710 matches
-
pași în acest domeniu au fost întreprinși la începutul sec. XX de promotoarele feminismului Alisa Solomon (Germania), Marie Gaherry (Franța), Elisabeth Fry (Anglia) și Jane Addams (SUA). * Aportul esențial în domeniul cercetărilor teoretice ale asistenței sociale aparține în anii '20 cercetătoarei Mary Richmond, care a descris în lucrările sale (Diagnozele sociale, Vizita prietenească la săraci) metodele abordării individuale a persoanelor în dificultate și care aveau la bază metodele școlii behavioriste și a psihanalizei lui Freud. * Din 1922, M. Richmond elaborează principiile
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
19. Răspundeți la întrebările „DE CE” legate de compania dumneavoastră Atunci când erați copil, pe la 2, 3 sau 4 ani, aveați o întrebare preferată: DE CE? Se pare că fiecare copil întreabă de ce și de multe ori aproape că își înnebunește părinții. Mințile cercetătoare doresc să știe de ce. Atunci când Don, responsabil cu o fabrică din Georgia, s-a văzut nevoit să suspende temporar 80% dintre muncitori, prima lui decizie a fost să meargă în fabrică și să le spună motivele. A chemat pe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Ecaterina Negruți ajunge la concluzia că în numai ani, între 1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150,1%38. Pentru a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie cuprinși în statisticile vremii și a apreciat că populația țării a crescut de la 530.000 lăcuitori în 1803 la 1.327.000 lăcuitori în anul 1850. Cifrele propuse sunt foarte apropiate
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
localitatea natală, apoi Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău, absolvită în 1976. A fost bibliograf-șef la Universitate (1976- 1988), colaboratoare la Colegiul pentru Traduceri și Relații Literare (1989-1990), redactor literar la „Glasul națiunii” (1990-1991), cercetătoare și secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău (din 1991). Debutează la ziarul „Calea spre comunism” (1971), fiind prezentă și în revista „Nistru” ș.a. Prima carte de poezie, Adagio, îi apare în 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tratate cu neîncredere, ignorate cu bună știință!!! Cu aceasta, revenim la Ilie Ighel și amintirea lui despre notes-ul poetului din ultimele zile de viață. Într-adevăr, textul a fost publicat în zilele noastre de către D-na Ileana Ene, distinsa cercetătoare de la Muzeul Literaturii Române, într-o revistă de mare audiență, Adevărul Literar și Artistic, beneficiind de o prezentare caldă, generoasă, a D lui C. Stănescu, pe care o reluăm în acest documentar: „Este puțin probabil că au mai rămas pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
motiv dorim să vă prezentăm viziunea apocrifă a posibilelor motive pentru care Ludovic al XIV lea a optat pentru apelativul„Regele Soare“. Vom porni explicația noastră de la un personaj despre care am vorbit pe scurt în capitolul precedent: Nicholas Fouquet. Cercetătoarea Tracy R. Twyman, expertă în istoria ocultă, a descoperit o scrisoare datând din 1656. Scrisoarea era redactată de abatele Louis Fouquet, aflat în acel moment la Roma, și a fost trimisă fratelui său Nicolas, pe atunci administratorul șef al 177
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Hypnerotomachia Poliphili, lui Leon Battista Alberti. Motivul pentru care specialiștilor nu le-a venit ideea acestei paternități rezidă în faptul că ei s-au concentrat exclusiv asupra lucrărilor de arhitectură, ignorând latura plurivalentă, cu adevărat “prolifică“, a personalității lui Alberti. Cercetătoarea descoperă urme albertiene în sofisticata tramă lingvistic literară a cărții, în cunoștințele avansate de geometrie și inginerie, în invențiile mecanice, în obsesia perspectivei și în reprezentarea cinematică a scenelor, nu mai puțin în apărarea polemică a umanismului civic pacifist. Scopul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit performanțele participanților. Cercetătoarea a ajuns la concluzia potrivit căreia un nivel moderat al conflictului centrat pe sarcină este constructiv; el stimulează discuțiile și ideile/soluțiile participanților pentru performanțe mai bune. Un nivel foarte ridicat al conflictelor centrate pe sarcină interferează negativ cu rezolvarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne manifestăm flexibilitatea, creativitatea, bucuria și compasiunea, care sunt calitățile noastre firești, îngrădindu-ne viața și stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândim, să simțim și să reacționăm" (Bennett-Goleman, 2002, p. 137, s.n. G.A.). Potrivit cercetătoarei nord-americane, schemele (mentale) au puterea de a supraviețui pentru că, "într-un mod oarecum primitiv, ele par să fie utile" (2002, p. 150) și de a ne impune ce anume să observăm și ce anume să ignorăm, fără ca noi să (ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care să se întâmple ceva care să readucă în minte acea problemă. Apoi, sentimentele vechi și răspunsurile vechi reapar în mod automat" (p. 95). Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de locul unde se află sau de acitvitatea la care ia parte. În această stare emoțională, orizontul persoanei geloase se îngustează foarte mult, încremenește. De regulă, gelozia nu se prea împacă cu viziunea largă, clară, detașată, lucidă, flexibilă. Ușa scrie cercetătoarea germană rămâne larg deschisă pentru un noian eterogen de fantasme proiective, așa încât de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea de-a treia persoană decât de însuși partenerul" (2008, p. 69). În marea majoritate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În toate acestea, se ilustrează printr-un stil elaborat, lipsit de artificii sau piruete care să ia ochii, dar eficient prin finețe, precizie, scrupul documentar și echilibru. Neconcesivă cu nonvalorile (sentințele, tranșante în esență, recurg uneori la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un avantajos contur. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Repere bibliografice: Al. Duțu, „Dicționarul literaturii române”, RL, 1979, 49; Alex. Ștefănescu, O mare sinteză, CNT, 1979, 51; Dicționarele literare și locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă: „Frankenstein poate fi citit ca poveste a autobiografiei, ca Încercare de a neutraliza monstruozitatea autobiografiei”20. Firește, ca model teoretic, metafora poate fi extinsă la foarte mulți autori de jurnale intime. Ea se aplică perfect lui André Gide
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1957 s-a stabilit la Moscova. Până aproape de sfârșitul vieții, a fost cercetător științific la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” al Academiei de Științe a URSS. Preocuparea științifică prioritară pentru D.-M. a constituit-o studierea relațiilor literare româno-ruse. Cercetătoarea a debutat cu studiul Influența literaturii ruse asupra scriitorului Constantin Stamati (1929), apoi, în 1933, a tipărit monografia Viața și opera lui Constantin Stamati. Contribuțiuni după izvoare inedite, iar în 1936 - Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu. După 1957, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
-
tehnică 31. În perioada interbelică se va păstra aceeași structură, dar se va înregistra, la nivel general, o creștere a numărului profesioniștilor, în strânsă legătură cu dezvoltarea instituțiilor superioare de învățământ din țară. Analizând datele dintr-un eșantion propus de cercetătoarea Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și o conexiune intergenerațională (Farrington, 1993) și, astfel, e posibil ca părinții care au manifestat conduite ostile în copilărie, să aibă, la rândul lor, copii cu „înclinație” spre exercitarea unor comportamente abuzive. Pe ce s-ar fonda conexiunea identificată de cercetătoarea în cauză? Răspunsul aduce în discuție strategiile parentale caracterizate prin disciplina fizică extrem de riguroasă, monitorizarea limitată a copilului, prezența unor abilități ineficiente ale părinților de rezolvare a problemelor precum și promovarea unor modele de violență pentru a gestiona o situație. Astfel
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
și din definițiile criticii literare românești, adică prin folosirea unor modalități aferente interpretării, precum și a altora ce țin de cercetarea receptării. Același țel e urmărit și în convorbirile cu tălmăcitori reputați, ca poetul Andrii Miastkivski, profesorul universitar Stanislav Semcinski sau cercetătoarea Tamara Nosenko. De menționat și faptul că pentru R. studierea literaturii de expresie ucraineană din România reprezintă un spațiu de interes (incluzând valorificarea textelor mai vechi), ca și preocuparea pentru stimularea „purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al "muzei" lovinesciene atât în Silvia, cât și în Mili (despre Popea aflăm, dintr-o notiță din 3 februarie 1939: "S-a sesizat că e Mili"). E. Lovinescu distribuie, așadar, trăsăturile unei persoane reale "în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului, în op. cit., pp. 59-65. 235 Ligia Tudurachi, capitolul "O "formă simplă"", pp. 89-93. Cercetătoarea clujeană analizează foarte subtil și original secvențele descriptiv-evocatoare menite a reconstitui, în romanul lovinescian, imaginea Iașului de altădată. 236 Idem, p. 212. 237 Idem, p. 238. 238 Chiar și pentru Lovinescu, în Mutația valorilor estetice, substanța mâniei "a rămas întrucâtva
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai intransigent și totodată mai exigent decât "Generalul" (porecla lui Engels), care poseda însă un scris mult mai accesibil (vezi Marx, Engels, Lenin...: 1987). Un instrumentar teoretic util pentru înțelegerea întregului vocabular romantic leninist și leninist în general este ceea ce cercetătoarea Françoise Thom a numit "limba de lemn" (2005). "Limba de lemn", propaganda permanentă prin care regimurile leniniste percep și atacă realitatea "burgheză" are rolul nu de a extinde gândirea și exprimarea, ca orice altă limbă, ci de a le reduce
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți. Așadar, nu sentimentul lipsei de control personal asupra situațiilor de viață determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spune că în aceste cazuri, la întrebarea adulților: „De ce ai făcut asta, când știai că nu e voie?”, răspunsul corect al copilului ar trebui să fie: „Pentru că așa am simțit și m-am gândit că nu vei afla”. Dar, spune cercetătoarea, un astfel de răspuns ar fi penalizat de părinți. Copiii, în aceste condiții, învață să dea răspunsuri care să-i nemulțumească mai puțin pe adulți, răspunsuri care n-au de-a face cu adevărata motivație și care nu-l lăsa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]