801 matches
-
dintre acestea și cu stimularea cercetării concret reflexive a cât, cum, în ce condiții se aplică aici, ce schimburi de experiență și reconstrucții, reglări sunt necesare. Sintetizând referințele mai ample în temă, organizarea și coordonarea, antrenarea, stimularea unei asemenea instruiri centrate acum pe învățare, pe activitatea directă și îndrumată a educatului se pot evidenția ca fapte de ordin metodologic: ► Educații să beneficieze, în mediul creat, chiar inițial de materiale-suport distribuite, sintetizate și accesibilizate, de instrumente pentru cercetarea și manevrarea proprie a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele care facilitează aplicarea noilor caracteristici ale învățării: modele centrate pe îndrumare în înțelegerea progresivă, modele centrate pe învățarea experiențială (însoțită de reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aplicarea lor, prin a învinge rezistența la schimbarea paradigmei clasice, prin accentul pus pe schimbare pentru aplicarea abordării de dezvoltare, pe reorganizarea predării, pe afirmarea noilor roluri. Și de aici pot rezulta soluții variate pentru construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței, antrenarea în proiecte comune, includerea chiar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațiile date. • Realizarea diferențierii și individualizării, în mod flexibil, pe capacitățile și competențele de bază, cu varierea metodologică, fără constrângeri ale timpului sau ale situațiilor. • Oferirea de către educator, în noul climat, a unui leadership sustenabil, real, de stimulare a învățării centrate pe educat, de includere a acestuia în morala comunității, dar cu introducerea și a educatului însuși în consolidarea unui model propriu de automanagement al acestei învățări. Dacă acum calitatea învățării a devenit o problemă a comunității (școală, clasă), atunci trebuie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vor fi verificate, completate, adaptate apoi procesului, evoluției situațiilor de învățare, evoluției educaților. Aceasta va fi o aplicație pentru metodologia înțelegerii a cum au loc schimbările în conceperea practicii educaționale: arată cum se poate aplica o teorie asupra instruirii, învățării centrate pe educat, în anumite condiții ale contextului practic. Dar și cum rezultă alternative metodologice de proiectare și modele practice de proiecte-constructe, raționale, flexibile și personalizate, asigurând-se astfel caracterul științific al practicii și manifestarea profesionalizării educatorului, prin capacitățile, competențele de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogice științifice. Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
categorii de teorii: ale managementului clasic și ale celui modern, fundamentat pe psihosociologia interrelațiilor. În primul caz, managementul educațional este abordat prioritar la nivel instituțional, iar în celălalt, prin leadership, educatorul din clasă aprofundează managementul efectiv, determinat de educația/instruirea centrată pe elev, de reevaluarea realizării echilibrate a dimensiunilor educației în clasă sau a rolului interrelațiilor în acțiune, în comunicare și colaborare, în decizie, în coordonare. Îndeosebi prima interpretare a făcut obiectul unei abordări anterioare (Joița, 2000), dar prin actualizarea informațională
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt conturate în variate combinații, adaptabile contextelor (Evertson, 2006, pp. 80-91) și se referă la: roluri în clasă pentru educați și educatori, folosirea resurselor în clasă (inclusiv eficiența timpului), monitorizarea obținerii performanței, comportamentul de comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și abordarea critică, autoreglarea învățării în managementul clasei practice, alte aspecte (comunicarea, proiectarea, centrarea pe participare, învățarea emoțională, mediul cultural
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru a lua decizii noi, mai ales la nivel de micromanagement al proceselor din clasă, pe situații reale, chiar decizii la nivel individual sau al grupului mic. Este apoi și procesul prin care educatorul influențează clasa, pentru aplicarea practicilor instruirii centrate pe educați, acordându-le condiții și îndrumare directă, valorificând tendința fiecăruia de a se dezvolta, a colabora, a fi și a se afirma în grup (York-Barr și Duke, 2004). Alți autori folosesc și sintagma "management leadership", ca o soluție pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiecărei zone în parte. Zona 5 este plasată în axul de simetrie al imaginii cu un echilibru perfect în imagine, totuși simțim că această formă are tendința să coboare, să alunece spre partea inferioară a imaginii. Zona 2, situată simetric centrat, la limita superioară a pătratului, este o formă care sugerează o semnificație sacră, aeriană și o posibilă intrare recentă în imagine. Întreaga compoziție este perfect echilibrată. Pe același ax vertical, în partea inferioară a imaginii, forma are stabilitate, așezare, liniște
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fragmentar" a textului în discuție fiind tratată ca "o emblemă a naturii textului în sine, ca o emblemă a acelui text parțial, care se apropie cel mai mult de statutul textului general. Fragmentul contrazice însăși ideea de totalitate, de structură centrată, de limită. Fragmentul evidențiază, prin excelență, ideea de ruptură, de discontinuitate, opusă organicismului tradițional"71. J. Hillis Miller ne explică (după Nietzsche) dezarmant de "elementar" mecanismul de interpretare a unui astfel de text, deconstructivist, fragmentar și neterminat: Existența interpretărilor infinite
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Puterea centrului prim se mai poate manifesta ca o atracție magnetică, caz în care direcția vectorului se schimbă (figura 2c). Chiar dacă centrul inițial admite că nu este singur pe lume, poate încă să privească situația într-un mod în întregime centrat pe sine, centrul prim fiind conceput ca un element generator al întregii activități, dar care suferă pasiv, în timp ce al doilea centru este doar o țintă sau o victimă rănită. Făcând un pas înainte către o apreciere mai realistă a situației
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Am arătat mai înainte că operele verticale tind să rezerve un rol semnificativ verticalei excentrice. Aceasta le distinge de decorațiile tipice de plafon sau paviment ale căror suprafețe sunt perpendiculare pe forța gravitațională și, ca urmare, tind să se repartizeze centrat. Trebuie menționate aici două excepții de la această regulă. Pe măsură ce privitorul își ridică capul spre plafonul plat sau boltit, el devine conștient de structura spațială a încăperii. Privind în sus, se așteaptă să vadă în pictură ceea ce se poate vedea în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un unghi vizual de aproximativ 80°. În loc să invite la o contemplare odihnitoare, dintr-o poziție fixă pe podea, aceasta îi plimbă pe vizitatori înainte și-napoi, schimbându-le mereu centrul atenției. Ca urmare, compoziția este mai degrabă difuză decât rigid centrată, o împletitură de vectori excentrici. Paralel cu solul care constituie sfera unei intense circulații, se poate spune că suprafața picturală a plăcii oglindește intrările și ieșirile vizitatorilor primăriei care traversează curtea în toate direcțiile. Din moment ce placa este suspendată aerian deasupra
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lui El Lisițki, un disc masiv, întunecat se caracterizează printr-un volum cu considerabilă pondere. Poziția sa excentrică îl înzestrează totuși cu un puternic vector către și dinspre centrul de echilibru al întregului, iar această localizare în afara centrului modifică simetria centrată a vectorilor trimiși și recepționați de figura circulară. Excentricitatea este tema principală a acestei picturi, și în ultimii ani unii artiști ar fi fost dornici s-o lase așa cum se află. Lisițki își elaborează tema explorând relațiile centrului dislocat cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
al XVIII-lea, nu conțin interioare cubice închise. Din vederea panoramică cunoscută din perioada Heian, ca tehnica fukinuki yatai, nu zărim nici un tavan, pereții tinzând să fie transparenți sau cel puțin translucizi. Lumea este deschisă, deși subdivizată în secționări ușor centrate, iar spațiul descris în prim-plan este unul oarecare - întâmplător, cel de care ne aflăm cel mai aproape. Privire suplimentară asupra proiecției Exemplele precedente au fost prezentate pentru a ilustra compoziția în spațiul tridimensional. Dar este clar că nu putea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ea s-a preocupat doar de asemenea cazuri. Intervenția poliției și a sistemului juridic, ca și adăposturile pentru femei abuzate par să fie destinate în exclusivitate categoriilor de la marginea societății. 6. Soluția finală pentru prevenirea violenței împotriva femeii ar trebui centrată mai mult pe dezvoltarea socială și culturală a categoriilor marginale, abordarea juridică fiind considerată mai degrabă un paliativ. Violența împotriva femeii reprezintă un caz tipic în care lipsa conștientizării publice este indusă de lipsa instrumentelor de intervenție. Singurele instrumente considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prezent cu argumente și ipoteze contradictorii, cu ideologii mai mult sau mai puțin „camuflate”, care sunt inserate adesea în structuri narative simplificatoare. În cele ce urmează, vom menționa doar câteva, poate pe cele mai semnificative și mai des vehiculate. Facilitare centrată pe proiect vs facilitare ‘integrată’. Primul tip de facilitate desemnează o „familie” de abordări ce se limitează la a sprijini o comunitate pentru a avea acces la un program/proiect specific de dezvoltare comunitară. Este, de pildă, sensul conferit inițial
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
palierul narativ (al evenimentelor rememorate din care se reconstituie „anotimpurile“ poveștii de iubire) și cel analitic, în care sunt „radiografiate“ stări de conștiință, se analizează „patologia“ geloziei, se formulează judecăți de valoare. Al doilea plan este cel al realității obiective, centrat mai întâi pe existența societății bucureștene antebelice, apoi pe evenimentele declanșate de intrarea României în război - „cronică“ veridică a campaniei din Transilvania, în Primul Război Mondial, validată de experiența nemijlocită a sublocotenentului Camil Petrescu. Textul propriu zis al romanului este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot cunoaște o rezolvare "definitivă" și imediată (nu acesta este spiritul prezentului relativizant): • problema valorii de adevăr a informațiilor care populează internetul; deși este disponibil un volum practic nelimitat de informații, practic se citește tot mai puțin și tot mai centrat, ca efect al modului în care algoritmii motoarelor de căutare ierarhizează informațiile; să remarcăm și ideea lui Umberto Eco, de a recomanda utilizatorilor de internet verificarea unei informații din cel puțin zece surse, având în vedere că "filtrul" pe care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]