2,130 matches
-
asupra bazei de calcul și înlocuirea lui cu un sistem progresiv al procentului care se aplică asupra aceleiași baze de calcul nu pun în discuție efectivitatea dreptului și, prin urmare, nu reflectă decât o opțiune legislativă, ce nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii. Prin urmare, Curtea constată că art. IX pct. 1 din lege nu
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
un alt sistem de decontare a chiriei. În lipsa unei situații analoage/ similare, tratamentul juridic poate fi diferențiat. Faptul că legiuitorul a plafonat această valoare a compensației lunare pentru chirie este o chestiune de politică socială ce nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională. Curtea reține că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea unor asemenea măsuri. Prin urmare, Curtea constată că art. XX
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Cu alte cuvinte, creșterea normei didactice nu conduce la o creștere a numărului de ore/săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare. ... 192. Curtea nu poate cenzura o asemenea opțiune a legiuitorului atât timp cât măsura adoptată nu implică o disproporție vădită între activitățile pe care personalul didactic trebuie să le desfășoare. Stabilirea ponderii normei didactice prin raportare la ansamblul activităților didactice desfășurate este un aspect de
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
lit. c), sau Decizia nr. 187 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 13 aprilie 2023, paragraful 67). Ca atare, legiuitorul are o largă marjă de apreciere în acest sens, Curtea putând cenzura creșterea normei didactice numai în măsura în care aceasta implică o abordare vădit disproporționată și dacă, în aceste condiții, încalcă reguli, valori, principii sau exigențe constituționale, ceea ce, în speță, nu este cazul. Prin urmare, Curtea constată că art. LVIII
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
obișnuită de asigurări sociale, în baza Legii nr. 119/2010. Nu se înțelege, altfel, la ce categorii de pensii s-ar putea referi, câtă vreme stabilirea pensiilor nu intră, în principiu, în competența instanțelor judecătorești, care au doar atribuția de a cenzura actele emise de casele teritoriale de pensii în aplicarea dispozițiilor legale care reglementează dreptul la pensie. În speță, pensia de serviciu a reclamantului a fost restabilită prin aplicarea directă de către instanță a unor prevederi din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, așa cum se menționează în preambulul actului normativ. Măsura luată de Guvern vizează un interes public și nu ar putea fi cenzurată de instanța constituțională, în condițiile în care vizează doar limitarea în timp a acordării unor drepturi de natură salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, fără afectarea dreptului la muncă sau la salariu. ... 53. Tribunalul Neamț - Secția a II-a
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
indemnizației de încadrare avute, stabilite prin hotărâre judecătorească și pentru care angajatorul a emis adeverințe cu aplicarea bazei de calcul majorate de la data ieșirii la pensie. ... 24. Pe de altă parte, nu este în atribuția casei de pensii să cenzureze conținutul adeverinței emise de angajator, în privința momentului de la care se aplică baza de calcul corespunzătoare indemnizației avute la data pensionării; de altfel, răspunderea cu privire la elementele cuprinse în adeverință aparține angajatorului (tribunalului), iar casa teritorială de pensii
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
grefate pe nulități ale actelor de procedură, adică pe încălcări ale dispozițiilor legale ce reglementează desfășurarea procesului penal, sancționabile cu nulitatea absolută sau relativă. ... 172. Interpretarea dată aspectelor de drept penal substanțial printr-o hotărâre penală definitivă nu poate fi cenzurată în calea extraordinară de atac a contestației în anulare, deoarece, în această ipoteză, statuările în drept ale instanței de apel se bucură de autoritate de lucru judecat, iar repunerea lor în discuție ar echivala cu reevaluarea în substanță a fundamentului
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
și în faza căii ordinare de atac a apelului), doar acestea fiind îndreptățite să facă, în ceea ce privește normele de drept material, într-o cauză pendinte, aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, iar acest aspect nu poate fi cenzurat pe calea contestației în anulare, întrucât nu se încadrează în niciunul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală. ... 182. Trebuie subliniat și că, în cazul deciziilor Curții Constituționale și al hotărârilor Curții Europene
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
finanțarea este realizată de consiliul județean, așadar, de o altă autoritate decât cea locală (la nivel de comună, oraș, municipiu). Astfel, nu se are în vedere administrarea ca drept real. ... 121. Curtea subliniază că nu are competența nici de a cenzura opțiuni legislative și nici de a realiza operațiuni de interpretare și aplicare a legii în cadrul controlului de constituționalitate. ... 122. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 19 alin. (2) și alin. (25)-(29), art. 152 alin. (2), art. 193
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
învățământului de stat gratuit. ... 154. În aceste condiții, Curtea observă că o asemenea reglementare reflectă o opțiune de oportunitate legislativă, legiuitorul fiind cel care alege soluțiile cele mai adecvate pentru accesul în învățământul liceal. Curtea nu are competența de a cenzura opțiunea legislativă astfel realizată în lipsa unui text constituțional expres care să reglementeze modalitatea de acces în învățământul liceal atât timp cât reglementarea asigură dreptul la învățătură, prevăzut de art. 32 din Constituție, adică accesul la educație prin menținerea beneficiarului
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
de anulare a dispozițiilor din cele trei acte administrative normative ... 1. Neconstituționalitatea restrângerilor de drepturi și libertăți dispuse prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență Este o componentă a contenciosului administrativ ca instanța judecătorească să cenzureze politicile organelor administrative manifestate prin acte administrative, atunci când acestea sunt nelegale și neconstituționale. Instanțele de contencios administrativ exercită un control de constituționalitate asupra acelor acte normative asupra cărora Curtea Constituțională a României nu este competentă să exercite, în speță
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
aspect, Curtea Constituțională a reținut că separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ (Decizia nr. 594 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008). Art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabilește că «orice persoană care
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, însă ele aparțin materiei contenciosului electoral. În legile care reglementează alegerile sunt reglementate competențe specifice și proceduri specifice desfășurării alegerilor, atât pentru structurile sau organismele electorale, cât și pentru instanțele judecătorești competente să cenzureze actele emise (a se vedea Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
de legalitate, organele de urmărire penală neputând, după bunul plac, să efectueze o cercetare a sistemului informatic. În această ipoteză, opțiunea asupra utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică va fi cenzurată de judecătorul de cameră preliminară, sub aspectul legalității administrării probelor de către organele de urmărire penală, conform art. 342 din Codul de procedură penală. ... 66. Atât accesul la un sistem informatic, cât și percheziția informatică sunt supuse testului de proporționalitate
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
în întrebarea adresată, fiind așadar o chestiune de temeinicie, și nu de legalitate, care să determine controlul din partea judecătorului de cameră preliminară. ... 84. Alegerea unui instrument probator sau a altuia reprezintă un aspect de oportunitate ce nu poate fi cenzurat de judecătorul de cameră preliminară, iar Codul de procedură penală nu impune o obligație în alegerea unui procedeu probator, cu prioritate față de altul. Organul de urmărire penală competent este cel care, în scopul obținerii de probe, apreciază, de la
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
abuzive, în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
redus, 46% dintre copiii cu vârsta între 9-16 ani spun că părinții nu vorbesc cu ei niciodată sau aproape niciodată despre modul în care folosesc ei internetul, iar implicarea prietenilor este și mai scăzută*258). Doar unul din cinci copii sunt cenzurați prin metode de control parental al conținutului, o proporție similară prin restricții de folosire a camerei, și doar 15% au restricții de utilizare a unei platforme sociale. Conform studiului "U-Report, siguranța online", raportarea abuzului online de către copii este încă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă. Or, așa cum a constatat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Cu ocazia dezbaterilor parlamentare, forul legislativ suprem are competența de a cenzura ordonanța de urgență a Guvernului, atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul oportunității, dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție statuând că prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
abuzive în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 73 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287755]
-
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de control constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 22. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
abuzive, în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 244 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288004]
-
din 28 noiembrie 1984; Cauza Petronic c. Austriei, Hotărârea din 27 martie 1998). O asemenea marjă de apreciere nu poate să se transforme în recunoașterea unei puteri arbitrare a statului, iar decizia autorităților naționale rămâne supusă controlului Curții europene, care cenzurează conformitatea cu exigențele art. 14 din Convenție. Reclamanta invocă și excesul de putere săvârșit de autoritatea emitentă, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Consideră că este evident că prin art. 83
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]