3,300 matches
-
C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente", iar cauzalitatea este relația "locală", suverană în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente", iar cauzalitatea este relația "locală", suverană în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va rămâne consecvent cu ideile sale din Știință și energie. Totuși, consecvența ideii energiei ca principiu, în lucrările ulterioare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideii energiei ca principiu, în lucrările ulterioare, va fi dublată de afirmarea ordinii de finalitate personaliste. Deocamdată, în lucrarea menționată, C. Rădulescu-Motru practică un energetism asemănător celui practicat de W. Ostwald și pe care îl va depăși mai târziu. Acțiunea cauzalității stricte în toate "sectoarele" existenței poate fi cunoscută prin știință. În vremea în care filosoful român își proiecta opera, scriind și acest studiu cu un demers energetist evident, în știință și în spațiul metaștiinței se discuta mult despre noțiunea energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului în lumea de azi, în "Revista de filosofie", 2/1986. BOLTZMANN, L., Răspuns la prelegerea ținută de profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, traducere de Andrei Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. BOTEZATU, Petre, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei, București, 1982. BRETON, Stanislav, Le problème actuel de l'antropologie thomiste, în "Revue philosophique de Louvain", 70/1963. BUNGE, M., Știință și filosofie, Partea a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
69. 165 Ibidem, p. 144. 166 Ibidem, p. 47. 167 H. Bergson, L'évolution creatrice, Paris, Félix Alcan, 1926 , p. 49. 168 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 57. 169 Kant, Critica rațiunii pure, p. 80-86. 170 Petre Botezatu, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", București, Editura Academiei, 1982. 171 M. Flonta, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993, p. 449. 172 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 145. 173
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
știrile ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). În medie, pe fiecare canal TV, zilnic sunt șase personaje principale care comit acte de violență. Media scenelor de violență comise de personajele principale variază între trei și cinci (Ștefănescu, 2006). Cauzalitate și predicție privind efectele pe termen scurt ale expunerii la violență TV În continuare vom analiza relația dintre expunerea la TV și reacția pe termen scurt la conținutul violent al emisiunilor televizate. În cercetarea din 2005 privind comportamentul consumului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de idei”, cu subiecte din istoria românilor, focalizate pe mari personalități politice (domnitorii Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul). Documentarea minuțioasă se îmbină cu înclinația, motivată ideologic, a scriitorului pentru raportarea trecutului la prezent (și invers), spre a degaja permanențe, cauzalități, repere valabile în contemporaneitate, pe plan moral și civic. Edifiante patriotic, piesele lui A. nu sunt vulgar schematice ori convenționale, fiind recunoscută capacitatea lui de a-și materializa ideile (rolul conducătorului în istorie, chestiunile legate de exercitarea puterii, angajarea patriotică
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 45 Bertrand Russel, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, pp. 200-201. 46 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 31. 47 Vom admite pe parcursul întregii dezbateri o relație de cauzalitate între fenomenele și procesele de tip social, în conformitate cu legea cauzalitații universale enunțate de către Bertrand Russell:,,Există între diferite evenimente, petrecute în același timp sau în momente temporale diferite, astfel de relații invariabile încât, dată fiind starea întregului univers de-a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asociate cu imaginea celor două femei pescuind (asumându-și o activitate masculină?). Prin așezarea celor două seturi de fapte Într-o relație cauzală, ele au fost considerate sursă evenimentului nedorit („magia pare a fi o uriașă variațiune pe tema principiului cauzalității” - M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 89). De asemenea, așa cum subliniază A. Saunders, statutul lor social este asociat altor elemente controversate din imaginarul epocii: Ocupația de moașă era ambiguă. Moașele aduceau uneori pe lume copii care mureau la naștere și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vârstă, sex, agresivitate, obiceiuri de petrecere a timpului liber), numită analiză corelațională. Încercări de a demonstra relația cauză-efect dintre două sau mai multe variabile (de exemplu, modul în care activitățile recreative pot influența tendințele agresive). Atenție Corelația nu implică neapărat cauzalitate. În vreme ce analiza corelațională trebuie doar să stabilească o legătură (fie pozitivă, fie negativă) între variabile, cercetarea experimentală are sarcina mai dificilă de a scoate la lumină o relație cauză-efect. De reținut Într-un experiment, cercetătorul manipulează o variabilă și observă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
întreagă serie de variabile pot fi generalizate folosind eșantioane mari de subiecți și reproduse pentru a ține cont de varianța eșantionelor mai extinse. Cu toate acestea, datorită naturii descriptive a analizei corelaționale și a imposibilității de a deduce relații de cauzalitate între variabile, gradul de validitate internă este scăzut. Un exemplu de analiză corelațională importantă pentru studiile clinice sunt studiile epidemiologice. Acestea le oferă clinicienilor informații cu privire la incidența și prevalența tulburărilor în cadrul populației. Atenție Este important de amintit că o corelație
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
gradul de validitate internă este scăzut. Un exemplu de analiză corelațională importantă pentru studiile clinice sunt studiile epidemiologice. Acestea le oferă clinicienilor informații cu privire la incidența și prevalența tulburărilor în cadrul populației. Atenție Este important de amintit că o corelație nu înseamnă cauzalitate, fiindcă cele două caracteristici studiate pot fi determinate de un al treilea factor. În experimentul despre studiu și note, există și alți factori, ca, de pildă, anxietatea, care pot influența rezultatul. Studenții care au avut cel mai puțin timp de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sex masculin, consumul de banane duce la obezitate. Această afirmație este greșită deoarece bananele sunt un aliment sărac în calorii. cercetătorul nu a furnizat date cu privire la vârsta subiecților. rezultatele se referă strict la persoanele de sex masculin. corelație nu înseamnă cauzalitate. Care dintre următoarele afirmații privind studiile experimentale este adevărată ? Studiile au un grad ridicat de validitate ecologică. Studiile au un grad ridicat de validitate internă. Studiile au un grad ridicat de validitate externă. Toate variantele de mai sus. Termenul de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de la București, elaborat de D. Gusti, cuprindea, între altele, cercetarea cadrului psihic al satului românesc tradițional. Acestui program i se datorează pregătirea și elaborarea altei lucrări a lui B., Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității (1985), apreciată la apariție ca un eveniment, ca o lucrare unică în literatura de specialitate de la noi și „în literatura celorlalte popoare europene” (Ovidiu Bârlea). Cele trei categorii - spațiu, timp, cauzalitate - nu apar, argumentează B., în mecanismul de gândire al
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității (1985), apreciată la apariție ca un eveniment, ca o lucrare unică în literatura de specialitate de la noi și „în literatura celorlalte popoare europene” (Ovidiu Bârlea). Cele trei categorii - spațiu, timp, cauzalitate - nu apar, argumentează B., în mecanismul de gândire al țăranului român, agregate într-o teorie sau o concepție generală. Timpul este perceput atât ca fenomen pozitiv, cât și ca fenomen calitativ. Satul arhaic românesc nu avea despre timp o concepție
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Chiar și lumea de dincolo își are o rânduială a ei, veșnică, este o lume ordonată. Spațiul nu este conceput de țăranul român în chip abstract, ci populat de lucruri: „unde nu e lucru, nu-i loc” - afirmă un informator. Cauzalitatea este înțeleasă ca legătură între fenomene și lucruri, atât în lumea cosmică, cât și în cea terestră: „Merg lucrurile așa împreună că au o lege și ele, sunt legate; Soarele merge, da’ cu el și luna și stelele; sunt toate
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Ipoteze și precizări, Craiova, 1944; Nunta în Țara Oltului. Încercare de sociologie românească, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 51-135; Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976; Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității, postfață Ovidiu Bârlea, București, 1985; Cel ce urcă muntele, București, 1996; Crist și condiția umană. Încercări de antropologie creștină, București, 1996; Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, 1997; Treptele bucuriei, Iași, 1997; Moartea și înmormântarea în Gorjul de
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
lumina etnografiei, București, 1976; Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității, postfață Ovidiu Bârlea, București, 1985; Cel ce urcă muntele, București, 1996; Crist și condiția umană. Încercări de antropologie creștină, București, 1996; Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, 1997; Treptele bucuriei, Iași, 1997; Moartea și înmormântarea în Gorjul de nord, București, 1998. Repere bibliografice: N. Steinhardt, Ernest Bernea despre cadrele gândirii populare românești, ST, 1986, 7; Vintilă Mihăilescu, Spațiul filosofiei populare, CNT, 1986, 16
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
intuitivă superioară. 2.2. Aspecte psihosociale ale statutului de bolnav W. Stern a contribuit la clarificarea problematicii persoanei prin lucrările filosofice și psihologice (dintre 1924-1926). Psihologia sa „personalistă” consideră că persoana umană este: a) existență (unitate în multiplicitate); b) activitate (cauzalitate imanentă), care apare în forma unei finalități; c) specificitate (individualitate, originalitate). Persoana ca realitate este activă în raport cu mediul ambiant, între cauză și efect se interpune persoana, ceea ce face imposibilă echivalența de forță dintre cauză și efect. Importanța cea mai mare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
din ce în ce mai multe componente („cuvinte”) non-discreționare în discursul său; o politica fiscală discreționară poate crea structuri instituționale și comportamente economice (îndeosebi fiscale) care, apoi, să constituie terenul pe care să poată fi implementată o politică fiscală non discreționară. Această relație de cauzalitate este una, în opinia noastră, dezirabilă. 1.8. Ce sunt condițiile necesare și suficiente În primul rând, să precizăm conceptul de condiții suficiente. Prin condiții suficiente ale unei politici guvernamentale, pentru ca aceasta să devină sustenabilă, se înțelege condițiile care, odată
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
poporul nostru și, În același timp, duc la cultivarea interesului și dragostei elevilor pentru strămoși și faptele lor. Totodată, prin legende și povestiri istorice, elevii pot stabili sensul precis al unor noțiuni Întâlnite (cetate, conac, batalion, străji, imperiu, cotropitor, civilizație ), cauzalitatea unor evenimente, rolul personalității În istorie, continuitatea și unitatea poporului român. Legendele și povestirile istorice măresc interesul elevilor pentru istorie, pentru cultură În general. Autorii ,,Podoaba cea mai aleasă și mai mândră Între podoabele țării este poporul românesc. În sufletu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
considerate referințe pentru măsurarea competențelor. Acestea nu sunt omogene. În cel mai bun caz, relația între nivelul de educație și gradul de competență este imprecisă. De aici provine și dificultatea atribuirii creșterii productivității doar la educația formală. De vreme ce relația de cauzalitate între educație și venituri nu este foarte clară, implicit apar discuții privind relația între capitalul uman și creșterea economică. A treia generație a teoriei capitalului uman propune o soluționare a problemelor menționate mai sus, oferind nu doar minuțioase analize de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Buchanan numea „spiritul smithian al științei economice” - importanța referențialului permanent al ansamblului activităților și structurilor economice în orice demers analitic. De asemenea, a avidențiat faptul că în studiile empirice privind capitalul uman sunt cel mai adesea argumentate corelații și nu cauzalități. Credința adânc înrădăcinată în literatura economică „Post hoc ergo propter hoc” domină, în mare măsură, și cercetarea cu privire la rolul capitalului uman în dezvoltarea economico-socială. Prezentul volum a încercat să ofere măcar o altă perspectivă. Eventualele reușite se datorează unei fructuoase
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]