736 matches
-
și fascinantele evenimente ale unei vieți active. și, la fel ca și viața, nuvelele au un rol pedagogic, instructiv. „Procedeul dedicației cărții unui auditoriu feminin era unul convențional în epoca lui Boccaccio, apărând frecvent în lirica trubadurilor și în romanele cavalerești (pe care femeile aveau meritul de a le inspira și de a le recepta), începând cu primele manifestări ale literaturii curtenești, în Provence. Era aproape universală această practică. Decameronul se distinge în rândul altor cicluri de nuvele toscane deoarece le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț ce se afla a fi”194. Prenumele Zinevra trimite, poate, la numele eroinei romanelor cavalerești, Ginevra, înțeleapta soție a regelui Arthur, care totuși cedează pasiunii lui Lancelot, dar este cu siguranță ceea ce am clasifica tipologic drept o donna angelicata, venerată nu numai pentru frumusețe, ci mai ales pentru multitudinea virtuților. 192 Ibidem, p. 197. 193
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea lumii miraculoase, de basm, reprezintă simbolic feminitatea deposedată de posibilitatea de exprimare și de manifestare a independenței. Rolul eroinelor din povestirile romanțioase cavalerești era acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele informații în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea cavalerului în bine și îi vor dărui posibilitatea fericirii.431
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
op. cit., p. 302. 430 Susan Crane, Alison's Incapacity ..., p. 21. 431 Ibidem, p. 23. 432 Ibidem, p. 24. 123 care o dobândeau femeile în sfera sensibilității era privită ca dăunătoare de către scriitorii antifeminiști.433 Romanele sau povestirile de dragoste cavalerești constituie o literatură „profeministă” 434 . Așadar alegerea pe care o face Alison nu este întâmplătoare, ci dimpotrivă, strategică, combătând părerile misogine medievale, ale lui Teofrast sau Ieronim spre exemplu, cu un gen care elogiază suveranitaea femeii în plan emoțional. Sensul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îi acordă violatorului o șansă, deși regele ar fi preferat uciderea lui, iar în final, cel ce săvârșise o impietate este răsplătit cu o soție tânără și frumoasă. Chiar și faptul că spune un basm ce amintește de atmosfera romanelor cavalerești este oarecum surprinzător, ne-am fi așteptat mai curând la un fabliau din partea ei.460 Geoffrey Chaucer apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viziunile, alegoriile nu au întârziat să apară, născându-se, prin urmare, Divina Comedie a lui Dante, poemul despre cealaltă lume.519 În Decameronul, operă ce aparține unei perioade de tranziție, de trecere spre cultura Renașterii, Boccaccio întoarce spatele alegoriei, literaturii cavalerești și mitologiei, lumii lui Dante sau celei a clasicilor, se închide în propria sa societate, trăiește în ea și este fericit, deoarece în sfârșit s-a găsit pe sine însuși: viața pe care o descrie este propria sa viață. „Lumii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană. 571 Decameronul și Povestirile din Canterbury pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și prozatorul s au confruntat cu aceeași umanitate și au manifestat aceeași inteligență în a o aborda.575 Lipsa unei severități afișate, în ceea ce îi privește pe cei doi scriitori, a fost asociată cu decăderea moravurilor în epocă, dispariția literaturii cavalerești, trecerea de la ideile unei transcendențe necesare spre imanența Renașterii. Cu toate acestea nici autorul italian, nici cel englez nu pot fi considerați imorali. „Fără îndoială Boccaccio a fost la fel de moral ca și Dante sau Manzoni. Nu trebuie să ne lăsăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. I, Mondadori, Milano, 1967, p. 56. 602 Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, ed. cit., p. 59. (trad. n.) 603 „Într-un vechi roman cavaleresc din ciclul Mesei Rotunde, un cavaler pe nume Galeotto ajută la înfiriparea iubirii dintre regina Ginevra și scutierul Lancialotto. Boccaccio (sau poate alții, nu se știe), gândindu-se la versul lui Dante care în Cântul V din Infern, episodul cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
raționala și autoritara voce a Alcestei, iar în Cartea Ducesei, cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi dat o personalitate, și-ar 742 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 33. (trad. n.) 743 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 47. (trad. n.) 744 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 54. 201 pierde semnificația simbolică, scop spre care civilizația cavalerească aspiră. În interiorul povestirii abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la ea, îndeplinind, într-o pasivitate aproape totală, funcția simbolică ce i-a fost atribuită în descrierea inițială a cavalerului. Neatinsă parcă de cruzimile realității așa cum sunt înfățișate în povestire, ea este recompensată pentru acest lucru și face ca idealul cavaleresc să se împlinească, cel puțin pentru Palamon și pentru cititor. Când a văzut-o pentru prima dată, Palamon a considerat-o o zeiță, dar Arcite a fost chiar mai înclinat să o perceapă ca pe o creatură neobișnuită. I-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dată, Palamon a considerat-o o zeiță, dar Arcite a fost chiar mai înclinat să o perceapă ca pe o creatură neobișnuită. I-a înșelat pe amândoi, deoarece era numai o idee, deși una de o importanță vitală pentru idealul cavaleresc, și nicio femeie reală nu ar fi putut juca acest rol.”745 Apariția ei are asupra tinerilor aflați în închisoare un impact deosebit de puternic, ei o percep ca pe o creatură ce nu aparține terestrului prin frumusețea edenică, se luptă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi putut juca acest rol.”745 Apariția ei are asupra tinerilor aflați în închisoare un impact deosebit de puternic, ei o percep ca pe o creatură ce nu aparține terestrului prin frumusețea edenică, se luptă pentru ea, devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a decide după bunul plac, nu are curajul să ia vreo atitudine, este obedientă și morală până la sfârșit și, de aceea, atât de puțin credibilă. Avem impresia că se roagă în zadar, reprezintă doar o piesă în jocul acesta cavaleresc al dragostei, așa după cum și Diana trebuie să se supună dorințelor celorlalți zei. Însăși iubirea pe care o nutresc cei doi tineri pentru cumnata lui Tezeu este lipsită de un fundament real: „Rezultatul este o poveste de dragoste lipsită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate de un cod ce trebuia respectat cu strictețe și în care era reliefată deplin condiția umană supusă pieirii. Povestirea cavalerului nu înfățișează doar aspirația către
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
loc într-o societate doritoare să se emancipeze. Ironia chauceriană, nelipsită, vine din anacronism, asistăm la un cavalerism căruia îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
verbală să-și ghideze soțul de la impulsul belicos inițial spre o atitudine mult mai înțeleaptă și mai îngăduitoare, aceea a clemenței. Femeia realizează dorința violentă a lui Melibeus de a-i pedepsi pe cei care l-au ofensat, conform uzanțelor cavalerești ale vremii de păstrare a onoarei, și reușește, prin argumente repetate și excelent alese, să-și convertească soțul, să-i ofere 766 Christine M. Rose, Chaucer's Man of Law's Tale: Teaching Through the Sources [1], în „College Literature
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se îndrăgostește de cea rămasă singură, și, în cel mai autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând elegii, rondeluri, balade. Dorigena, fidelă soțului, nu răspunde tuturor acestor avansuri, nu dă glas ispitei de a ceda unui alt bărbat („Dar jur pe Dătătorul meu de viață/ Că nu voi fi necredincioasă soață/ Cu fapta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
950 Deși întâlnim elemente ale dragostei curtenești, totuși „principala sursă de inspirație din Filostrato o reprezintă creațiile populare, cunoscute în epocă sub denumirea de cantare. Reprezintă un roman de factură populară, peste care s-a suprapus însă și influența literaturii cavalerești. Este direct, simplu și realist, la fel ca un roman popular. Dinamismul cu 948 „așa sfârșit cunoaște zadarnica speranță/ a lui Troilo în infama Criseida.” G. Boccaccio, Il Filostrato, a cura di V. Branca, în Tutte le opere di Giovanni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
singur. Din fericire, îl are pe prietenul și confidentul său, Pandaro. Acesta, viclean, cunoaște bine lumea în care se mișcă (deși nu este un cinic, așa cum va deveni la Chaucer și la Shakespeare), însă rămâne loial, asemenea eroilor din romanele cavalerești. Prin aprecierea pe care o arată valorilor practice ale existenței Pandaro anticipă personaje din Decameronul. știe că verișoara sa este o femeie cinstită, dar se folosește de persuasiune pentru a-l ajuta pe Troiolo să se îndrăgostească de ea și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
conducători i-au detronat pe Carol întâiul al Angliei, pe Ludovic al XVI-lea sau pe țarul Nicolai al II-lea. De asemenea, a te lupta cu o femeie, adică cu regina mamă, într-o Franță a curtoaziei, a manierelor cavalerești, abia ieșită din Evul Mediu, era privită ca o adevărată blasfemie. în fața problemelor ridicate de Frondă, Ludovic al XIV-lea avea două alegeri. Putea opta între a-și pierde cumpătul, a-și demonstra lipsa de maturitate și, aducând drept argument
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
civilizația antică, exprimată în efectuarea de exerciții fizice, este pusă în valoare de crearea Jocurilor Olimpice, practic un omagiu adus activităților corporal sportive de către multe popoare antice. Chiar dacă scopul direct a vizat pregătirea propriilor armate pentru diferite confruntări, efectuarea de turnire cavalerești, de exerciții pentru creșterea forței soldaților a devenit un alt reper pe care istoria ni-l evidențiază ca moment în care activitățile corporale și-au dovedit importanța. Ulterior, perioada renașterii, a înfloririi civilizațiilor pe baza artelor, a culturii, a adus
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]