovații), prezență la locul de muncă, comportament organizațional civic, etc. Citirea modelului se face de la stânga la dreapta, ținând cont că liniile întregi reprezintă legături cauzale între diferitele componente, iar liniile întrerupte reprezintă o legătură moderatoare prin care o altă variabilă influențează legăturile cauzale. De exemplu, mediul de muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
locul de muncă, comportament organizațional civic, etc. Citirea modelului se face de la stânga la dreapta, ținând cont că liniile întregi reprezintă legături cauzale între diferitele componente, iar liniile întrerupte reprezintă o legătură moderatoare prin care o altă variabilă influențează legăturile cauzale. De exemplu, mediul de muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De asemenea, stimulentele au legătură reciprocă cu atitudinile (satisfacția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru Grup formal de lucru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Altfel spus, persoanele care sunt mai interesate de politică tind să se informeze/să discute mai mult despre subiecte cu conținut politic, aceasta ducând la nivele mai mari de cunoștințe politice. Informarea și discuțiile pe teme politice au un pattern cauzal apropiat. În ambele modele de bază varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mărimea influenței, iar lipsa unor săgeți absența unor relații de influență importante (chiar dacă unele având o pondere semnificativă la nivel statistic). Pentru simplificarea reprezentării am inclus toate variabilele sociodemografice într-o singură căsuță. Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Un model cauzal al nivelului de cunoștințe politice Câteva concluzii sugerate de această reprezentare grafică sunt prezentate în continuare: Atât resursele de care dispune un individ, cât și credința că poate influența deciziile politice au efecte pozitive asupra interesului pentru politică (ultima are
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în care se va introduce votul în urnă etc.). Mai mult, actul de a vota este asimilat (în campanie, dar nu numai) cu schimbarea sau menținerea anumitor actori politici și chiar cu a unor politici publice, fiind propusă o relație cauzală între vot și acestea din urmă. În plus, marea majoritate a alegătorilor nu folosesc un raționament științific pentru a participa la joc deoarece prea puțini dintre ei, dacă ar fi conștienți de probabilitatea de a câștiga, ar mai participa la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
teoriile prezentate anterior, studiile empirice au identificat factorii concreți care influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
al evaluărilor votului. Votul de tip „pragmatic” este cel mai greu de caracterizat, apartenența la acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
stabile, cu detalii tehnice rafinate, altfel spus, cu valoare motrică ridicată, indici performanțiali elevați, măiestrie sportivă elogios evaluată, recunoscută și validată apoi, în afara spațiului motric al antrenamentului, competiția sportivă de nivel internațional. Relațiile stabilite între aceste componente sunt de tip cauzal, în măsura în care se acceptă ideea că ele se află într-un raport de determinare reciprocă de tip diacronic - în sensul că proprietățile unei secvențe sunt determinate de cele ale secvenței precedente. Această aserțiune va constitui unul din suporturile filosofice care va
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
succesiunea diacronică „alterată” de o serie de factori, mulți dintre ei, perturbatori. Vom încerca, totodată, în cadrul demersurilor noastre viitoare, să depășim stadiul unei cunoașteri limitate a fenomenului pe care urmează să îl studiem, prin extinderea investigației personale la sfera relațiilor cauzale complexe, depășind iluzia așa zisei comprehensiuni exhaustive a acestuia.
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de multe ori unilaterală și punctuală a stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și evaluarea modelelor teoretice putem desprinde câteva idei (rezultate din constatarea divergențelor sau convergențelor și complementarităților privind modelele teoretice), care merită să rețină atenția cercetătorilor în domeniul problematicii S.O.: Majoritatea modelelor teoretice prezentate se fundamentează pe câte o secvență cauzală, mai simplă sau mai complexă, fiecare incluzând doar parțial multitudinea de tipologii/dimensiuni ale variabilelor/factorilor și relațiilor dinamice care caracterizează procesul S.O. (condiții, situații, caracteristici ocupațional-organizaționale, antecedente, tipuri de incertitudine ca stresori; percepții, evaluare; mediatori sau moderatori; strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fi relaționată funcțional cu trăsătura. Conceptualizarea se bazează pe tipul C de alocare a variabilității, deci pe asumpția păstrării poziției relative de la o situație la alta de către individ. 3. Personalitatea ca sistem cognitiv al persoanei Această conceptualizare nu asumă aspectul cauzal intern al unei dispoziții, ci mai degrabă pleacă de la ideea că trăsăturile sunt simple concepte lingvistice utilizate de indivizi pentru a prezice și înțelege conduita proprie și pe a celorlalți. Spre deosebire de teoria constructelor personale (Levy, 1970; Kelly, 1955), în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intraindividual modelul trăsăturilor Consistența relativă interindividual modelul trăsăturilor Coerența intraindividual modelul interacționist Specificitatea (lipsa consistenței) interindividual modelul situaționist Accepțiunea de consistență absolută a fost propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent de situație. Astfel, se asuma că o persoană extravertită, altruistă, onestă etc. se va manifesta consistent cross-situațional în strictă dependență de trăsăturile latente, în măsura în care acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Hirst, Habermas și cunoștințele actuale În privința interpretării textelor antice. În mod similar, strategia poate fi folosită la fel de bine de către un istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment, sau de un om de știință În aserțiunea unei legi cauzale. Este tragic faptul că tendințele majore din domeniul științelor sociale folosesc termenul hermeneutică cu subînțelesuri de renunțare la scopul validității și de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a studiilor de caz
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
trebui aranjate ierarhic. Mulți cercetători În științele sociale mențin În continuare convingerea că studiile de caz sunt adecvate pentru faza explorativă a uneicercetări, sondajele și istoriile pentru faza descriptivă, iar experimentele constituie singura metodă de a face investigații explicative sau cauzale (vezi Shavelson și Townes, 2002). Această perspectivă ierarhică subliniază ideea că studiile de caz sunt doar o strategie preliminară și nu pot fi folosite pentru a descrie sau testa ipoteze. Însă această concepție poate fi contestată. Cu siguranță că au
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că studiile de caz sunt doar o strategie preliminară și nu pot fi folosite pentru a descrie sau testa ipoteze. Însă această concepție poate fi contestată. Cu siguranță că au existat dintotdeauna experimente cu motivație explorativă. În plus, dezvoltarea explicațiilor cauzale este de mult timp o preocupare serioasă a istoricilor, care se reflectă În subdomeniul cunoscut sub numele de istoriografie. În mod similar, studiile de caz sunt departe de a fi doar o strategie explorativă. Unele dintre cele mai bune și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
loc distinct În cercetarea de evaluare (vezi Cronbach et al., 1980; Guba și Lincoln, 1981; Patton, 1990; U.S. General Accounting Office, 1990). Există cel puțin cinci aplicații diferite pentru această strategie. Cea mai importantă este de a explica presupusele legături cauzale În intervențiile din viața reală care sunt prea complexe pentru sondaj sau strategii experimentale. Folosind limbajul de evaluare, am putea spune că explicațiile fac legătura Între implementarea programului și efectele acestuia (U.S. General Accounting Office, 1990). O a doua aplicație
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau prezintă date? Are o concluzie? Care este obiectivul său principal? 5. Definirea diferitelor tipuri de studii folosite În scopuri de cercetare. Definiți cele trei tipuri de studii de caz utilizate În cercetare (dar nu În pedagogie): (a) explicative sau cauzale, (b) descriptive și (c) explorative. Comparați situațiile În care aceste tipuri diferite ar avea cea mai mare aplicabilitate, după care numiți un studiu pe care ați dori să-l realizați. Ar fi explicativ, descriptiv sau explorativ? De ce? Notetc "Note" 1
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ceea ce se studiază ajută la operaționalizarea designurilor și la clarificarea lor mai detaliată. În plus, elaborarea designurilor trebuie să maximalizeze patru condiții legate de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă (doar pentru studii de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Modalitățile prin care cercetătorii abordează aspectele de mai sus privind controlul calității sunt prezentate pe scurt În acest al doilea capitol, dar constituie și o temă majoră a Întregii cărți. Dintre designurile propriu-zise menite
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alt manual descrie designul de cercetare ca fiind un plan care Îl Îndrumă pe cercetător În procesul de colectare, analiză și interpretare a observațiilor. Este un model logic de dovezi care Îi permite cercetătorului să facă deducții referitoare la relațiile cauzale dintre variabilele studiate (Nachmias și Nachmias, 1992, pp. 77-78 - s.n.). O altă modalitate de a percepe un design este să vă gândiți la el ca la o „schemă” a cercetării, care cuprinde cel puțin patru aspecte: ce Întrebări trebuie studiate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
utilizate În domeniul științelor sociale, testele au fost rezumate În numeroase lucrări (Kidder și Judd, 1986, pp. 26-29): • Validitate de construct: stabilirea de măsuri operaționale corecte pentru conceptele care sunt studiate • Validitate internă (doar pentru studiile de caz explicative sau cauzale, nu și pentru cele explicative sau explorative): stabilirea de relații cauzale prin care se arată că unele condiții duc la alte condiții, pentru evitarea relațiilor specioase • Validitate externă: stabilirea domeniului În care descoperirile unui studiu de caz pot fi generalizate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]