1,983 matches
-
Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei științifice”, Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori) / Viviana Milivoievici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
la el/ Culbeci bătrâni cu coarne.// Și el citea pe Robinson,/ Mi-l povestea și mie;/ Eu zideam Turnul Vavilon/ Din cărți de joc și mai spuneam/ Și eu câte-o prostie. (Copii eram noi amândoi...). Suntem foarte aproape de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Manifestările ce vor avea loc cu acest prilej vor determina oare clasa politică să devină mai responsabilă? Am voi în adevăr ca serbarea ce se pregătește să trezească în inima oamenilor noștri de stat
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Rohia - Maramureș, au publicat, în condiții grafice extraordinare, în ediție integrală, toată opera Părintelui Nicolae Steinhardt. În cele ce urmează doresc să fac o scurtă incursiune în gândirea monahului - teolog Nicolae Steinhardt de la Manastirea Rohia - Maramureș, acum, în acest an centenar și jubiliar, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea sa (1912-1989) - cel care a fost scriitorul evreu, convertit la creștinism în închisoarea de la Jilava, unde a fost botezat de către Părintele Mina Dobzeu - și care, după eliberare s-
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
vorba de iubire dar și de vremuri de restriște că în balade - este plin de evocări privind codrul, pădurile, florile arborii, plantele tămăduitoare. Aici îl voi cita pe Academician Dr Fărm Ovidiu Bojor care se îndreaptă în acest deceniu spre centenar, și-l sărbătorim cu multă prețuire an de an - domnia sa fiind cel mai îndreptățit și mai în măsură să descrie și să explice relația dintre noi și plante și tot ceea ce înseamnă viața, adică o relație permanentă nu numai din
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
via’ Basarabia, constructorii n-au fost faimoși pentru planuri impresionante, ci oameni ce-au avut un crez, ca odată ajunși în acest loc să-și construiască locașul de cult, trecând de cum a fost posibil la fapte. Ridicată în stil neogotic (centenar sărbătorit în 1998), acest simbol al credinței puternice, cel puțin a acelora ce au construit-o, stă falnică o construcție solidă (din piatră randata și daltata astfel încât să se "așeze" foarte bine una pe alta- au laturi de pătrat, nici
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
neuitat cu legendarul N. Stroie și măiastra cântăreață Maria Tănase...Erau pe culmile succesului, purtați de nesfârșite valuri de aplauze. Nu știam că trăiam clipe unice din viața mea...Dar în vara anului 1948, am trăit alte clipe unice la centenarul pașoptiștilor...Acolo, pe câmpia de la Izlaz, unde a citit Ion Eliade Rădulescu celebra Proclamație...Era într-o frumoasă zi de iunie, când părinții mei, tineri și dornici de distracție, m-au luat și pe mine la Izlaz, cu șareta. Ce
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți membri ai Familiei Regale a Albaniei
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
de întâmpinare a trenului în gările de pe traseu, de către mulțimi entuziaste, cât și evenimentele organizate la Castelul Peleș de către Familia Regală a României. Al doilea discurs la Academia Română, susținut de către ASR Principele Radu al României la 6 octombrie 2014, dedicat centenarului morții Regelui Carol I, conținut în carte, este fundamentat de tema comemorativă a Marelui Rege, iar în următoarele file este cuprins încă un discurs al ASR Principelui la conferința „O lume fără ziduri”, organizată de Institutul de Diplomație Culturală din
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ȘI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Împlinirea unui centenar de la nașterea sa vremelnică și pământească precum și a șase ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase - Starețul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia - Duhovnicul misionar, propovăduitorul apologet și mărturisitorul autentic... Unul
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
fost terminată și data în folosință în 1913 și iluminatul public care s-a făcut până în 1907 cu lumânări și felinare aduse de la Craiova. Toate acestea au făcut ca din 1833 până la 1933 când s-a sărbătorit cu mare fast centenarul orașului, Severinul să fie cea mai populată așezare din județ. Conform recensământului din 1930 Severinul numără 21 107 de locuitori. În ceea ce privește structura etnică majoritatea erau români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
umanității și umanitatea, apei. Purtăm o conversație pe firul unui interviu, despre tainele, primejdiile și atracțiile apelor, cu directorul Administrației Bazinale de Apă Siret, dr. ing. Emil Vamanu, imediat după ceremonialul aniversar de la Palatul Parlamentului, organizat de „oamenii apelor”, la Centenarul de Ape (1913-2013, după o sută de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România): S-a scurs un secol de Ape, în care, sub ochii și ca rod al cercetării, descoperirii și muncii „oamenilor apelor” s-au ridicat
EMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372328_a_373657]
-
ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor de condei și de har: „Românismul integral”, Ed. Școala Albei, 1998; „Confesiune”, aceeași editură, 2000; „Tradiție română”, Fundația Paem, 2004, C.I. (Fabian Seiche, op. cit. p. 278) După ce și-a sărbătorit centenarul la Mediaș, a mai zăbovit 2 ani, după care, cu credință, cu răbdare, cu împlinire și cu dragoste a urcat la Dumnezeu în Grădina Raiului Verde a Maicii Domnului, acolo unde suie toți Eroii, Martirii, Mărturisitorii și Sfinții Națiilor creștine
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
noi un fenomen nou sau colateral... - A existat cineva care să vă influențeze în creația literară, dintre marii scriitori? - Primele versuri, e destul de ciudat, mi-au fost “influențate”de Alecsandri și de Topârceanu. Citeam Caragiale, fiind în acea vreme și centenarul nașterii marelui satiric (1952), pentru că împreună cu sora mai mică, Tincuța, am fost selectați să jucăm pentru scena căminului cultural, în schița “Vizită”, dar și în actul IV al “Scrisorii pierdute”: regizoare era, de data aceasta, Dra Tașcă, de fizică. Am
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Vocații > ANIVERSĂRI UNESCO - CELIBIDACHE. CEZARINĂ ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ȘI GRĂDINĂ DE BUZUNAR A LUI CELI Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ANIVERSĂRI UNESCO - CENTENARUL CELIBIDACHE ATENEUL ROMÂN ȘI GRĂDINĂ DE BUZUNAR A LUI CELI „Grădină de bucunar” - Asa se intitulează Suita scrisă de Sergiu Celibidache pentru fiul său Ioan Serge Celibidache, piesa cu care a început la Ateneul Român spectacolul omagial prilejuit de celebrarea
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
său Ioan Serge Celibidache, piesa cu care a început la Ateneul Român spectacolul omagial prilejuit de celebrarea a o sută de ani de la nașterea acestui titan al baghetei, al compoziției și al interpretării. Că și Festivalul care-i poartă numele. Centenarul Celibidache durează de câteva săptămâni și-l are ca amfitrion pe realizatorul de emisiuni culturale, Cătălin Sava care a și făcut introducerea, cu un interviu luat fiului artistului. Orchestră de astă seară se numește Orchestră Română de Tineret și are
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
asemenea capodoperă muzicală, compusă de unul din mării dirijori ai lumii, care a dus faima României pe tot globul. În pauza, Directorul General al Filarmonicii “George Enescu” - Andrei Dimitriu, răspunde întrebărilor lui Cătălin Sava, realizatorul acestor suite de manifestări dedicate Centenarului Sergiu Celibidache, în emisiuni succesive, pentru care a luat anul acesta Premiul APTR. Festivalul se va desfășura sub înaltul patronaj al Președinției României, în parteneriat cu Primăria Municipiului București. Simfonia a V-a în Mi Minor, op. 64, de Piotr
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
anul acesta Premiul APTR. Festivalul se va desfășura sub înaltul patronaj al Președinției României, în parteneriat cu Primăria Municipiului București. Simfonia a V-a în Mi Minor, op. 64, de Piotr Ilici Ceaikovski - urmează în partea a doua a concertului centenar de la Ateneul Român, sub baghetă aceluiași dirijor, maestrul Cristian Mandeal, o bijuterie muzicală clasică pe care auditoriul a gustat-o cu vădita plăcere. Pe durata Festivalului “Sergiu Celibidache - 100” - se vor putea audia, în opt seri, consecuvine, concerte simfonice de
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
vaca; Are boi, dar permanent / Sunt aleși în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De filosoful centenar !» (p. 40); «Nihilismu-i de rigoare / Printre bibliotecare.» (p. 47); etc.; (13) autoepigrama: «Ascuțit ca un accent, / Nici prea grav, nici circumflex, / Mă declar incompetent / De-un pavlovian reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à la
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
desfășurat o amplă manifestare de comemorare a inventatorului, constructorului, pilotului și eroului aviator Aurel Vlaicu în cadrul Școlii Gimnaziale “Gheorghe Șincai” cu sediul în comuna Florești, județul Cluj. Acest eveniment face parte dintr-un amplu program de acțiuni culturale și educative “Centenarul Aurel Vlaicu”, prin care se comemorează 100 de ani (1913 - 2013) de la tragicul eveniment aviatic de la Bănești, județul Prahova, când Aurel Vlaicu s-a prăbușit cu avionul construit și pilotat de el - Vlaicu II. De altfel, întregul an 2013 a
EU VREAU SĂ ZBOR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347262_a_348591]
-
prin care se comemorează 100 de ani (1913 - 2013) de la tragicul eveniment aviatic de la Bănești, județul Prahova, când Aurel Vlaicu s-a prăbușit cu avionul construit și pilotat de el - Vlaicu II. De altfel, întregul an 2013 a fost dedicat “Centenarului Aurel Vlaicu” prin desfășurarea unor ample acțiuni culturale, atât în țară cât și în străinătate. În acest sens, Institutul Cultural Român a organizat o expoziție de excepție, precum și vizionarea filmului Aurel Vlaicu (1977), de Mircea Drăgan. Activitatea din comuna Florești
EU VREAU SĂ ZBOR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347262_a_348591]
-
o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari și buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în contextul literar al țării din acest moment, cănd sărbătorim "Centenarul MARIA TĂNASE (1912-2013)". Era necesară o asemenea carte fiindcă aveam nevoie de ea, așa cum avem nevoie de aer și apa, pentru ca in filele ei scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu tratează două teme extraordinare de importante: Cum a cunoscut-o pe genială Maria
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
explic prietenilor ce lucruri minunate se întâmplă aici. Am participat recent la lansări de cărți semnate de Andrei Petruș și Gheorghe Clapa, la Biblioteca Stroe S. Belloescu Bârlad, la un Simpozion “Eminescu în contemporaneitate” la Centrul cultural Eminescu, la un Centenar Academia Bârlădeană la Teatrul Victor I. Popa Bârlad etc. Nu zic eu că nu o fi interesând pe cineva, dar toți par mult mai interesați de alte picanterii iar în finalul discuției întrebarea revine obsedant, enervant: A fost sau nu
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
ideea inițiată de el a „Frunzei de artar”, ne-a oferit înțelepte sfaturi, dar și valorosul și minunatul spațiu necesar întâlnirilor. Mulțumindu-i sărbătoritului pentru tot ce ne-a oferit și promițându-i că vom fi cu toții prezenți și la centenar, n-am uitat nici de mulțumirile pentru sprijinul promis de publicația „Faptu`divers” în care putem avea cea mai deplină încredere în capacitatea de a da viață visului abia înfiripat. Am plecat acasă ducând cu noi dorința împlinirii acestui vis
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
fi să se închege treptat, căci, o vorbă din bătrâni spune că lucrul făcut mai pe îndelete și mai cu temei este un lucru mai durabil. Și nu chiar în ultimul rând, mărturisesc că trag nădejde să fiu prezentă la centenarul promis. Elena BUICĂ Toronto, Canada 20 februarie 2011 Referință Bibliografică: ANIVERSĂRI SPECIALE - PROIECTE CULTURALE / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 58, Anul I, 27 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
Acasa > Orizont > Portret > RĂZEȘUL PANTELIMON Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului RĂZEȘUL PANTELIMON În anul 1959 se făceau pregătiri intense în toată România pentru sărbătorirea Centenarului Unirii Principatelor Românești. În cadrul Școlii Profesionale de Ucenici Zlatna unde eram elev în anul 2, aproape toți elevii erau implicați în pregătirea acestui eveniment. Unii învățau poezii, alții erau cuprinși în coruri și învățau piese corale. Cineva din cadrele didactice
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]