1,403 matches
-
formării deprinderilor de rezolvare, aplicare. Testarea este construită pe problemele conținutului, itemii fiind precizați progresiv după sarcinile predate. • Educații sunt clasificați și selectați pentru carieră după rezultate, nu după abilități practice. 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației Centrarea pe educat își motivează diversificat sprijinul tot mai intens acordat tendinței naturale a acestuia de a se autocunoaște, a se autodepăși, pentru a se adapta, a se integra și a se afirma mai eficient în realitate (a face față ritmului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de dezvoltare a conștiinței de sine, de calitățile volitive necesare pentru finalizarea acțiunii începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
devenirii umane. Autoeducația nu diferă esențial de educație, ci se modifică subiectul acțiunii, sensul și ponderea finalităților, a acțiunilor, a metodologiei, dar mai ales ele exprimă două fețe ale aceluiași proces de dezvoltare calitativă a personalității, ceea ce întărește valoarea paradigmei centrării pe educat. Atunci finalitățile și soluțiile ei sunt orientate către realizarea unor dimensiuni, capacități esențiale (Comănescu, 1996, pp. 69-97, 223-247): • cunoașterea de sine și conștientizarea necesității unei schimbări, • autoproiectarea devenirii personale, • capacitatea de evaluare a lucrurilor, • credința și încrederea în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicarea de probe psihologice, prin recursul la asistența și consilierea psihopedagogică), • raportarea la mesajul artei (a creației în general). Dar poate fi adăugate, pentru eficiența efectivă, încă autoobservația (corelată cu introspecția) și meditația (reflecția meditativă). Pe fondul general al paradigmei centrării pe educat, în trecerea de la controlul centralizat la cel descentralizat al învățării, dacă se folosesc diferite forme ale acesteia în educație, atunci se poate crea și un context pedagogic adecvat autoeducației, remarcă unele cercetări (Watson, Modgil, C. și Modgil, 1997
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicabile în diferite contexte, situații, dacă sunt adecvat definite normele pedagogice de respectat, în a delimita nivelul complexității contextului de aplicare. Însă prin raportare la definirea generală a competențelor, cea metodologică, privind competența de învățare (raportată și la caracteristicile paradigmei centrării pe educat, pe învățare), este una transversală (Wolfs, 2001, pp. 15-16). Ea precizează astfel ansamblul cunoștințelor declarative și procedurale, a atitudinilor implicate, puse în aplicare în rezolvarea unei situații, probleme, sarcini, proiect. Sau arată eficiența practică a folosirii acestor elemente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale educatorilor pentru înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea și apoi verificarea de ipoteze: logică, obiectivism, argumentare, identificare și interpretare de date/informații, semnificații, procesări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
strategii, evaluare, management, de unde și acordarea unui spațiu amplu acestei probleme în ansamblu. În literatura didactică există numeroase criterii de clasificare a metodelor de învățământ, dar aici vom face recurs la categorii de metode adecvate construirii cunoașterii științifice, în contextul centrării pe educat, după rolul avut în demersul specific, determinat de progresivitatea procesării mentale a informațiilor, descrise de psihologia cognitivă (Joița, 2002) Dar este complementară sistemului de metode de învățământ structurat după sursele învățării (Cerghit, 2006): metode de comunicare și dobândire
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări și restructurări, reflecția personală, cooperarea în grup. 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste În activitățile concrete de centrare pe învățarea educatului, dar și pe scopuri și obiective specifice (nu operaționale), metodele, ca elemente de bază ale strategiilor, devin eficiente dacă sunt selectate și utilizate în sistem, căci practic ele acționează complementar sau prin alternanță în rezolvarea situațiilor, mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestei paradigme, care încă este regăsibilă în concepția și practica educatorilor, chiar și în numeroase materiale metodice, în construcția unor documente curriculare, fiind considerată mai riguroasă, controlabilă. Și atunci constatăm preocupări în cercetarea problemei în condițiile noi ale promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al acceptării alternativelor în conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologică, cu alte metaparadigme ale științei educației: a complexității, a integrativității, a reflecției și interpretării, a acțiunii-cercetare, a identității. Sau corelează cu macroparadigme ale metodologiei ei (dezvoltate în acest demers): a abordării praxiologice, a alternanței, a priorității formării competențelor, a centrării pe învățarea educatului, a priorității metodelor constructiviste, a evaluării calitative, a manifestării leadershipului. Un alt cercetător important în temă (D.H. Jonassen, 2004, cap 1-23) sintetizează evoluția macroparadigmei designului, de la primele cercetări, rezultate din corelarea sa cu una dintre abordările esenței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul pedagogic, a relațiilor posibile între ele, a coevoluției lor, abordând alte metode, experiențe anterioare ca sugestii, iar nu în sensul imitației rigide. Acordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
7-9; Aubert, 2003, p. 27; Scallon, 2004, pp. 1-12), constatăm că schimbarea de paradigmă în evaluare a fost raportată la determinări variate. Tabel 18: Evaluarea în fața a noi determinări • Dezbaterile în jurul crizei valorilor în formare și evaluare. • Reorientarea educației prin centrare pe educat, pentru învățarea, formarea necesare reușitei, succesului în realitatea ulterioară. • Nevoia de a reanaliza întreg sistemul educațional, pentru a lua decizii, a regla, a trece de inerția constatată în fața așteptărilor sociale, a modifica atitudinea față de diferențele individuale, a articula
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
probleme aplicative și deci de format o cultură a evaluării formative, la actorii educației (Lynch, 2003, pp. 1-7). Dacă educația actuală este dominată de paradigma formării competențelor, ca sens integrativ pentru dezvoltarea personalității, cu reconstrucția corespunzătoare a elementelor curriculumului, cu centrarea pe educat, atunci și evaluarea se concepe pe evoluția acestora, pe interpretarea calitativă a progresului lor, pe formularea de soluții necesare sprijinirii, îndrumării formării eficiente a lor. Pentru că însăși formarea este un proces continuu de observare și influențare a dezvoltării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decât cunoștințe și să evidențieze evoluția competenței, să evidențieze integrarea diferitelor elemente componente la orice nivel. Apoi demersul de evaluare să se facă prin situații complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
managerială și de leadership, de abordare interdisciplinară a teoriei și practicii conducerii, de considerare a lor și ca știință și ca artă, măiestrie. Astfel s-a conturat și un model centrat pe leadership (Learning Centered Leadership LCL), strâns corelat cu centrarea instruirii pe educat (Carr și Fulmer, 2004, pp. 319-326). Se argumentează că el pornește de la recunoașterea priorității învățării și a relației sale cu noua abordare a managementului clasei/școlar, ca expertiză, cu depășirea celui clasic (administrativ). Acum învățarea a devenit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și abordarea critică, autoreglarea învățării în managementul clasei practice, alte aspecte (comunicarea, proiectarea, centrarea pe participare, învățarea emoțională, mediul cultural în clasă), aspecte particulare ale managementului clasei (specificul contextului, categoriile de clase și medii), aplicații speciale în managementul clasei (grupurile, rolul tehnologiei, folosirea artei, educatorul ca facilitator și ghid), perspective de cercetare a managementului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sentimente de inferioritate, limbaj descurajant, lipsa de unitate a factorilor, discontinuitate, nerespectarea particularităților individuale, utilizarea inadecvată a exigenței, inconsecvența ș.a.). Dar pot fi utilizate și în leadership, numai că trebuie reorientate către proiectarea și realizarea obiectivelor conducerii efective bazate pe centrarea pe participarea elevilor, nu numai în simpla disciplinare clasică a lor, obținută prin autoritatea formală, în dauna afirmării libertății lor. Problema se pune acum în relație cu implicarea educatorului, ca manager și lider, în respectarea acestor condiții de principiu, acțiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acest tip de acțiune-cercetare din nevoia creșterii eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și procese, formularea de întrebări asupra activității educaționale, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea exploziei de abordări teoretice din naratologia ramificată a lui David Herman dominată de diferențe și tensiuni între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea exploziei de abordări teoretice din naratologia ramificată a lui David Herman dominată de diferențe și tensiuni între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea exploziei de abordări teoretice din naratologia ramificată a lui David Herman dominată de diferențe și tensiuni între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
caracteriza la modul general postmodernismul: "Reprezentarea vieții sociale ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]