7,087 matches
-
absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului formând o pleiada de ceramiști precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a doua parte a sec. XX s-a continuat producea ceramicii utilitare, dar și a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul hranei la vatră încep să se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului formând o pleiada de ceramiști precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a doua parte a sec. XX s-a continuat producea ceramicii utilitare, dar și a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul hranei la vatră încep să se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
locuitori, ce datează încă din secolul al XIII-lea și pare neschimbat, mărturie fiindu-i edificiile conservate atât de bine, în ciuda războaielor, a revoltelor și a incendiilor care au cuprins orașul de-a lungul istoriei. Pe lângă celebrul său bleu al ceramicii și al porțelanului antic, clasic sau modern, Delftul cuprinde în paletă și alte culori, cum ar fi albul, verdele, galbenul, negrul, roșul-cărămiziu sau policromia farfuriilor, a zidurilor și a faianței. Este un oraș pestriț cu multe canale și podețe, scuaruri
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
muzeul municipal de pictură. Centrul de Științăface parte din Universitatea Tehnică din Delft și este găzduit într-o clădire din 1911. Vizitatorii pot încerca aici diverse modele experimentale care aparțin domeniului de cercetare al universității. Ajungând la Fabrica Regală de ceramică înființată în 1651, aflăm că este ultima rămasă din secolul al XVII-lea. Ceramica de aici este încă pictată în întregime manual. Procesul tehnologic poate fi urmărit, dar și întreaga colecție de suveniruri. Printre instituțiile culturale ale orașului, este de
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
este găzduit într-o clădire din 1911. Vizitatorii pot încerca aici diverse modele experimentale care aparțin domeniului de cercetare al universității. Ajungând la Fabrica Regală de ceramică înființată în 1651, aflăm că este ultima rămasă din secolul al XVII-lea. Ceramica de aici este încă pictată în întregime manual. Procesul tehnologic poate fi urmărit, dar și întreaga colecție de suveniruri. Printre instituțiile culturale ale orașului, este de remarcat Muzeul de Stat de Arme, aici se găsește o colecție neprețuită de arme
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
unei bărcuțe. Dacă în Târgu-Jiu se înalță Coloana Infinitului, pentru Paris reprezentativ este Turnul Eiffel, Atomul este simbol al Bruxelles-ului, New-York-ul are binecunoscuta Statuie a Libertății, la intrarea în Delft vom găsi o inimă de sticlă albastră, ce simbolizează ceramica autohtonă. Aceasta arată că Delftul este un oraș modern, într-o armură veche, dar srtălucitoare. Referință Bibliografică: DELFT, orașul regal olandez cu 600 de monumente istorice / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 871, Anul III, 20 mai
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
colecții întregi din aceste adevărate măiestrii artistice. Renumitul stil de coasere-brodare se presupune că s-a împământenit aici, fiind preluat în antichitate de la asirieni. Chiar dacă nu se poate localiza în timp acest meștesug, vechimea lui este incontestabilă; unele obiecte de ceramică veche au încrustații și picturi care imită stilul „Lefkaritiko”. Mult mai târziu, venețienii l-au „împrumutat” și au înființat propria lor industrie de dantelărie în insula Burano. Prima școală locală de dantelărie a ființat aici începând cu anul 1889, iar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Victor-Charles Mahillon (1841-1924) este primul conservator care a continuat lucrarea predecesorilor săi, constituind așadar cea mai mare colecție din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale. Colecțiile muzeului Rămășițe ale civilizațiilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticlă, ceramică, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America și lumea islamică, toate aceste lucrări sunt unite cu scopul conservării lor și de transmitere generațiilor următoare. În fiecare an colecțiile se îmbogățesc cu noi achiziții. Importanta colecție de textile copte aparține ansamblului
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
-lea, este în mare parte dedicată producției din vechile provincii din Belgia. Colecția artelor decorative europene oferă o imagine de ansamblu a principalelor tendințe stilistice care au înflorit în artă din 1890 până în 1940, decorațiuni caracterizate prin sculpturi, sticlărie și ceramică. Muzeul Regal de Artă și Istorie rămâne cea mai mare colecție națională de arheologie din Belgia. Secțiunea de arheologie natională posedă exponate din mileniile IV-III î. Hr. Prezența acestei colecții la Bruxelles, a cărei calitate este de invidiat, se datorează muncii
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
calitate este de invidiat, se datorează muncii a doi ingineri belgieni, frații Siret, care după stabilirea lor în Spania în secolul al XIX-lea, au scos la lumină toate aceste documente, podoabe din aur și argint, arme din cupru, textile, ceramică, statui... Colecțiile departamentului de antichități ies în afara frontierelor belgiene și conduc vizitatorii de la valea Nilului până la Tibru și Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colecția egipteană ilustrează mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitățile clasice conțin una
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
toți ați crezut c-am dat”. Era Alexandru Raicu, un poet care, la Uniunea Scriitorilor scotea niște antologii dintr-astea omagiale cu tovarășu`. Și-i zic: „Nea Alecu...- stătea pe-aici pe la Piața Iancului - ...am un eseu foarte frumos despre ceramica neagră de la Marginea”. Iarăși era un pretext. Și-a apărut acolo. Mă cheamă Macovescu: „Dragă George, dă-o dracului! Cum să mă duc eu la tovarășu`, care e plin de superstiții, să-i arăt că tu ai scris despre ceramica
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
ceramica neagră de la Marginea”. Iarăși era un pretext. Și-a apărut acolo. Mă cheamă Macovescu: „Dragă George, dă-o dracului! Cum să mă duc eu la tovarășu`, care e plin de superstiții, să-i arăt că tu ai scris despre ceramica neagră un omagiu!”/ „Dar nu e un omagiu pentru el!”/ „Știu eu asta, dar îmi strici micile socoteli”./ „Fiți liniștiți, că n-o să ajungă el să citească”. Ceea ce s-a și întâmplat. Dar era un fel de spaimă și-i
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
certă a săpăturilor arheologice ce au avut loc aici. 5.000 de ani de istorie cipriotă sunt adunați cu migală între pereții acestui muzeu, din anul 3000 î.Hr. și până în prezent. Piese arheologice, fotografii, hărți și cărți vechi, costume tradiționale, ceramică medievală, bijuterii și piese de mobilier constituie zestrea expozițională a muzeului. Obiectele sunt repartizate în mai multe galerii amplasate pe caturile vechiului conac: Galeria Nicosiei, cuprinzând obiecte antice, Galeriile bizantine și medievale unde se poate vedea o superbă colecție de
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
rare și manuscrise vechi despre istoria Nicosiei. Parterul clădirii atrage atenția în mod deosebit printr-un mozaic de excepție. În capitala Ciprului se mai pot vizita Muzeul de Artă Populară, cu cea mai mare colecție de obiecte etnografice din Cipru - ceramică, costume, dantelărie, fierărie, sculptură în lemn și picturi; clădirea care-l găzduiește este cel mai elocvent exemplu de arhitectură urbană a secolului trecut, când Ciprul se afla sub dominație otomană. Apoi, în Nicosia mai există un muzeu al luptei pentru
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
al cetății au fost scoase la iveală ateliere de confecționat material de război, vârfuri de lance, săgeți și proiectile de fier pentru praștie, zgură de fier ș.a. S-a găsit, de asemenea, un cuptor de pâine, urme de locuințe incendiate, ceramică smălțuită, diverse ustensile casnice și obiecte de cult24. Masivitatea zidurilor cetății, aspect neobișnuit pentru această zonă, înzestrarea sa cu trupe și armament, resursele materiale de care dispunea, făceau din cetatea Severinului un bastion de temut, aproape inexpugnabil. În acest sens
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
variate forme, gloanțe și mici ghiulele de fier și plumb, fragmente de tunuri din bronz, bucăți de pucioasă și zgură de fier și de aramă, care indică fabricarea pe loc a o parte din armament, ea nu dă decât multă ceramică de calitate comună, parte din forme și din paste pentru întrebuințări speciale și mai puțină ceramică smălțuită și ornamentală, pe lângă unele obiecte de metal”25. Concepută ca un avanpost întărit împotriva atacurilor popoarelor răsăritene, cetatea Severinului s-a bucurat încă
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
de pucioasă și zgură de fier și de aramă, care indică fabricarea pe loc a o parte din armament, ea nu dă decât multă ceramică de calitate comună, parte din forme și din paste pentru întrebuințări speciale și mai puțină ceramică smălțuită și ornamentală, pe lângă unele obiecte de metal”25. Concepută ca un avanpost întărit împotriva atacurilor popoarelor răsăritene, cetatea Severinului s-a bucurat încă de la fondarea de către Cavalerii Ioaniți de o atenție specială din partea tuturor factorilor politici și militari care
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
iunie 2013 Toate Articolele Autorului De curând, m-am mutat la Valu lui Traian, într-o căsuță cochetă căreia, buna mea prietenă, poeta Georgeta Olteanu, i-a spus, când a văzut-o prima dată, „Cetatea Soarelui”, întrucât este îmbrăcată în ceramică portocalie. Pentru că îmi plac florile și fructele, am avut grijă ca în primăvară, să semăn cât mai multe și diverse semințe de flori, dar să și plantez câțiva butași de căpșuni, zmeură, mur, coacăz și agriș. Acum, grădinița mea este
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI "COCOȘUL DE HUREZ" Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI „COCOȘUL DE HUREZ” Târgul, formă străveche de comercializare a produselor, este foarte vechi în Țările Române
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI "COCOȘUL DE HUREZ" Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEȘTI „COCOȘUL DE HUREZ” Târgul, formă străveche de comercializare a produselor, este foarte vechi în Țările Române, dovada importanței și amplorii lui fiind și numărul mare de expresii și denumiri de localități în componența cărora intră acest cuvânt: „a
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
unei țări. Printre târgurile renumite atât în țară, cât și în străinătate, dedicate meșteșugurilor și în mod deosebit olăritului, ocupație străveche la români, se află „Cocoșul de Horezu” ajuns anul acesta la cea de-a XLI-a ediție. Horezu, capitala ceramicii românești, a fost ales ca loc de desfășurare a acestei manifestări, datorită practicării pe scară largă a acestei ocupații în localitate și datorită calității produselor obținute. Denumirea târgului este simbolică și emblematică, pentru olari cocoșul reprezentând lumina, trezirea la viață
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
din luna iunie, în locul numit „La Trei Stejari” și a adunat meșteșugari și artiști din toată țara: ceramiști, pictori, sculptori, țesători, sticlari, împletitori în papură, interpreți ai cântecului și dansului popular, cât și reprezentați oficiali ai României, Italiei, Irlandei, Republicii Moldova. Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o varietate de forme, modele, culori și motive de ceramiști și artiști din județele Vâlcea, Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Popa Georgeta, Mischiu Ion, Mischiu Dumitru, Mischiu Ștefan și Mischiu Gheorghe, Tănăsescu Viorel, Albu Gheorghe, Ștefănescu Maria, Bâscu Constantin, Bâscu Mihai Nicu, Bâscu Mihai Gheorghe, Vicșoreanu Eufrosina, Frigură Florinel, Puietu Ion, Țamba Florinel, Arsenescu Iulian Cătălin, Iorga Gheorghe și Liviu. Ceramica de Horezu se remarcă prin bogăția motivelor tradiționale, cu o simbolistică de factură religioasă sau preluată din practica vieții: cocoșul ale cărui semnificații au fost deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru cobalt. Tehnica pregătirii ceramicii de Horezu ne este dezvăluită de meșterul popular, Olaru Vasilica. Pământul recoltat toamna din Culmea Mânăstirii Hurezu este lăsat afară, trecut prin malaxor până devine de consistența plastilinei, se ține în celofan ca să nu se întărească și cu ajutorul roții manuale
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
derivate din culorile de bază: maro, crem și alb, nuanțe de gri și alb, negru și roșu oxid, maro și ocru. În ceea ce privește forma produselor, ne reține atenția în mod deosebit o vază ce amintește de Coloana Infinitului a lui Brâncuși. Ceramica de Vlădești Vâlcea este prezentată la târg de Pătru Eugen și Pătru Violeta, singura familie din sat care mai face ceramică, urmașii lui Dumitru Șchiopu. Ei expun o diversitate de produse din care specifice numai ceramicii de Vlădești sunt țepele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]